Virusuri misterioase
Încălzirea globală și schimbările de climă favorizează propagarea rapidă a unor boli noi și grave
LABORATOR. Probele pentru identificarea unor boli periculoase, analizate în Laboratorul Institutului "Cantacuzino"
Distrugerea mediului înconjurător va atrage după sine o serie de modificări ireversibile în patologia virală și bacteriană, cu impact asupra sănătății publice.
Experții Centrului European de Prevenție și Control al Bolilor Transmisibile (ECDC) avertizau că schimbările de climă pot modifica distribuția și propagarea unor boli contagioase grave, chiar fatale.
Acest lucru s-ar putea face, în principal, prin impactul asupra vectorilor transmițători (țânțari, căpușe, muște etc.) sau prin schimbarea anumitor comportamente umane ce conduc la mărirea perioadei de expunere (de exemplu, timpul liber petrecut în păduri în care trăiesc căpușe a crescut).
Mușcătura de căpușă stă la baza temutei boli Lyme sau encefalitei de căpușă, iar unele specii de țânțari sunt responsabile de propagarea virusul West Nile sau a febrei Dengue.
Schimbările climaterice, exprimate prin veri mai calde și mai lungi, primăveri timpurii sau ierni mai blânde, precum și precipitațiile crescute le permit acestor organisme să-și transfere habitatele, introducând astăzi boli ciudate, aproape necunoscute, în zone altădată nefamiliare lor.
„În condițiile fenomenului de încălzire globală, patologia virală la nivel mondial ar putea suferi, în principiu, schimbări esențiale. Există potențiale care pot fi activate. Cel mai mult, ele ar putea fi legate de vectorul de transmitere a bolii, care transmite infecția de la sursă la receptor direct, cum ar fi cazul malariei sau al febrei galbene. De asemenea, insectele pot să asigure un rezervor de infecție de la un an la altul. Mă refer la căpușă, responsabilă de transmiterea febrei hemoragice sau encefalitei. Căpușa trăiește latent mai mulți ani. În această situație, ea poate să transmită boala peste mai mult timp. La noi în țară o singură maladie este mai răspândită, și anume boala Lyme”, a explicat prof. dr. Marian Neguț, profesor consultant la Catedra de Epidemiologie și Microbiologie la Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București.
Căldura a adus virusul West Nile
Recentele îmbolnăviri cu virusul West Nile de pe teritoriul României sunt puse de specialiști în legătură cu temperaturile extrem de ridicate din sezonul cald.
„Un lucru important în etiologia bolii este că fenomenul de încălzire globală prelungește sezonul cald și amplifică perioada activă a transmițătorului, adică a țânțarului. Cu cât vara este mai lungă, cu atât țânțarul trăiește mai mult”, a specificat profesorul Neguț.
Prof. Dr. Marian Neguț
Prognosticurile nu sunt îmbucurătoare, deoarece este posibil ca valul de îmbolnăviri să fie mai intens anul viitor, dacă primăvara va fi timpurie. Experții ECDC atrag atenția și asupra legăturii care există între creșterea temperaturii medii anuale și siguranța alimentară.
Toxiinfecții alimentare precum salmonelozele sunt foarte sensibile la condițiile de temperatură.
„Cu cât este mai cald, cu atât alimentele se păstrează în condiții precare și prezintă capacitatea de contaminare sporită. De exemplu, dizenteria se transmite la om prin intermediul alimentelor contaminate. Noi ne confruntăm cu o exacerbare a capacității de transmitere a bolilor intestinale”, a explicat medicul român Marian Neguț.
Schimbările de climă pot avea consecințe nebănuite asupra calității apei – atât a celei de băut, cât și a celei de scăldat –, generând și inundații catastrofale cu risc de epidemii. ECDC evidenția în acest sens bolile „de apă” cum ar fi prezența bacteriilor Vibrio în apa de scăldat sau a Cryptosporidium în apa de băut.
Greu de depistat, imposibil de tratat
Diagnosticul multora dintre aceste boli este dificil de pus, iar terapiile sunt în majoritatea cazurilor ineficiente.
Pentru bolile cauzate de virusuri nu există nici un fel de tratament țintit. În schimb, deși afecțiunile bacteriene beneficiază de terapie, problema rezistenței la antibiotice rămâne foarte serioasă.
„Ne sperie faptul că se pot selecta niște sușe rezistente. Nu excludem posibilitatea să ne trezim, de exemplu, cu rezistența bacilului tific la cloran fenicol, așa cum s-a întâmplat în Mexic sau SUA”, a spus prof. dr. Marian Neguț, profesor consultant la Catedra de Epidemiologie și Microbiologie de la Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București.
Mai mult, diagnosticarea acestor maladii ar putea fi mult întârziată. Este și cazul României, care s-a confruntat pentru prima oară în 1996 cu aproape 400 de îmbolnăviri produse de West Nile.
„A fost o situație epidemică total neobișnuită. Timp de 10 zile nu s-a putut identifica etiologia bolii, necunoscută până atunci”, a mai spus profesorul Neguț.
Abia după trimiterea probelor la Londra s-a pus corect diagnosticul de boală West Nile. Transmiterea bolilor infecțioase este influențată de mult mai mulți factori, inclusiv sociali, economici, de starea de imunitate a populațiilor și de accesul la îngrijire.
Schimbările de climă afectează nu numai sănătatea publică, ci și echilibrul tuturor sistemelor naturale marine și terestre.
Un rezervor nebănuit de boli noi
Viitorul sănătății publice nu este prea roz. Un uriaș rezervor natural de boli grave, ciudate, greu de diagnosticat, unele imposibil de tratat (holera, febra Dengue, febra Chikungunya, leishmanioza viscerală), rămân țările cu climă caldă.
Traficul intens de persoane, intensificarea comerțului și schimbările produse pe piața forței de muncă sunt porți de acces ale acestor boli spre Europa. ECDC explorează dezvoltarea unei Rețele Europene de Mediu și Epidemiologie în vederea consolidării capacităților europene în prognoză, monitorizare și răspuns la amenințările reprezentate de bolile noi și emergente.
Ioana GEORGESCU