PĂZEA, EVAZIONIŞTI! Urmările restructurării ANAF

Categories PoliticaPosted on

Ordonanţa de Urgenţă, adoptată în data de 26 iunie a.c., prin care Guvernul României încearcă să reformeze, “din… temelii!” (l-am citat pe premierul Victor Ponta), structura organizatorică şi modul de acţiune ale Autorităţii Naţonale de Administrare Fiscală (ANAF), creează deja multiple discuţii şi contradictorii poziţii, pro sau contra. Pentru că a participat, direct şi foarte activ, (şi) ca membru al comisiei de specialitate (buget – finanţe), de la Camera Deputaţilor, din Parlamentul României, la trasarea şi formularea liniilor NOI de organizare şi acţiune, ale sistemului de impunere şi colectare fiscală, dar şi pentru că orice îi pot reproşa adversarii politici, numai că nu s-ar pricepe la taxe şi impozite (adică… exact la ceea ce a făcut, “for living”, la Constanţa, până “să se aleagă” deputat!), postăm întregul conţinut al comunicatului transmis presei, de către Gheorghe Dragomir, în cursul zilei de joi, 27 iunie. Sunt punctate, într-un limbaj accesibil publicului larg, principalele noutăţi din OUG, care reformează aproape radical mult vituperata Agenţie, de fapt: modifică, revoluţionar, întreaga concepţie organizatorică şi de abordare a problemelor de colectare fiscală! Iată textul, deosebit de important pentru orice contribuabil, persoană fizică sau juridică:

 

“Normativele şi regulamentele: clare, bine construite şi… fără prea multe scăpări!”

“Guvernul a adoptat, ieri, o Ordonanţă de Urgenţă, privind restructurarea şi reorganizarea ANAF-ului, care va deveni o organizație durabilă și eficientă. PNL Constanța consideră acest demers extrem de important, pentru îmbunătăţirea colectării veniturilor statului şi reducerea semnificativă a evaziunii fiscale, în România.
Întreg procesul de restructurare a ANAF a fost făcut cu multă atenţie şi grijă pentru detaliu, astfel încât va deveni o instituţie de control care să dureze în timp. La fel ca şi în cazul legislaţiei fiscale, lucrurile trebuie să fie clare, bine construite şi fără prea multe scăpări. ANAF va fi o instituţie de control stabilă, eficientă şi curajoasă.”

„Aparatul teritorial a fost reorganizat, pe structură REGIONALĂ!”

„Reformarea radicală a structurilor de control, pentru a genera performanţă şi eficienţă instituţională, a impus o serie de măsuri, care urmăresc reorganizarea aparatului teritorial pe o structură regională, recalificarea şi redistribuirea personalului, către domeniile deficitare, modernizarea sistemului de tehnologie a informaţiei şi comunicaţiilor, reproiectarea proceselor de activitate ale agenţiei.”

„România: pe unul dintre ultimele locuri, în Europa, ca pondere în PIB a sumelor colectate din taxe şi impozite!”

„PNL crede că această restructurare a ANAF va contribui, decisiv, la modernizarea și racordarea statului român la cerințele europene. În prezent, România este pe unul dintre ultimele locuri în Europa, din punct de vedere al gradului de colectare a veniturilor, ca pondere în PIB! Acest lucru se poate ameliora, prin măsuri administrative şi legislative, de îmbunătăţire a colectării şi de reducere drastică’ a evaziunii fiscale.
Garda Financiară, Direcţia de Control şi Supraveghere a Accizelor şi Operaţiunilor Vamale, din cadrul ANV, şi Direcţia de Investigaţie Fiscală, din cadrul ANAF, s-au reorganizat, s-au restructurat şi s-a creat o singură structură de control operativ, pe toate domeniile de activitate ANAF, care va reuni competenţele în domeniul combaterii evaziunii fiscale şi se va ocupa numai de marile reţele de evaziune fiscală, ca şi de domeniile cu grad ridicat de risc fiscal. Va fi o structură organizată la nivel naţional şi nivel regional, dar şi structurile regionale vor avea subordonare naţională, pentru a elimina cât mai mult influenţa politicului, în nominalizarea celor care lucrează în această structură.”

 

“Obiective: Relaţie de PARTENERIAT cu contribuabilii şi INFORMATIZAREA procesului de calcul şi colectare”

„Reorganizarea ANAF se face şi din perspectiva creării unei relaţii de parteneriat cu contribuabilii. Se vor perfecţiona mecanismele de declarare şi de plată ale obligaţiilor fiscale, astfel încât contribuabilii să nu mai stea cu orele în şir la cozi, ca să reuşpească să – şi depună declaraţiile, să nu fie chemaţi de cinci – şase ori, la administraţia fiscală, cu diverse documente.
Se va dezvolta sistemul informatic şi centralizat, astfel încât va exista o relaţionare pe cale informativă şi cât mai puţin prin prezenţa fizică. Centralizarea bazelor de date va simplifica şi procedurile de rambursare de TVA şi va facilita încadrarea în termenele stabilite în Codul Fiscal. În prezent, 80-90% din aparatul Inspecţiei Fiscale este arondat să facă verificări pe rambursări de TVA! De acum încolo ei vor face inspecţiile de fond, o dată la trei ani la IMM-uri, o dată la cinci ani la marii contribuabili.
Astfel, în cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, se înfiinţează Direcţia Generală Antifraudă Fiscală (DGAF), structură fără personalitate juridică, cu atribuţii de prevenire şi de combatere a actelor şi faptelor de evaziune fiscală, fraudă fiscală şi vamală. Aceasta va fi coordonată de un vicepreședinte, cu rang de subsecretar de stat, numit prin decizie a primului-ministru și va fi condusă de un inspector – general antifraudă, ajutat de inspectori – generali adjuncți antifraudă.”

 

„NOUTATE: Pe lângă structurile de prevenire şi control, o Direcţie care acordă suport tehnic de specialitate PARCHETELOR, din dispoziţia acestora, şi numai atunci!”

„În cadrul structurii centrale a Direcției Generale Antifraudă Fiscală funcționează, pe lângă structurile de prevenire şi control, Direcția de Combatere a Fraudelor, care acordă suport tehnic de specialitate procurorului, în efectuarea urmăririi penale, în cauzele având ca obiect infracțiuni economico-financiare. În acest scop, inspectorii antifraudă din cadrul acestei direcții sunt detașați în cadrul parchetelor, în condițiile legii, pe posturi de specialiști. În exercitarea atribuțiilor de serviciu, inspectorii antifraudă, din cadrul Direcției de Combatere a Fraudelor, efectuează, din dispoziția procurorului, şi numai atunci!: constatări tehnico – științifice, care constituie mijloace de probă, în condițiile legii; investigații financiare în vederea indisponibilizării de bunuri; orice alte verificări, în materie fiscală, dispuse de procuror.”