Autostrăzi de un miliard de euro. Regii asfaltului s-au asociat cu firme străine
Aproape 150 km de autostradă din Coridorul IV şi-au adjudecat constructorii, în majoritate firme străine. Totuşi, „regii asfaltului” Dan Besciu (Euroconstruct), Dorinel Umbrărescu (UMB Spedition), Nelu Iordache (Romstrade) şi fraţii Horpos (Straco Grup) au reuşit ca, în asociere cu firme străine, să câştige licitaţiile pentru tronsoane care totalizează 32 km. Sectoarele de autostradă pentru care s-au anunţat câştigătorii sunt: Nădlac – Arad, Timişoara – Lugoj, Lugoj-Deva şi Orăştie – Sibiu, iar valoarea totală depăşeşte un miliard de euro. De remarcat că în toate cazurile, valorile la care s-au adjudecat licitaţiile au fost mult mai mici decât cele estimate de CNADNR, chiar şi la jumătate.
Nelu Iordache vorbeşte portugheză
Romstrade s-a asociat cu portughezii de la Monteadriano Engenharia e Construcao şi cu Donep Construct, consorţiul solicitând aproape 383. milioane de lei pentru construcţia a 22,2 km din tronsonul Nădlac – Arad. Valoarea estimată de CNADNR era de 487 milioane de lei.
Cel de-al doilea lot al tronsonului, de 16,5 km, a fost adjudecat de austriecii de la Alpine Bau GmbH, pentru 411 milioane de lei, în vreme ce beneficiarul estimase valoarea la 506,6 milioane de lei.
Pentru primul lot, de 9,5 km, al sectorului Timişoara-Lugoj, asocierea Spedition UMB – Tehnostrade – Carena SpA Impresa di Costruzioni a solicitat 210 milioane de lei, faţă de estimatul de 266,5 milioane.
La celălalt lot, de 25,6 km, din acelaşi sector, a câştigat o asociere italiană. Este vorba de Tirrena Scavi SpA – Societa Italiana per Condotte d’Acqua SpA – Cossi Costruzioni SpA, pentru 445,6 milioane de lei. CNADNR estimase 611,88 milioane de lei. Tirrena Scavi trebuie să execute, împreună cu Pizzarotti, tronsonul Bucureşti – Moara Vlăsiei al autostrăzii Bucureşti – Ploieşti, pentru care statul român a tăiat finanţarea.
Aceeaşi asociere a fost desemnată câştigătoare şi pentru tronsonul de 27,4 km al autostrăzii Lugoj – Deva. CNADNR estimase că ar fi nevoie de 1,11 miliarde de lei, în vreme ce consorţiul a solicitat doar 681 milioane de lei.
Autostrada Orăştie – Sibiu a fost împărţită în patru loturi. Primul lot, cu o lungime de 24,11 km, a fost adjudecat de austriecii de la Stabag, pentru numai 551 milioane de lei, faţă de 814 milioane, cât era dispus să dea beneficiarul.
Al doilea lot, de 19,74 km, le-a revenit fraţilor Horpos, proprietarii Straco Grup, în asociere cu Studio Corona SRL Civil Engineering. În acest caz, oferta a fost aproape la jumătate faţă de cerinţele CNADNR – 377,7 milioane de lei, comparativ cu 707,99 milioane.
Cel de-al treilea lot, de 22,11 km, a fost preluat de iotalienii de la Impregilo SpA, pentru aproape 605 milioane de lei, în vreme ce CNADNR estimase valoare lucrărilor la 762 milioane.
Dan Besciu, asociat cu italienii
În fine, lotul patru, de 16,1 km, îi revine asocierii italo-române Astaldi SpA – Euroconstruct Trading ’98 SRL – Astalrom SA. Beneficiarul era dispus să plătească 652,8 milioane de lei, însă consorţiul a cerut numai 484,8 milioane.
Euroconstruct, companie deţinută de Dan Besciu şi Sorin Vulpescu, a câştigat, alături de UMB Spedition şi PA&CO, contractul de construcţie a tronsonului Moara Vlăsiei – Ploieşti de pe autostrada Bucureşti – Ploieşti. Şi italienii de la Astaldi au multe contracte cu statul român. Printre acestea se numără modernizarea tronsonului Fundulea – Feteşti de pe magistrala de cale ferată Bucureşti – Constanţa, unde lucrările sunt întârziate cu doi ani de zile.
Constructorii fac „acte de caritate”
Pentru diferenţele mari dintre solicitările CNADNR şi ofertele câştigătoare pot fi găsite mai multe explicaţii. Una dintre ele ar fi că asocierile câştigătoare au mers la dumping, pentru ca apoi să-şi majoreze valorile contractelor prin acte adiţionale, practică uzitată intens în ultimele decenii. O altă tactică folosită, mai ales de companiile străine, ar consta în renunţarea la lucrare de către firma câştigătoare, cu condiţia ca asocierea de pe locul doi să-i ofere primeia statutul de subcontractor. Şi această modalitate de „negociere” a fost „brevetată” cu succes de companiile străine în relaţia lor cu statul român.
Adrian Bărbulescu