O noua analiza a Grupului Bancii Mondiale constata ca pandemia Covid-19 ameninta castigurile obtinute cu greu in sanatate si educatie in ultimul deceniu, in special in cele mai sarace tari. Investitiile in capitalul uman – cunostintele, abilitatile si sanatatea pe care oamenii le acumuleaza de-a lungul vietii – sunt esentiale pentru deblocarea potentialului unui copil si pentru imbunatatirea cresterii economice in fiecare tara.
Indicele de capital uman al Grupului Bancii Mondiale din 2020 include date privind sanatatea si educatia pentru 174 de tari – acoperind 98% din populatia lumii – pana in martie 2020, oferind o linie de baza pre-pandemica privind sanatatea si educatia copiilor. Analiza arata ca pre-pandemia, majoritatea tarilor au facut progrese constante in construirea capitalului uman al copiilor, cu cele mai mari pasi facute in tarile cu venituri mici. In ciuda acestui progres si chiar inainte de efectele pandemiei, un copil nascut intr-o tara tipica s-ar putea astepta sa obtina doar 56% din capitalul uman potential, in raport cu un reper de educatie completa si sanatate deplina.
„Pandemia pune in pericol progresul deceniului in construirea capitalului uman, inclusiv imbunatatirea starii de sanatate, a ratelor de supravietuire, a inscrierii la scoala si a diminuarii cresterii. Impactul economic al pandemiei a fost deosebit de profund pentru femei si pentru familiile cele mai defavorizate, lasandu-i pe multi vulnerabili la insecuritate alimentara si saracie ”, spune presedintele Grupului Bancii Mondiale, David Malpass. „Protejarea si investitiile in oameni sunt vitale, deoarece tarile lucreaza pentru a pune bazele unor recuperari durabile, incluzive si ale unei cresteri viitoare.”
Datorita impactului pandemiei, majoritatea copiilor – peste un miliard – au iesit din scoala si ar putea pierde, in medie, jumatate de an de scolarizare, ajustat pentru invatare, ceea ce se traduce prin pierderi banesti considerabile. Datele arata, de asemenea, intreruperi semnificative ale serviciilor esentiale de sanatate pentru femei si copii, multi copii pierzand vaccinarile cruciale.
Indicele masoara capitalul uman pe care un copil nascut astazi se poate astepta sa il atinga pana la implinirea varstei de 18 ani, avand in vedere riscurile de sanatate precara si educatie precara care prevaleaza in tara lor. Indicele incorporeaza masuri ale diferitelor dimensiuni ale capitalului uman: sanatatea (supravietuirea copilului, stunting si rata de supravietuire a adultilor) si cantitatea si calitatea scolii (anii preconizati de scolarizare si scorurile testelor internationale).
Capitalul uman are o valoare intrinseca care este incontestabil importanta, dar dificil de cuantificat. La randul sau, aceasta face dificila combinarea diferitelor sale componente intr-o singura masura. Indicele foloseste estimari globale ale randamentelor economice la educatie si sanatate pentru a crea un indice integrat care surprinde productivitatea asteptata a unui copil nascut astazi ca viitor lucrator, in raport cu un punct de referinta – acelasi pentru toate tarile – de educatie completa si sanatate deplina .
In Europa emergenta, Estonia se poate lauda cu cel mai inalt scor al regiunii de capital uman, de 0,78. Din toate cele 27 de tari din Europa emergenta, Europa si Asia Centrala incluse in raportul 2020, aproape toate se afla in jumatatea superioara, iar concluziile sale sunt in linie generala cu veniturile relativ ridicate ale tarilor din regiune, tarile mai bogate fiind capabile sa investeasca mai mult in educatia de baza si in serviciile de sanatate decat tarile mai sarace. Cu toate acestea, exista variatii semnificative in interiorul regiunii. Printre economiile emergente si in curs de dezvoltare ale regiunii, in timp ce un copil nascut in Estonia se poate astepta sa atinga 78 la suta din productivitatea unui adult complet educat in stare de sanatate optima, un copil nascut in Tadjikistan se poate astepta sa atinga doar 50 la suta.
„Guvernele din Europa si Asia Centrala s-au descurcat bine in prioritizarea investitiilor in sanatate si educatie, care sunt factorii cheie ai cresterii si dezvoltarii. Cu toate acestea, provocarile declansate de Covid-19 necesita un raspuns politic mai puternic, inclusiv o mai mare utilizare a tehnologiei pentru imbunatatirea furnizarii serviciilor si a unor programe imbunatatite de asistenta sociala, pentru a se asigura ca oamenii primesc educatie si ingrijire a sanatatii de calitate ”, spune Anna Bjerde, Banca Mondiala vicepresedinte pentru regiunea Europa si Asia Centrala.
In general, rezultatele sanatatii din regiune sunt relativ bune la standardele globale. In ultimii 10 ani, ratele mortalitatii infantile au scazut considerabil, Azerbaidjanul si Kazahstanul inregistrand cele mai mari imbunatatiri ale mortalitatii infantile. In mod similar, ratele de diminuare a copilului au scazut considerabil, in special in Albania, Azerbaidjan si Macedonia de Nord.
Ratele mortalitatii adultilor au scazut, de asemenea, semnificativ, Kazahstanul si Ucraina inregistrand cele mai bune imbunatatiri. Cu toate acestea, ratele mortalitatii adultilor raman ridicate in mai multe tari.
Rezultatele educatiei de baza ale regiunii ofera o imagine mixta, desi regiunea se comporta bine in conformitate cu standardele globale. In ultimul deceniu, anii preconizati de scolarizare au crescut, Azerbaidjanul, Albania, Muntenegru si Polonia realizand cele mai mari castiguri – in principal datorita imbunatatirilor inscrierilor la scoala secundara si pre-primara. Cu toate acestea, anii preconizati de scolarizare au scazut si in mai multe tari, inclusiv Bulgaria, Moldova, Romania si Ucraina.
Calitatea educatiei, in medie, nu sa imbunatatit insa in intreaga regiune in ultimul deceniu. Tarile care au inregistrat scaderi ale calitatii educatiei includ Bulgaria si Ucraina. Tarile care au imbunatatit calitatea educatiei includ Albania, Moldova si Muntenegru.
Unul dintre cele mai dezamagitoare scoruri din regiune este cel al Romaniei: la 0,58, este mai mic decat 0,6 inscris acum un deceniu. Tara are acum un scor mai mic decat media pentru regiunea Europa si Asia Centrala, la fel ca vecina sa mult mai saraca, Moldova, a carei traiectorie este ascendenta.
Astazi, un copil din Romania se poate astepta sa finalizeze doar 11,8 ani de scoala pre-primara, primara si secundara pana la varsta de 18 ani, comparativ cu 12,6 ani in 2010. Cand anii de scolarizare sunt ajustati pentru calitatea invatarii, Banca Mondiala estimeaza un copil din Romania beneficiaza doar de 8,4 ani de scolarizare, un decalaj de invatare de 3,4 ani. In ceea ce priveste sanatatea, procentul tinerilor de 15 ani care vor supravietui pana la varsta de 60 de ani se ridica la doar 88%, comparativ cu 93% in Franta si 95% in Suedia.
„Inca o data, Indicele capitalului uman atrage atentia asupra faptului ca Romania trebuie sa investeasca urgent in sanatatea si educatia copiilor sai”, spune Tatiana Proskuryakova, manager de tara al Bancii Mondiale pentru Romania si Ungaria.
La nivel global, cel mai mare scor de capital uman poate fi gasit in Singapore: 0,88. Cel mai mic este in Sudanul de Sud, 0,31.
