Bruxelles-ul intareste asediul Ungariei si Poloniei

Categories PoliticaPosted on

Totul indica faptul ca anul 2022 va fi momentul adevarului. Institutiile europene au inasprit gardul impotriva Poloniei si Ungariei din cauza a ceea ce Bruxelles considera deriva autoritara a acestor tari, in domenii precum libertatea presei si pluralitatea informatiei.

La summitul din iulie 2020, sefii de stat si de guvern ai celor douazeci si sapte au conceput un nou mecanism pentru a putea opri fluxul de fonduri europene – inclusiv noul mecanism Next Generation UE pentru a face fata ravagiilor provocate de coronavirus – vizate acelor tari care nu respectau statul de drept si care, prin urmare, puneau in pericol executarea acestor ajutoare.

Ulterior, Polonia si Ungaria au refuzat aprobarea Next Generation EU in semn de protest fata de acest nou instrument, iar cei Douazeci si sapte au reusit sa-i determine sa renunte, in schimbul de a putea depune prealabil un recurs in fata inaltei curti europene privind legalitatea noul mecanism. Sentinta definitiva va fi cunoscuta la inceputul lui 2022 si, atunci, noi tactici de intarziere nu vor mai fi valabile. In ciuda faptului ca, din punct de vedere tehnic, Comisia Europeana nu a trebuit sa astepte verdictul Curtii de Justitie a UE (CJUE) pentru activarea procedurii – a carei implementare poate dura intre cinci si opt luni – Comisia Europeana a decis sa faca acest lucru ca o modalitate de a oferi o oportunitate de dialog, in conformitate cu pozitia sustinuta de cancelarul german Angela Merkel la ultimul summit din octombrie. Aceasta prudenta a Executivului comunitar nu are sprijinul tuturor institutiilor europene. De altfel, Parlamentul European a denuntat Comisia in fata Curtii de Justitie a UE pentru aceasta intarziere in activarea noului mecanism.

Vocile care cer o mana grea ar putea creste in saptamanile urmatoare. Tocmai noul guvern german dintre socialisti, liberali si verzi apara o pozitie mai beligeranta fata de deriva autoritara a Poloniei si Ungariei. Totul indica faptul ca incercarile clubului comunitar de a face compromisuri cu tarile din Est pot ajunge la sfarsit. Pentru moment, Bruxelles s-a limitat la inghetarea unda verde pentru planul de redresare post-covid, de la care Polonia primeste 39.000 de milioane de euro, dar lovitura ar putea fi mult mai puternica daca sunt incluse si alte tipuri de ajutoare precum fondurile agricole. ajutoarele primite de regiuni, desi este dificil sa vorbim de cifre specifice. Potrivit avocatului general al UE, Manuel Campos Sanchez-Bordon acest nou mecanism nu este incompatibil cu alte instrumente de sanctionare atata timp cat exista „o legatura suficient de directa intre incalcarea statului de drept si executia bugetara, astfel incat sa nu fie aplicabila tuturor incalcarilor normei de drept. lege , ci celor care au legatura directa cu gestionarea bugetului Uniunii”. Concluziile procurorului general tind sa anticipeze sentinta definitiva cu 80%.

In aceste luni, deriva autoritara a acestor tari nu s-a potolit. De altfel, Polonia chiar a pus sub semnul intrebarii unul dintre principiile de baza ale functionarii clubului european: primatul dreptului european asupra dreptului national, ceea ce a condus la Bruxelles sa deschida o noua procedura de infringement impotriva tarii pe 22 decembrie. 

In ceea ce priveste Budapesta, la 9 decembrie, Curtea Constitutionala a Ungariei a emis un verdict ambiguu in care, desi nu pune sub semnul intrebarii primatul dreptului comunitar asupra dreptului national, lasa usa deschisa ca Ungaria sa nu asculte de hotararile emanate de justitia europeana si urmeaza calea Poloniei.

Aceasta opinie este raspunsul la incercarile guvernului nationalist al lui Viktor Orban de a nu respecta decizia Curtii de Justitie a Uniunii Europene care obliga tara sa isi modifice politica privind primirea refugiatilor. La inceput, Bruxelles-ul s-a limitat sa astepte reactia autoritatilor maghiare la o hotarare care a lasat atatea intrebari. Dar totul indica faptul ca cele mai rele prevestiri s-au adeverit. Pe 21 decembrie, Orban a spus clar ca nu intentioneaza sa faca modificari in legile sale de imigrare. „Nu ne vom schimba politicile, nu vom lasa migrantii sa intre. Vom mentine sistemul actual, si daca CJUE va dispune schimbarea lui”, a afirmat el in fata presei, in care nu lasa prea multe indoieli cu privire la o noua provocare la dictatele Bruxelles-ului.

Dupa slam-ul Regatului Unit, cele doua tari din Est au devenit noii parteneri incomozi ai clubului, desi Varsovia si Budapesta lor nu aspira sa iasa, ci sa modeleze Uniunea Europeana din interior, intr-o lupta care poate lasa multe accidentari si rezultate imprevizibile.