Categorii
Explicit

Regulamentul urban al Capitalei, sfâşiat de arhitecţii aleşi să îl protejeze

Regulamentul urban al Capitalei, sfâşiat de arhitecţii aleşi să îl protejeze

Comisia Tehnică pentru Urbanism şi Amenajarea Teritoriului (CTUAT) de la nivelul Primăriei Capitalei pare un nefericit experiment birocratic greu de controlat, mai ales din punct de vedere legal.

Aleşi din rândul organizaţiilor profesionale din domeniu cu scopul de a-i ajuta pe funcţionarii Primăriei să „traseze” liniile de dezvoltare urbanistică ale Capitalei, mulţi din cei nouă arhitecţi ce formează CTUAT sunt din când în când şi proiectanţi, şi evaluatori ai propriilor idei. Majoritatea membrilor CTUAT deţin firme de arhitectură, iar o dată pe săptămână se reunesc pentru a aviza, printre altele, chiar propriile proiecte. Sau, dacă nu, cel puţin pe ale colegilor sau partenerilor de afaceri. Fapt ce din punct de vedere legal pare a fi un conflict de interese cât se poate de clar. Cum însă membrii CTUAT nu sunt funcţionari publici, ci respectabili arhitecţi ce lucrează pentru binele oraşului, se iese din sfera răspunderii legale. Conflictul şi interesele însă rămân. Desemnate în Comisie din partea Ministerului Dezvoltării, respectiv Ministerului Culturii, prin Direcţia Patrimoniu, Casandra Roşu şi Doina Bubulete reprezintă excepţia care confirmă regula. Cu o frecvenţă a proiectelor date spre avizarea CTUAT care nu îngrijorează sunt arhitecţii Dan Șerban, Dan Marin şi Tiberiu Florescu. Abia apoi urmează “grosul”.

Aviz pentru propriile proiecte

În situaţia aceasta, din ultima categorie, se plasează Sorin Gabrea. Este acţionar la patru firme de arhitectură, unele dintre cele mai puternice din Capitală – Bucureşti Internaţional Proiect B.I.P. SRL, Town Design SRL, Rostrada SA şi Western Outdoor SRL –, însă proiectele ce schimbă faţa oraşului le înaintează prin ultimele două societăţi. De aproape doi ani de când face parte din CTUAT, arhitectul Gabrea şi-a trecut cu lejeritate câteva propuneri importante ce au implicat elaborări de PUZ-uri şi modificarea Planului Urbanistic General al Bucureştiului. În martie 2009, de exemplu, prin firma Rostrada SA, Sorin Gabrea a obţinut pentru un dezvoltator imobiliar, Ambiance Resort SRL, două etaje în plus pentru construirea unui hotel pe Șoseaua Bucureşti-Ploieşti 166. Din aceeaşi postură de membru al CTUAT, arhitectul Gabrea şi-a mai oferit spre avizarea sa şi a colegilor modificări ale planurilor urbanistice zonale pentru Șoseaua Gheorghe Ionescu-Siseşti nr. 8A, pentru Șoseaua Pipera nr. 44, Bd. Mircea Eliade nr. 1, Strada Biserica Amzei 21-23, Bd. Expoziţiei 22-30.
În majoritatea cazurilor, Sorin Gabrea a reuşit să convingă CTUAT să fie de acord cu proiectele ce propun realizarea unor clădiri cu un regim de înălţime mult mai mare decât cel permis de fiecare zonă. Dacă în alte situaţii celebrii arhitecţi din Comisie se dovedesc extrem de pretenţioşi, întorcând pe toate feţele proiectele propuse şi solicitând reveniri peste reveniri în probleme ce uneori frizează absurdul, în cazul colegului Gabrea aprobările nu au întâmpinat mari dificultăţi. Fără a se mai interesa despre efectele secundare privind aglomerările de trafic, de parcare, de diminuarea spaţiului verde, de infrastructură, membrii CTUAT i-au avizat arhitectului Gabrea creşterea de la 16 la 45 de metri a regimului de înălţime a unei clădiri care urmează să fie ridicată lângă Ambasada Franţei, pe strada Biserica Amzei nr. 21-23 şi 23A. Mai mult, pe lângă permisiunea de a construi turnuri de 45 de metri într-o zonă în care nivelul maxim admis pe verticală era doar de 16, proiectul lui Sorin Gabrea a mai primit de la colegi acordul de a ocupa cu noua construcţie nu doar 65% din suprafaţa terenului, ci 70%.

Fix după aceeaşi „reţetă” s-a obţinut şi avizul asupra unui PUZ generat de un proiect destinat uneia dintre firmele controlate de omul de afaceri Puiu Popoviciu, de altfel, un mai vechi colaborator al arhitectului Gabrea. Este vorba despr o construcţie amplasată pe strada Primăverii la nr. 30, o altă zonă protejată, şi pentru realizarea căreia Gabrea a primit permisiunea colegilor să depăşească şi nivelul de înălţime, şi gradul de ocupare a terenului.

Turnurile Capitalei, aprobate în regim de colegialitate

Un alt arhitect ce se bucură de recunoaşterea colegilor de breaslă, dar şi de avantajele de a face parte din comisia ce poate înclina balanţa aprobării unui PUZ, este Vlad Cavarnali. Acţionar în şapte firme de proiectare, Cavarnali este unul dintre cei mai prolifici arhitecţi ai Capitalei. Din octombrie 2008, de când este membru CTUAT, Cavarnali a reuşit să-şi obţină fără multe probleme pentru clienţii săi planuri urbanistice zonale ce, la fel ca în cazurile colegului Gabrea, modifică pentru totdeauna regimul de înălţime sau gradul de ocupare al clădirilor pentru diverse zone ale Capitalei. Alpha Efect SRL, Alpha Studio SRL, Cubic Regard SRL, East Wind Arhitect SRL, Iul Pro Con SER SRL, Quartz Arhitect Studio SRL şi Urban Arhitectural Management SRL sunt firmele prin intermediul cărora arhitectul Cavarnali vine în faţa colegilor din CTUAT pentru a-şi promova proiectele. Și nu sunt puţine la număr. În calitatea dublă de membru CTUAT şi de proiectant, Cavarnali a reuşit să treacă de Comisie, la începutul lunii august, un imens proiect imobiliar desfăşurat pe o suprafaţă de peste 2 ha, proiect situat pe Splaiul Unirii 92-96. După ce în februarie 2009 reuşise să obţină un prim aviz de urbanism, la reavizarea din august anul curent, Vlad Cavarnali a obţinut permisiunea de a ridica construcţii de 80 de metri înălţime, coeficientul de utilizare a terenului fiind şi el îmbunătăţit, de la 2,5 cât era prevăzut, la 4. Printre succesele înregistrate de arhitectul Cavarnali în faţa CTUAT se numără şi PUZ-urile prin care s-au avizat construcţii cu un regim mai generos de înălţime şi un grad mai mare de ocupare a terenurilor, aşa cum s-a întâmplat cu proiectele amplasate pe strada Maior Gheorghe Sonţu 13A şi Aleea Câmpul Moşilor nr. 5. În cazul ultimului proiect menţionat, privind construirea unei clinici medicale pe strada Aleea Câmpul Moşilor nr. 5, stenograma şedinţei de avizare a CTUAT din data de 3 martie 2010 arată câtă bunăvoinţă există între cei nouă arhitecţi. Deşi iniţial lui Cavarnali i s-a pus în vedere faptul că noua lui clădire va obtura perspectiva spre monumentul istoric Halele Obor, iar în mod firesc pe acel teren nu prea s-ar putea construi, situaţia s-a schimbat. După câteva modificări asupra proiectului şi după ce Cavarnali i-a asigurat pe colegi de faptul că “înălţimea noii clădiri este egală cu cea a Halelor, pentru a se intra în dialog cu compoziţia urbană a zonei”, membrii CTUAT au oferit aviz favorabil. Ba chiar unul dintre colegi, arhitectul Dorin Ștefan, a propus ca noua clădire să aibă un etaj în plus faţă de Halele Obor, dacă parterul poate fi liber.

O altă propunere a lui Vlad Cavarnali în dubla sa calitate de arhitect şi de membru în CTUAT are în vedere modificarea PUZ-ului în perimetrul strada Heliade între Vii-strada Paharnicului Turturea-strada Baicului-Șos. Electronicii-Strada Găii Obor, scopul fiind acela de a se realiza un proiect imobiliar. Evident, mai înalt şi cu un coeficient mai mare de utilizare a terenului.

Regulamentul general, fragmentat de proiectele oportuniste

În lipsa prevederilor care să limiteze dreptul membrilor CTUAT la a-şi vota singuri proiectele proprii sau ale partenerilor din birourile de arhitectură, în situaţia colegilor Gabrea şi Cavarnali s-a plasat şi Constantin Enache. Acţionar şi administrator la Echipa K 3 – Birou de Proiectare SRL, Urbe 2000 SRL şi la Urbis 90 – Atelier de Urbanism SRL, arhitectul Enache şi-a trecut cu brio modificarea planului urbanistic zonal pentru a construi pe Șoseaua Colentina, la numărul 461, un complex comercial ale cărui clădiri au depăşit de două sau trei ori înălţimile stabilite iniţial pentru această zonă. Astfel, dacă iniţial în perimetrul amintit se puteau ridica clădiri cu un regim de înălţime nu mai mare de 20 de metri, prin modificarea PUZ-ului propusă de Enache, colegii din CTUAT au avizat construcţii de 60 de metri.

Etaje în plus a obţinut arhitectul Constantin Enache şi pentru un proiect demarat de Tudor Radu Vasile, fiul fostului premier Radu Vasile, în Cartierul Militari, pe Bulevardul Iuliu Maniu nr. 141. Prin firma Urbis 90 – Atelier de Urbanism, Enache a obţinut două avize favorabile proiectului. În februarie 2009 şi în iunie 2009, pentru ca la final Tudor Radu Vasile să primească permisiunea de a construi imobile nu doar de 14 etaje, aşa cum prevedea regulamentul anterior de urbanism, ci de 20 de etaje.

PUZ-uri generoase pentru dezvoltatori

Membru al CTUAT din 2004 până în prezent, profesorul universitar Dorin Ștefan îşi imparte şi el atribuţiile de membru al CTUAT cu interesele de arhitect. Iar din acest conflict, am spune, s-a născut, de exemplu, clădirea Euro Tower. Plasată la intersecţia străzii Barbu Văcărescu cu Bulevardul Lacul Tei, pe locul unei foste construcţii cu un etaj si la mică, foarte mică distanţă de un bloc de locuinţe, construcţia a impus modificarea PUZ-ului, astfel încât de la un procent de ocupare a terenului de maximum 15% s-au permis 60%, totul la o înălţime aprobată de 100 de metri. Arhitect, dar şi membru al Comisiei ce oferă în Capitală primul aviz pentru aprobarea construcţiilor care depăşesc prevederile regulamentului urban, Ștefan a reuşit să obţină derogări de la PUG şi în cazurile proiectelor Bulevardul Ferdinand 43, Șos. Nordului-Bulevardul Ficusului-Bulevardul Aerogării sau Strada Aviator Alexandru Șerbănescu-Strada Grigore Gafencu. În toate aceste perimetre, pentru a face loc construcţiilor proiectate de Dorin Ștefan, s-au realizat PUZ-uri mai generoase cu dezvoltatorii imobiliari. Numai în cazul construcţiei plasate între străzile Aviator Alexandru Șerbănescu-Grigore Gafencu s-a reuşit obţinerea unui regim de înălţime de 20 de etaje.

Cu afaceri sensibil mai mici în domeniul arhitecturii, Dan Șerban, Dan Marin şi Tiberiu Florescu – alţi membri ai CTUAT – îşi mai oferă şi ei, din când în când, câte un proiect spre avizare. Interesant este faptul că, urmărind stenogramele sedinţelor CTUAT, de cele mai multe ori, în situaţiile în care proiectele de pe ordinea de zi aparţin colegilor, pretenţiile scad, iar avizele se dau mai repede.

Există o anumită colegialitate
Rugat să ne precizeze dacă există din punctul său de vedere un conflict de interese generat de dubla calitate, proiectant şi membru în CTUAT, arhitectul Sorin Gabrea a respins această ipoteză. “În cazul în care se dezbate un proiect al unui membru al Comisiei, acel personaj nu votează. Se abţine. Au fost cazuri când colegii s-au abţinut de la vot. Aşa am făcut şi eu. Când am avut proiecte, am ieşit din sală în momentul votului. Există, evident, o anumită colegialitate”, e declarat arhitectul Gabrea.

Ocupat cu proiectele de arhitectură, Vlad Cavarnali a preferat să nu discute subiectul conflictului de interese.

Chiar dacă susțin că atunci când au un interes direct se abțin de la vot, arhitecții ce fac parte din CTUAT reușesc să își avizeze fără probleme proiectele, principiul colegialității funcționând din plin.

Angajat de dezvoltator să proiecteze și să abțină avizele pentru ridicarea unui imobil în imediata vecinătate a Halelor Obor, monument istoric protejat, arhitectul Vlad Cavarnali s-a descurcat de minune cu ajutorul colegilor. În ședința Comisiei din 3 martie anul curent, la o lună după ce inițial susțineau că nu pot aviza proiectul derulat de Alpha Studio – firma colegului Cavarnali –, membrii CTUAT au revenit la sentimente mai bune. Drept dovadă stă minuta ședinței în urma căreia s-a permis construirea unei noi clădiri în imediata vecinătate a monumentului Halele Obor. Normele legale nu prea au mai contat, colegii din Comisie fiind dispuși chiar să ofere un etaj în plus.

PUZ Aleea Câmpul Moșilor nr. 5, S.2 / proiectant SC ALPHA STUDIO SRL(revenire)

Prezentatorul precizează că s-a revenit încercându-se să se răspundă tuturor nelămuririlor și obiecțiilor formulate de membrii Comisiei la precedenta înfățișare: s-a susținut că terenul nu poate fi construit pentru că edificiul obturează monumentul istoric Halele Obor – s-a redus volumul ca lungime; s-a cerut crearea unui spațiu public la parter, aspect care s-a rezolvat; parcajul s-a soluționat pe două niveluri, pe tronsonul Obor – Chiristigiilor; „înălțimea noii clădiri este egală cu cea a Halelor, pentru a se intra în dialog cu compoziția urbană a zonei”.

Funcțiunea noii clădiri va fi de clinică medicală și birouri. Dorin Ștefan propune ca noua clădire să aibă un etaj mai mult chiar decât clădirea istorică, cu condiția ca parterul să fie liber. Dan Șerban mai solicită ca „arhitectura clădirii să fie incoloră, neutră, cât mai puțin prezentă ”, la care Dan Marin adaugă ideea ca aceasta să fie omogenă. Tiberiu Florescu este de părere că, „din punct de vedere urbanistic, s-a răspuns solicitărilor, iar proiectul este unul oportun”. Doina Bubulete și Casandra Roșu sunt și ele de acord cu avizarea favorabilă.

Rezoluție (Constantin Enache): „Suntem de acord cu avizarea favorabilă, cu două recomandări: 1. să se amplifice trecerile la nivelul spațiului public de la parter, dacă acesta nu poate fi păstrat public integral, astfel încât să nu se nască aici un fel de curte penibilă de serviciu; 2. să nu existe diferențiere a materialelor în aspectul arhitectural al clădirii”.

Mihai CIORCAN

Cătălin MANOLACHE