La români, până și apa este „second hand”

Categories trimitere dreapta, UtilPosted on

La români, până și apa este „second hand”

Aproape jumătate din apele de pe teritoriul României se încadrează în clasa a II-a de calitate, aceasta, în mare parte, din cauza faptului că mai mult de două treimi din apele uzate se întorc în natură neepurate. Mizeria din râuri afectează cel mai mult Delta Dunării și Marea Neagră, care sunt într-o degradare continuă.

Ultimul raport al Administrației Naționale „Apele Române” oferă o imagine sumbră a calității apelor aflate pe teritoriul României. Majoritatea râurilor sunt extrem de murdare și, în lipsa stațiilor de epurare care ar trebui să existe în fiecare aglomerare urbană, apele se întorc în natură la fel de poluate.

„Peste 45% din apele României se încadrează în clasa a II-a de calitate. Menținerea sectoarelor de râuri de calitate inferioară (III, IV, V) este cauzată, în mare măsură, de aglomerările urbane fără stații de epurare a apei uzate. Construirea stațiilor de epurare este în momentul de față un proces care se desfășoară destul de lent din cauza costurilor ridicate de investiții pe care trebuie să le suporte operatorii de apă (agenți economici, autorități locale etc.). Astfel, comparativ cu anul 2008, procentajul de ape uzate evacuate neepurate rămâne mare, de peste 70%”, spun reprezentanți ai Companiei Naționale Apele Române.

MINISTRUL CODAȘ. Că România stă rău la capitolul Mediu nu ne mai mirăm. Actualul ministru al Mediului, László Borbély, se găsește pe locul al doilea în Topul Rușinii în ceea ce privește voturile pe legile cu impact în domeniu. Clasamentul „Topul Verde”, realizat de mai multe ONG-uri, a evaluat membrii Camerei Deputaților în funcție de susținerea pe care aceștia o acordă sau nu proiectelor de lege cu impact asupra mediului. Borbély a adunat nouă absențe, două voturi împotriva poziției experților şi o abținere. Nici foștii miniștri ai Mediului nu stau mai bine, absenteismul și voturile împotriva poziției ecologiste așezându-i tot printre codași.

Un factor care afectează calitatea apelor este depozitarea necorespunzătoare a deșeurilor pe maluri sau în apă. Cantitățile totale de deșeuri colectate de pe malurile apelor de la începutul anului se ridică la aproape 600 de tone de PET-uri, deșeuri menajere și alte resturi.

Marea Neagră, din ce în ce mai poluată

În ceea ce privește calitatea Mării Negre, aceasta este supusă unui proces de poluare cauzat de poluanții proveniți din Dunăre, evacuările directe de ape uzate insuficient epurate sau chiar neepurate, precum și de activitatea portuară intensă în porturile maritime.

Factorul antropic a avut, în decursul ultimelor trei decenii, influențe negative asupra calității Mării Negre, care au condus la pierderea habitatelor, înlocuirea speciilor indigene de pești cu specii invazive, declinul stocurilor comerciale de pești etc.

Printre activitățile antropice se numără: exploatarea resurselor minerale, petrol și gaze din platoul continental al Mării Negre, transportul naval ce poate duce în unele situații la poluarea apei marine, fie deliberat, fie accidental etc.

Dâmbovița, o apă „proastă”

În momentul de față, Bucureștiul este singura capitală europeană fără o stație de filtrare a apelor uzate. Deși în ultimii ani toți primarii Capitalei, dar și unii miniștri și-au exprimat nemulțumirea, nici până în prezent lucrările, demarate în 1982, nu au fost finalizate.

Primarul Capitalei, Sorin Oprescu, a promis că la sfârșitul acestui an stația va fi finalizată, iar după ce se vor realiza și probele de funcționare a stației, vor fi tratate aproximativ 75-80% din apele uzate menajere ale Bucureștiului, la un debit de 10.000 metri cubi/secundă.

Inexistența unei stații de epurare a apelor uzate face ca râul Dâmbovița să fie unul dintre cele mai poluate din țară.

Calitatea apei se degradează considerabil după evacuarea apelor uzate în secțiunea Glina, astfel că, de la o apă de clasa a II-a de calitate („bună”) în amonte, în secțiunile Bălăceanca și Budești calitatea devine de clasa a V-a („proastă”).

Poluarea este atât de puternică, încât afectează chiar și ecosistemele din Delta Dunării și Marea Neagră.

Potrivit datelor ANAR, în 2008 apele uzate erau încărcate cu azot – cu o medie anuală de 27,037 miligrame la litru – și fosfor – 3,99 miligrame la litru.

Ana HERA