De ieri Varsovia este putin mai departe de Bruxelles. Miscarea liberala si pro-europeana care a incercat sa-l opreasca pe Duda cu candidatura primarului Varsoviei Rafal Trzaskowski a inotat, dar nu a ajuns la tarm, iar PIS-ul lui Duda va avea in continuare toate parghiile puterii in Polonia.
Tara care ar fi trebuit sa conduca Europa de Est si care pana acum un deceniu aspira sa stea la masa marilor din Uniunea Europeana este o problema din ce in ce mai mare pentru institutiile europene, care nu gasesc formula pentru a-si opri deriva iliberala.
Bruxelles a privit cu ingrijorare o campanie electorala extrem de polarizata, care a inclus insulte si campanii de ura impotriva comunitatii LGTBI si, de asemenea, atacuri antisemite. Daca in 2015 Duda a facut campanie atacand migrantii si refugiatii -Polonia accepta doar ucrainenii si respinge orice distributie a refugiatilor la nivel european- anul acesta televiziunea publica poloneza a dezvaluit borcanul de esente antisemite intrebandu-se retoric daca candidatul opozitiei va respecta „ programul evreilor”.
Duda a spus chiar la un miting ca un homosexual nu este o persoana, ci o ideologie, iar televiziunea publica poloneza, un organ de propaganda fara scuze in favoarea PIS, s-a intrebat retoric daca Trzaskowski va indeplini „programul evreilor”. In Polonia se inmultesc municipalitatile care se declara „fara LGTBI” si care il anunta cu semne oficiale la intrarea in orase.
Deriva autoritara in fata impotentei europene
Institutiile europene incearca de aproape cinci ani sa opreasca deriva autoritara poloneza, concentrata in ultimii ani pe punerea justitiei sub ordinele Guvernului. Comisia Europeana a denuntat Varsovia in mai multe randuri in fata Curtii de Justitie a Uniunii Europene, care s-a pronuntat impotriva Varsoviei, dar lovitura cu lovitura guvernul polonez a reusit sa demoleze independenta judiciara pana cand va avea o Curte Suprema sub ordinele sale si control total. asupra numirii judecatorilor.
PIS-ul are un nou obiectiv, „repolonizarea” presei, modul ei de a vorbi de a prelua controlul, direct sau indirect, asupra presei private a carei linie editoriala nu o controleaza inca. Aceste initiative, care sunt asteptate in urmatoarele luni si pe care deputatii din partidul de guvernamant le difuzau deja luni pe Twitter, vor fi mult mai greu de blocat de catre Comisia Europeana.
Ungurul Viktor Orban a aplicat doua retete pentru a lasa panorama presei independente din tara sa transformata intr-un pustiu. In primul rand, a aplicat un sistem de amenzi excesive cu scopul de a le pune in faliment. Ulterior, intr-un mod mai ascuns, i-a facut pe magnatii favorabili Guvernului sa cumpere mass-media privata pentru a-si schimba linia editoriala sau sa le inchida direct pretinzand pierderi economice.
Ceea ce, in ochii Bruxelles-ului, inca mai diferentiaza Polonia de Ungaria este ca in Polonia, dupa cum a aratat rezultatul electoral de duminica, exista o opozitie capabila sa lupte la urne cu partidul de guvernamant, in timp ce in Ungaria Viktor Orban poate aspira la majoritati care depasesc 50. % din voturi in timp ce in opozitie ramane un partid de extrema dreapta (Jobbik) care este in jur de 15% si niste social-democrati fara forta sau lideri.
Greutate pana la Bruxelles
Polonia a ajuns sa ocupe functii inalte in institutiile UE, precum presedintele Consiliului European, Donald Tusk. Inlocuit de belgianul Charles Michel, polonezii boxeaza la Bruxelles cu mult sub greutatea lor. Pe langa comisarul european statutar -au portofoliul Agriculturii-, nu exista polonezi in nicio alta functie inalta.
Greutatea polonezilor este redusa si in Parlamentul European intrucat prezenta lor in marea familie conservatoare, Partidul Popular European, este marturie in timp ce europarlamentarii PIS stau in grupul ultra eterogen care include VOX sau nationalistii flamand si in care britanicii. Conservatorii au ramas pana pe 31 ianuarie.
Controversa repartizarii banilor din Fondul European de Recuperare
Propunerea presedintelui Consiliului European Charles Michel de a conveni asupra Fondului european de redresare face din Polonia a treia tara care ar obtine cele mai multe fonduri dupa Italia si Spania, desi este una dintre cele, deocamdata, cel mai putin afectate de pandemie. Economia poloneza va fi si ea, conform previziunilor economice ale Comisiei Europene, cea care va scadea cel mai putin anul acesta din toata Europa, cu 4,5%.
Polonia va fi al treilea beneficiar net al acestor fonduri pentru ca Michel foloseste un criteriu pentru a le distribui, care in ultimele zile a generat critici puternice in multe capitale: evolutia PIB-ului pentru perioada 2015-2019, rata somajului si populatia tarii. Tari precum Suedia, Finlanda, Danemarca, Belgia, Tarile de Jos sau Luxemburg incep sa ceara cu tarie ca conditionalitatea pentru livrarea de fonduri sa includa si respectarea regulilor de baza ale statului de drept.
