Eșecul asistenței pentru banii europeni
România absoarbe în ritm de melc fondurile europene, chiar și pe cele destinate… asistenței tehnice pentru îmbunătățirea atragerii acestor fonduri. O arată chiar proporţia de numai 10,59% a plăților făcute către beneficiari prin Programul Operațional Asistență Tehnică.
„Obiectivul global al Programului Operaţional Asistenţă Tehnică este de a asigura sprijinul necesar procesului de coordonare şi de a contribui la implementarea şi absorbţia eficace, eficientă şi transparentă a instrumentelor structurale în România.”
Aceasta este definiția oficială a POAT, postată pe site-ul Autorității de Monitorizare (AM) a programului, din subordinea Ministerului Finanțelor Publice. Cu alte cuvinte, acest program este destinat instituțiilor statului, pentru ca acestea să poată absorbi într-o măsură mult mai mare fondurile nerambursabile puse la dispoziția României de către Uniunea Europeană.
Celelalte programe operaţionale (PO) pot solicita și primi sprijin în cadrul POAT, în vederea implementării operaţiunilor care vizează părţile implicate în două sau mai multe programe operaţionale. Totodată, rolul POAT este de a oferi sprijin sporit procesului de coordonare şi sistemului de control financiar şi audit.
Locul al treilea de la coadă
Acestea sunt scopurile declarate ale programului, însă realitatea dezvăluită de cifre este cu totul alta. Potrivit ultimelor date oficiale disponibile, până la data de 30 noiembrie 2010 gradul de absorbție al fondurilor europene prin intermediul POAT era de numai 10,59%, în urma sa aflându-se doar PO Dezvoltarea Capacității Administrative (6,44%) și POS Transport (1,84%).
Pentru perioada 2007-2010, alocarea Uniunii Europene a fost de 81,13 milioane euro. Cu toate acestea însă, nu au fost făcute plăți către beneficiari decât în valoare de 37,07 milioane lei, din care 5,06 milioane au reprezentat prefinanțarea, iar aproape 400.000 de lei – cofinanțarea de la bugetul statului.
În total, până în prezent au fost depuse 74 de proiecte, dintre care 15 au fost respinse, iar alte două sunt în curs de evaluare. Au rămas, în consecință, doar 57 de proiecte aprobate, cu o valoare totală de 272,43 milioane lei, din care 215,71 milioane lei reprezintă contribuția Uniunii Europene.
Ultima monitorizare a derulării programului vizează anul 2009, iar autorii raportului dat publicității în primăvara anului trecut recunosc, timid, ce-i drept, că lucrurile nu s-au derulat chiar așa cum ar fi trebuit.
„În pofida progreselor înregistrate în 2009, ritmul implementării faţă de estimările de la începutul anului a fost mai scăzut, în principal din cauza numărului redus de proiecte depuse şi a dificultăţilor înregistrate în implementarea acestora”, se arată în raportul de monitorizare. Tot aici se subliniază faptul că POAT are un număr limitat de beneficiari potenţiali, majoritatea acestora fiind instituţii publice centrale.
Chiar dacă oficialii AM a POAT nu o spun explicit, este clar că existența a 15 proiecte respinse denotă faptul că celelalte autorități de monitorizare din cadrul diferitelor programe operaționale nu le-au întocmit în conformitate cu cerințele UE.
Invitați flămânzi la seminarii
Au fost și alte cauze obiective, unele dintre ele hilare la prima vedere, care au condus la întârzierea absorbției fondurilor în cadrul POAT. De exemplu, în cadrul Axei prioritare 3, „Diseminarea informației și promovarea instrumentelor structurale”, au fost probleme cauzate de foamea invitaților la seminariile organizate în țară.
Mai exact, oficialii AM au invocat „limitele impuse de cadrul legislativ naţional, deficitar la nivel de decontare a cheltuielilor de tip catering necesare pentru organizarea de conferinţe regionale pentru promovarea instrumentelor structurale sau de seminarii pentru reprezentanţii media”. O altă problemă identificată în cadrul aceleiași axe a fost de ordin politic.
Mai exact, conducerea AM a încercat să evite o „nedorită posibilă analogie în ceea ce priveşte campania de difuzare a unor spoturi de promovare a IS şi a campaniei de conferinţe regionale cu campania politică privind alegerile prezidenţiale din 2009”.
Angajați puțini și slab instruiți
În ceea ce privește Axa prioritară 2, „Dezvoltarea în continuare şi sprijin pentru funcţionarea Sistemului Unic de Management al Informației”, problemele au fost legate de contestațiile la licitațiile organizate. Dincolo de unele probleme de procedură, care între timp au fost rezolvate, oficialii AM a POAT recunosc că proprii angajați nu au fost instruiți corespunzător în elaborarea de documentații, de cereri de finanțare și de management de proiect (tehnic și financiar).
Nu în ultimul rând, absorbția fondurilor europene prin intermediul acestei axe a POAT a fost întârziată și de personalul insuficient. Mai exact, nu au fost destule persoane disponibile care să fie desemnate în comisiile de evaluare, fapt pentru care nu au putut fi lansate simultan mai multe proceduri de achiziție.
SCOPUL PROGRAMULUI
În elaborarea POAT s-au avut în vedere proiectele finanţate din programele de preaderare având ca obiectiv consolidarea capacităţii administrative pentru gestionarea fondurilor nerambursabile puse la dispoziție de Uniunea Europeană. Programul Operaţional Asistenţă Tehnică este un program cu cerere deschisă de proiecte cu depunere continuă în perioada februarie 2008-ianuarie 2015.
16 PROIECTE „PE ȚEAVĂ”
În momentul de față se află în pregătire, de către beneficiari, 16 proiecte pe următoarele axe prioritare ale PO Asistenţă Tehnică:
Axa 1, ,,Sprijin pentru implementarea instrumentelor structurale şi coordonarea programelor” – 8 proiecte;
Axa 2, ,,Dezvoltarea în continuare şi sprijin pentru funcţionarea Sistemului Unic de Management al Informaţiei” – 6 proiecte;
Axa 3, ,,Diseminarea informaţiei şi promovarea Instrumentelor Structurale” – două proiecte.
Adrian BĂRBULESCU