Un raport ONU publicat în această vară spune că 6.000 de sirieni își părăsesc zilnic țara, de la izbucnirea războiului civil, în 26 ianuarie 2011. O parte din aceștia au ales o rută care trece prin Constanța. Dau bani unor călăuze din Turcia sau Bulgaria, cu speranța că vor ajunge în siguranță, în spațiul Schengen.
De multe ori drumul le este oprit de polițiștii de frontieră din România. Așa s-a întâmplat și zilele trecute.
”Sâmbătă, în jurul orei 08.30, în apropierea Bacului Ostrov, poliţiştii de frontieră au oprit pentru control un autoturism marca Renault, înmatriculat în Bulgaria, condus de o persoană de sex feminin. În vehicul se mai aflau cinci persoane, din care patru adulţi (trei bărbaţi şi o femeie) şi un minor. În urma legitimării celor şase persoane s-a stabilit faptul că femeia care conducea autoturismul se numeşte Ivanova D., în vârstă de 40 de ani şi este cetăţean bulgar, iar cei cinci pasageri nu posedau documente asupra lor”, a precizat Marius Niculescu, purtătorul de cuvânt al Gărzii de Coastă.
Cei cinci sunt sirieni. Cel mai tânăr membru al grupului avea șapte ani, cel mai în vârstă 57. Călăuza bulgară îi trecuse granița. Au plătit 400 de dolari pentru a ajunge în București. De acolo, ar fi căutat altă modalitate pentru a ajunge la destinația finală: Germania.
Nu au reușit decât să se aleagă cu dosar penal. Migranții ilegali, ca ei, sunt duși într-un centru de triere din Galați și apoi trimiși înapoi acasă. Înapoi în Infern, căi ce se întâmplă de aproape trei ani în Siria seamănă cu Iadul pe pământ.
Pe 26 ianuarie 2011, revoluția din țările arabe a cuprins Siria. Oamenii au ieșit în stradă pentru a cere demisia regimului dictatorial al lui Bashar al-Assad, continuatorul politcii dure de tatăl său, fostul președinte, despre care se spune că nu clipea când ordona bombardarea unor întregi orașe. Musulmanii suniți s-au ridicat reprezintă majoritatea în țară, circa 87% din populație, iar cei mai mulți dintre ei sunt de religie sunită. Clanul Assad face parte din minoritatea religioasă alawittă și conduce țara din 1971.
Războiul este sângeros și este una dintre cele mai mari drame umanitare moderne. S-a spus despre Bashar al-Assad că a ordonat folosirea armelor chimice, dar comunitatea internațională nu a pedepsit acest fapt, pentru că Rusia lui Putin s-a opus și pentru că SUA nu are un atât de mare interes în zonă pentru a se implica militar.
Un exemplu recent arată însă tragedia civililor. Un chirurg britanic care a lucrat timp de cinci săptămâni într-un spital din nordul Siriei a declarat sâmbătă pentru Times şi BBC că a îngrijit mai multe femei însărcinate care au fost vizate în mod deliberat de luneşti. „Este evident că lunetiştii jucau un fel de joc”, a declarat pentru BBC David Nott, chirurg vascular în două spitale londoneze, care s-a întors săptămâna trecută în Siria. „Într-o zi, aveam pacienţi care erau cu toţii răniţi în zona inghinală. Într-o altă zi, erau doar răniţi în piept sau abdomen. Şi apoi au fost femei însărcinate în ultimul trimestru care au venit după ce fuseseră rănite” , a povestit el pentru postul de televiziune. „În funcţie de primul pacient pe care îl primeam dimineaţa, aproape că puteam să spunem ce vom vedea tot restul zilei”, a explicat pentru Times. „Era un joc. Am auzit că lunetiştii câştigau pachete de ţigări când atingeau un număr considerabil de ţinte”, a adăugat el pentru cotidian. Medicul a explicat că a acordat îngrijiri într-o zi unui număr de peste şase femei însărcinate rănite de lunetişti. Într-o altă zi, două femei în ultimul trimestru de sarcină au fost spitalizate succesiv. Cele două au supravieţuit, dar copiii lor erau morţi când au ajuns la spital. David Nott, care este chirurg vascular la spitalul londonez Chelsea and Westminster şi printre ai cărui pacienţi se numără fostul premier Tony Blair, a estimat că a îngrijit în proporţie de 90 la sută civili.
Din cauza războiului, numărul refugiaților a ajuns la circa două milioane. Anunţul a fost făcut în septembrie de Înaltul Comisariat ONU pentru Refugiaţi. La sfârşitul lunii august, populaţia de refugiaţi se ridica la 110 mii în Egipt, 168 de mii în Irak, 515 mii în Iordania, 716 mii în Liban şi 460 de mii în Turcia. Peste 50% dintre aceşti refugiaţi sirieni sunt copii sub 17 ani. „Siria a devenit marea tragedie a acestui secol, o calamitate nedemnă cu suferinţe şi deplasări de populaţie fără echivalent în istoria recentă”, arată într-un comunicat Înaltul Comisar ONU pentru Refugiaţi, Antonio Gutteres. „Singura consolare este umanitatea şi fraternitatea de care dau dovadă ţările vecine, primind refugiaţi şi salvându-le viaţa”, spune el. Emisarul ONU pentru refugiaţi, actriţa Angelina Jolie, declară că „lumea este tragic de dezbinată cu privire la modalitatea de a pune capăt conflictului sirian”. „Dar nu ar trebui să existe nici un dezacord în privinţa necesităţii de a curma suferinţele umane, nici vreo îndoială cu privire la responsabilitatea lumii de a face mai mult. Noi trebuie să le venim în ajutor milioanelor de persoane nevinovate, alungate din propriile locuinţe şi să creştem capacitatea ţărilor vecine de a gestiona acest aflux”, consideră ea.
România, cum spuneam, îi tratează ca migranți ilegali și îi cercetează penal. Țări precum Germania le dau o șansă. La începutul săptămânii, 107 refugiați sirieni s-au îmbarcat din Liban spre Germania. Ruha (foto), o fetiță de trei ani, era printre ei, notează The Guardian. Participă, alături de ceilalți, la un program de relocare temporară. În Germania, tatăl ei poate lucra și ea se poate duce la școală. ”Cel mai important este că, în sfârșit, va avea un loc sigur pe care să-l poată numi acasă”, spun ziariștii britanici.
În Bulgaria, unde presiunea refugiaților e și mai mare, autoritățile au de gând să ia măsuri extreme. Guvernul bulgar intenţionează să construiască un gard de 30 de kilometri şi înalt de trei metri de-a lungul frontierei cu Turcia, pentru a opri fluxul constant de imigranţi ilegali care provin din Siria. Acest lucru a fost anunţat de către ministrul adjunct de Interne Vasil Marinov, care a subliniat că gardul va fi construit în apropierea oraşului Elhov, în sud – estul Bulgariei, scrie presa locală. „Aproape 85 la sută dintre imigranţii ilegali trec graniţa cu Turcia prin Elhovo”, a spus ministrul bulgar, afirmând că această zonă „este cea mai dificil de monitorizat” dintre cei 259 de kilometri care desparte Bulgaria de Turcia. Potrivit celor relatate de la Sofia, de la începutul anului au intrat în ţară 6.500 de refugiaţi sirieni, iar acest lucru a pus în alarmă autorităţile. Gardul, care va costa 2,5 milioane de euro nu este destinat stopării fluxului celor care caută refugiu şi fug de conflictul sirian, dar are ca scop „îmbunătăţirea standardelor de siguranţă în acea parte a frontierei”, susţine Marinov. Acesta a declarat că, până la sfârşitul anului, numărul de refugiaţi sirieni în Bulgaria va creşte la 11.000, motiv pentru care Bulgaria a solicitat sprijin financiar partenerilor săi din Uniunea Europeană.
Războiul din Siria nu pare să se termine prea curând. Dimpotrivă, poate degenera și atrage și țările vecine. Săptămâna trecută artileria turcă a tras o salvă de obuze împotriva unor poziţii jihadiste în Siria, ca răspuns la un tir cu obuze de mortier împotriva teritoriului turc, o primă operaţiune de acest tip efectuată împotriva acestor facţiuni teroriste. Armata precizează că aceste tiruri reprezintă o ripostă la căderea pe teritoriul turc, în apropierea unui post de jandarmerie, a unui obuz de mortier „care nu a explodat”. Artileria turcă ripostează, de peste un an, oricărui tir provenind de pe teritoriul Siriei. Însă este pentru prima dată când armata vizează o grupare jihadistă. Ankara s-a declarat îngrijorată de avansul grupărilor jihadiste spre zone apropiate de frontieră. Turcia va plăti scump pentru susţinerea „teroriştilor” care luptă cu scopul răsturnării regimului de la Damasc, ameninţa preşedintele sirian Bashar al-Assad, după ce a fost întrebat despre prezenţa la frontiera turco-siriană a rebelilor jihadişti, într-un interviu acordat recent unui post turc de televiziune.
Ieri, două proiectile lansate din Siria au ajuns în zona Platoului Golan, un sector aflat sub control israelian, a anunţat armata israeliană. Incidentul nu s-a soldat cu daune materiale sau victime. Situaţia din Podişul Golan este tensionată de la începerea conflictului sirian, în urmă cu doi ani. La nivel oficial, Israelul este încă în stare de război cu Siria. Armata israeliană deţine controlul, din anul 1967, asupra unui sector de 1.200 de kilometri pătraţi în Platoul Golan.
Eforturile diplomatice continuă însă. Secretarul general al Ligii Arabe, Nabil El-Arabi, a anunţat că a doua conferinţă de la Geneva, consacrată reglementării conflictului sirian, va începe pe 23 noiembrie. Nabil El-Arabi s-a întâlnit cu emisarul ONU şi al Ligii Arabe în Siria, Lakhdar Brahimi, care vizitează statele din Orientul Mijlociu în cadrul pregătirii pentru Geneva 2. Brahimi a declarat că această conferinţă va avea sens doar în cazul în care la ea vor participa forţe ale opoziţiei. Marţi, diplomaţi occidentali şi reprezentanţi ai ţărilor membre ale Ligii Arabe se vor întâlni cu opozanţii sirieni pentru a-i convinge să participe la conferinţa de la Geneva.
