Programul „Aleluia”. Ca să nu mai spună cineva că domnii candidaţi s-au prezentat în alegeri cu mâna goală… De-a lungul anilor, în democraţia noastră de cumetrie, ca şi capitalismul autohton, contribuţia inestimabilă a mortului la susţinerea actului electoral a fost trecută nemeritat într-un con de umbră. De cele mai multe ori, în conul de umbră generat de lumânarea de la cap sau de pe pomelnic, în funcţie de situaţie şi posibilităţi cu pesmeţi. Dintre toţi alegătorii, cu acte în regulă, mortul s-a dovedit a fi întotdeauna extrem de punctual, riguros, disciplinat şi ataşat cauzei pentru care a fost convocat. De necrezut, în comparaţie cu cei vii, dar plictisiţi, prezenţa morţilor la vot a fost cu mult mai mare ori de câte ori un candidat aflat la ananghie a apelat la serviciile lor! Cu toate că suntem cu toţii muritori, nouă, ăstora care continuăm să facem umbră pământului, ne lipseşte cu desăvârşire spiritul civic. Cât priveşte patriotismul, doar simplă figuraţie şi eroism de paradă! In schimb, mortul, aşa rece şi serios cum e el, vorbăreţ ca Iohannis, a votat întotdeauna cum i s-a dictat, indiferent de starea vremii, ora târzie din noapte şi riscurile la care s-a expus. Desigur, cei mai mulţi dintre dumneavoastră, care, cu siguranţă, nu aţi votat, sunteţi interesaţi să aflaţi cum procedează mortul. Pentru că tocmai am trecut cu bine noaptea groazei, sunt în măsură să vă liniştesc dintr-un punct de vedere. Până acum, regula de bază nu a fost încălcată, în sensul că, repet, mortul de la groapă nu se mai dezgroapă…Si, atunci, o să întrebaţi, cum votează? Nu vă bateţi capul, profesioniştii fraudelor electorale cunosc foarte bine, chiar la amănunt, tehnicile votului mortuar. Dincolo de şedinţele de spiritism organizate în primării, după un ritual complet cu anafură şi tămâie, se practică discuţiile tovărăşeşti de la om la mort, numărul de voturi fiind negociat la sânge cu diverşi sfinţi şi spiriduşi. Cum obişnuiesc să procedeze şi unii români din diaspora, antrenaţi, ca în cazul realegerii lui Traian Băsescu, să voteze pe bandă rulantă într-un singur sens…In cazul mortului însă, ca să revin la subiect, se practică pe scară largă manifestul celor 45 de zile. Adică, zic, pomelnicul clasic afurisit cu datele de stare civilă reactualizate pentru vot. Se spune despre morţi că sunt recrutaţi din lumea celor drepţi, ceea ce pentru votanţii decedaţi contează foarte mult. Unii dintre ei, nu numai că nu cer şpagă electorală, cum se întâmplă pe pământ, dar nu au parte nici măcar de pomana creştinească! Pentru că, aşa cum se întâmplă pe la noi, după vot, mortul este iarăşi mort! Următoarea pomenire? Peste patru sau cinci ani, în funcţie de necesităţi! Anul acesta, în perspectiva alegerilor, un candidat s-a angajat să îngroape cinci morţi selecţionaţi prin tragere la sorţi din prima morgă ieşită în cale. Este pentru prima dată când, în timpul unei campanii electorale, asistăm la o asemenea iniţiativă menită să reînprospăteze pepiniera de cadre pentru vot! Scriam, deunăzi, ca un reporter frenetic ce sunt, că Băsescu dezgroapă morţii. Iată că a apărut şi opusul său – candidatul care îngroapă morţii, cu aspiraţiile şi năzuinţele sale personale… Unul îngroapă, celălalt dezgroapă. Asta este ţara în care trăim. Aşa ţară, astfel de subiecte găsim! Despre morţi, doar de bine! Din păcate, nu putem spune acelaşi lucru şi despre politicieni, ajunşi, cei mai mulţi dintre ei, un fel de mână moartă!