Ilie Șerbănescu: Ce mai pot face cei deja globalizaţi?!
Ilie Șerbănescu
Criza financiară şi economică internaţională n-a făcut decât să proiecteze cu mai multă evidenţă că poveştile arhimediatizate cu globalizarea şi liberalizarea tout-azimut sunt, de fapt, vânturate pentru a dezarma ţările mai sărace şi mai slabe în faţa expansiunii globalizatorilor, deci tocmai spre a le face mai lesne globalizabile de către aceştia.
Numai cei ce nu vor să vadă nu văd acest lucru! Nu s-au mai putut ascunde nici malversaţiunile financiare pentru obţinerea de profituri fără limite, care au şi generat, de altfel, criza financiară, nici stratagemele folosite pentru a-i stoarce ca pe lămâie pe cei slabi.
Şi, după declanşarea crizei, dincolo de încercările concertate ale celor puternici de a ieşi din constrângeri pe seama celor slabi, au devenit mai pregnante decât oricând înfruntările dintre înşişi cei ce fac jocurile economice şi financiare internaţionale de a se salva după cum poate fiecare, nu contează dacă pe seama celui de alături!
În ciuda bla-bla-urilor despre măsuri de criză concertate, asupra cărora s-au bătut tobe prin conferinţe globale, abordarea a fost clară, de tipul „se salvează cine poate”.
Singurul lucru cu adevărat comun a fost că s-au aruncat la coş concertat balivernele despre economia de piaţă liberă şi statul minimal şi a fost scos de la naftalină până mai ieri consideratul killer al concurenţei libere – adică statul – şi a fost pus să preia problema în mână şi să salveze economia. Atenţie, economia proprie!
Pentru că, de fapt şi de fapt, fiecare stat a avut grijă doar de economia proprie. Să fim precişi, doar de economia parohiată de capitalul naţional propriu! Nu în general de economia de pe teritoriul propriu, ci de cea controlată de capitalul naţional!
S-a văzut de la o poştă ce minciună gogonată este asta cu globalizarea! Fiecare jucător important a uitat de globalizare şi s-a concentrat pe capitalul propriu: mari companii proprii din sectorul financiar-bancar sau chiar din sectorul industrial.
Nu are rost să enumerăm aici cum americanii şi-au ajutat băncile americane, nemţii pe cele germane, britanicii pe cele britanice şi, chiar şi în cazul statelor mai mici, austriecii pe cele austriece, olandezii pe cele olandeze etc.
Problema este că „naţionalismul economic” se manifestă între globalizatori. Şi să nu-i plângem! Au ei grijă de ei înşişi, după cum se şi vede! Ce fac însă cei pe care i-au globalizat deja?! Poate şi ăştia ar vrea să dea dovadă de niscai „naţionalism economic”!
Dar, şi să nu vrea, trebuie să rămână internaţionalişti, întrucât nu mai au cum să fie naţionalişti. Nu mai au aproape nimic naţional. Totul este deja la globalizatori! Aceştia au putut fi naţionalişti pentru că mai au pe ce şi cu ce! Dar cei deja globalizaţi…
Ilie ŞERBĂNESCU