De ce nu este și nu va fi Mamaia o stațiune occidentală. Pițipoancele nu se urcă în autobuz

Categories Dosarele TimpulPosted on

În fiecare sfârșit de săptămână din vârf de sezon, traficul auto în Mamaia este un coșmar. Să parcurgi stațiunea de la un capăt la altul durează mai bine de o oră. Practic, la fel de bine ai putea merge pe jos. Problemele nu se opresc la ieșire din Mamaia, ci continuă kilometri buni spre Năvodari. Nici ruta ocolitoare, prin Lumina, nu e o alternativă mult mai bună. În această seară și aici se circula bară la bară. După ce înaintezi peste o oră în ritm de melc, urmează o problemă și mai mare: unde îți parchezi mașina? Nu toată lumea are un loc de parcare rezervat în stațiunea, ca VIP-urile. Acestea sunt numai două ingrediente care pot transforma o seară plăcută într-una de coșmar.

Soluția? Oricât de paradoxal ar părea, aceasta nu este construcția de noi locuri de parcare sau lărgirea drumului sau construcția de pasarele pietonale. Peter Bishop, arhitectul-șef al Londrei, explica, într-un interviu pentru Hotnews.ro, acest paradox: ”În momentul în care construieşti drumuri, creşti volumul de trafic. Un studiu recent arată că neconstruind aceste drumuri, 60% la sută din trafic dispare”, spune el. A dat ca exemplu București, nu Mamaia: ”Bucureştiul are mari probleme de trafic. Această problema poate fi rezolvată prin dezvoltarea transportului în comun şi prin politici urbane care să stimuleze dezvoltarea unor noduri intermodale (de exemplu, gări unde ai acces la mai multe mijloace de transport – n.red.) combinate cu parcări. Astfel, o persoană vine cu maşină până la cea mai apropiată staţie, parchează şi merge mai departe cu trenul, spre exemplu. Pe lângă decongestionarea traficului, unul dintre beneficiile acestor noduri este că generează venituri pentru oraş prin plata parcării”, spune el. A dat exemplu Londra, care a dărâmat pasaje supraterane și a construit cea mai extinsă rețea de transport în comun din Europa.

Problema Bucureștiului este mai mică decât cea a Mamaiei în vârf de sezon. Soluțiile, aplicând metoda de mai sus, ar fi dezvoltarea transportului în comun. Nu o spune doar Peter Bishop, ci s-au raliat ei și specialiști români din Ministerul Culturii. Pentru eliberarea PUZ-ului stațiunii, ministerul a cerut, prin expertul Mircea Anghelescu, chiar acest lucru: încurajarea transportului electric și renunțarea la contruirea de parcări din fonduri europene, care nu ar face altceva decât să mărească traficul deja sufocant. Această condiție a fost calificată drept aberantă de o parte a constănțenilor, inclusiv de administrația locală. „Scrie negru pe alb ce mi-au trimis de la minister. De exemplu, ei sunt împotriva construirii de parcări supraetajate pe fonduri europene, pentru a stimula transportul electric. Uite cum o să vină turiştii şi o să meargă cu autobuzul la club sau pe plajă”, spunea Radu Mazăre. Într-o lume în care miliardarii de la Google, de exemplu, circulă cu metroul, pițipoancele care ies în cluburi se simt totuși ofensate să se urce într-un autobuz sau să meargă câteva sute de metri pe jos.

Expertul din Ministerul Culturii vorbea și despre alte lucruri considerate aberații, cum ar fi construcția de pasarele pietonale, care obturează privirea spre lac și mare. În opinia administrației locale, pasarelele locale au tocmai darul de a fluidiza traficul și de a reduce numărul de accidente. O șosea mai liberă, spuneam mai sus, înseamnă însă mai multe mașini, deci trafic mai intens. Ministerul Culturii a mai spus ceva: să nu se taie pomii. Altă aberație! Toate aceste lucruri sunt însă respectate în marile stațiuni și orașe europene. În marea lor majoritate, parcările sunt subterane, nu supraterane, tocmai pentru a nu obtura priveliștea. Cât despre nevoia de a avea copaci, aceasta nu mai merită comentată. Finalil poveștii: expertul ministerului a fost demis de Victor Ponta. În Mamaia este liber la parcări supraetajate, la tăiat de copaci, la blocuri turn, iar stațiunea este cea mai căutată de pe litoral, după Costinești (potrivit raportărilor poliției).

PS. România a fost vizitată în prima jumătate a anului de 750.000 de turiști străini, potrivit Institutului Național de Statistică. Dintre aceștia, numai 9.773 au ales stațiunile din județul Constanța. Vă miră această cifră?