Consiliul General al Capitalei, driblat ca la Obor

Categories Explicit, trimitere stanga (cu foto)Posted on

Consiliul General al Capitalei, driblat ca la Obor

Hotărâri penale pentru clădiri ilegale


ILEGALITATE. Blocul fraților Ghiță este cu 15 metri mai înalt decât limita legală

Într-un top al aberațiilor legate de distrugerea Capitalei din punct de vedere urbanistic,  sectorul 2 ar ocupa un loc de frunte. Edilii și aleșii sectorului 2 au ajuns să voteze și să aprobe hotărâri de consiliu ilicite, care să permită construcțiile ilegale.

În data de 7 iunie 2007, Consiliul Local al Sectorului 2 a aprobat construirea unei clădiri de locuințe de 7 etaje și 27 de apartamente pe malul de nord-vest al Lacului Tei, într-un loc în care Planul Urbanistic General al Capitalei și Planul Urbanistic Zonal al Sectorului 2 (aprobat în 2003) prevedeau că nu se pot construi decât locuințe individuale și colective mici, cel mult cu două etaje.

Astfel, clădirea urma să aibă o înălțime de 25 de metri (înălțimea maximă admisă a zonei este de 10 metri), celelalte caracteristici ale construcției (Coeficientul de utilizare a terenului – CUT, Procentul de Ocupare a Terenului – POT) depășind, de asemenea, prevederile legale. Construirea unui bloc care să depășească acești indicatori nu putea fi aprobată decât printr-un Plan Urbanistic Zonal, avizat de Consiliul General al Municipiului București (CGMB).

Consilierii locali ai sectorului 2 au fentat CGMB și au aprobat construcția votând, la propunerea primarului sectorului 2, Neculai Onțanu, și pe baza avizului de urbanism al arhitectului-șef, un Plan Urbanistic de Detaliu (PUD), act de rang inferior celui unui Plan de Urbanism Zonal.

Judecătorii-dandana, „traduși” de Onțanu

Beneficiarii construcției, frații Răzvan și Bogdan Ghiță, fii ai unui fost angajat în Ministerul Afacerilor Externe, au fost dați în judecată de vecinii afectați direct și nemijlocit (lipsa însoririi, accesul stradal, distrugerea împrejmuirii) de construirea ilegală a blocului.

Reclamantul SC Ciad SRL a cerut instanței să anuleze, pe linie, avizul de urbanism, hotărârea de Consiliu local prin care s-a aprobat PUD-ul care permitea construirea blocului și autorizația de construcție a blocului pentru frații Ghiță.

În data de 2 iulie 2009, Tribunalul București a repus situația pe făgașul normal anulând avizul de urbanism, hotărârea de aprobare a PUD-ului și autorizația de construcție a blocului.

Nouă luni mai târziu, judecătorii Curții de Apel București au întors situația în favoarea fraților Ghiță, declarând drept legale hotărârea prin care s-a aprobat PUD-ul și autorizația de construcție, dar menținând decizia de nelegalitate a avizului de urbanism.

Specialiștii în drept consultați de Timpul au spus că, dacă avizul de urbanism a fost nelegal, atunci hotărârea Consiliului prin care s-a aprobat PUD este nulă de drept, iar autorizația de construire trebuie, de asemenea, anulată.

„Hotărârea de aprobare a unui PUD nu poate rămâne legală cât timp avizul care a stat la baza ei este nul”, susțin specialiștii.

Dar ce i-a determinat pe judecători să comită această gafă care urmează a fi analizată la judecarea contestației în anulare? Ei au fost induși în eroare de o altă hotărâre de Consiliu Local (13/1007), fabricată în laboratoarele subalternilor lui Onțanu și ale lui Toma Șutru, secretarul Consiliului Local.

Falsurile de la Sectorul 2

Consilierii locali ai sectorului 2 au fentat CGMB și au aprobat construcția votând la propunerea primarului NECULAI ONȚANU

Nu este prima oară, din păcate, când o autoritate votează sau adoptă pe tăcute o lege mincinoasă, care are drept scop să pună bazele pentru alte și alte legi abuzive pentru care a creat aparența de legalitate.

Hotărârea 13/2007, pe care primarul a invocat-o în instanță, este însă mult mai parșivă, falsul fiind evident atât sub aspectul logicii juridice, cât și sub aspect formal, au confirmat specialiștii în drept consultați.

Potrivit Legii privind amenajarea teritoriului și urbanismul (350/2001), o construcție nu are voie să depășească prevederile Planului Urbanistic General în ceea ce privește înălțimea maximă, funcțiunea zonei sau coeficientul de utilizare a terenului (CUT).

Acestea nu pot fi modificate decât printr-un Plan de Urbanism Zonal (PUZ), un proiect deosebit de complex, care include o multitudine de avize și documentații, plus un regulament local de urbanism, care stabilește noile reglementări cu putere de lege (înălțime maximă, CUT etc.).

Consiliul Local al Sectorului 2 a aprobat un astfel de PUZ în 2003, regulamentul PUZ-ului fiind clar pentru clădirea fraților Ghiță: înălțime maximă 10 metri, clădiri de cel mult două etaje și CUT max. 1,3.

O dată cu creșterea investițiilor imobiliare în zonă, edilii sectorului 2 au fost puși sub o mare presiune: să aprobe înălțimi mai mari pentru respectivele clădiri.

În 2006 însă Parlamentul a modificat Legea urbanismului și a luat dreptul sectoarelor de a mai aproba PUZ-uri, singura instituție abilitată prin lege să aprobe PUZ-uri în Capitală fiind Consiliul General al Municipiului București.

Cum nu mai putea aproba, în 2007, un PUZ și fără acesta nu puteau aproba construcții mai înalte, subalternii primarului Onțanu au recurs la o șmecherie. Au propus Consiliului Local să aprobe modificări la PUZ-ul vechi. „Nu are voie să modifice sau să completeze o lege decât acea autoritate care este abilitată să aprobe legea.

Cum un consiliu județean, de pildă, nu are voie să modifice, de capul lui, o lege, care se adoptă de către Parlament, nici consiliul local al unui sector nu are voie să modifice prevederi ale Planului Urbanistic General, deoarece competența este numai a Consiliului General”, au declarat surse din cadrul CGMB. Curios este că judecătorii nu au remarcat și ei acest fapt.

Că scopul era acela de a se aproba construirea de clădiri înalte reiese și din intervenția unui consilier, consemnată în procesul-verbal al ședinței din 21 martie 2007:

„Aș dori să fac câteva precizări. Se modifică un PUZ, (…) trebuie să actualizăm toate documentațiile de urbanism, dar trebuie făcut conform procedurilor legale în vigoare. Pentru a face asta, trebuie să avem o fundamentare solidă, care, în opinia mea, nu există. În momentul în care vreau să schimb reglementările anumitor zone, schimb în sensul în care urmăresc să dau liber la construcții înalte. Când s-a făcut PUZ-ul (în 2003 – n.n.) s-au făcut diferite studii. Acum venim fără aceste studii și fără o fundamentare. (…) Putem ajunge la un blocaj al utilităților în câțiva ani”.

Hotărâri votate pe bază de legi nule sau abrogate

Mai grav este că hotărârea Consiliului Local al lui Onțanu (facsimil) era lovită de nulitate încă de la adoptare. Potrivit textului acesteia, Hotărârea 13/2007 are ca temei de drept o hotărâre a CGMB (242/2001) lovită de nulitate din 2006 tocmai de legea care nu a mai dat voie sectoarelor să aprobe PUZ-uri.

Nici celălalt temei menționat în Hotărârea 13, adoptată pe 21 martie 2007, nu este legal, deoarece Ordinul MLPAT 1107/2001 fusese abrogat cu trei luni înainte de Ordinul 22/2007.

Acesta nu mai slujea însă „intereselor”. Opinia juriștilor este că instanța trebuie să constate nulitatea Hotărârii 13/2007, deoarece are ca temei de drept prevederi legale nule sau abrogate.

Pe cale de consecință, toate actele sunt lovite de nulitate, inclusiv autorizația de construcție eliberată fraților Ghiță.

Cătălin ANTOHE


Consiliul local al unui sector nu are voie să modifice prevederi ale Planului Urbanistic General, deoarece competența este numai a Consiliului General.