Categorie: La zi

Whitney Houston a murit, la 48 de ani

UPDATE 2 – S-a înecat în cadă după ce a luat un sedativ

Interpreta Whitney Houston a luat Xanax, un medicament cu efecte sedative puternice, şi a adormit în cadă, ceea ce a dus la moartea sa prin înecare, relevă tmz.com. Membri ai familiei vedetei  au spus că i-a fost prescris medicamentul – de obicei recomandat pentru tratarea anxietăţii şi depresiei. Artista consumase mult alcool în noaptea care a precedat moartea sa, relevă tmz.com. Alcoolul, în combinaţie cu medicamentul Xanax, are un puternic efect sedativ, fapt care ar fi făcut-o să adoarmă în cadă.

Withney a fost descoperită în cada de baie având faţa sub apă, potrivit unor persoane apropiate artistei.

Stilista ei, persoana care îi aranja părul şi două gărzi de corp se aflau în apartamentul cântăreţei în acele momente.

Aceştia au devenit îngrijoraţi pentru că Whitney ar fi stat în baie mai mult de o oră şi se făcuse timpul pentru a merge la petrecerea producătorului Clive Davis, unde artista urma să susţină un recital.

Astfel, au bătut la uşa băii şi, neprimind niciun răspuns, au pus-o pe stilista cântăreţei să verifice dacă Whitney este în regulă.

Aceasta a început să ţipe imediat ce a intrat în baie, iar una dintre gărzile de corp a fugit şi a scos-o pe cântăreaţă de sub apă.

Se pare că Whitney ar fi alunecat sub apă, iar când a fost scoasă din cadă trupul ei era rece.

UPDATE 1 – Decedată în hotel

Whitney Houston a fost găsită moartă sâmbătă, într-o cameră de hotel din Beverly Hills, SUA și e posibil ca ea să se fi înecat în cadă, potrivit tmz.com.

În cameră nu existau medicamente sau substanțe ilegale, însă au fost găsite unele eliberate pe bază de reţetă.

Trupul interpretei a fost dus la morgă pentru a fi autopsiat, iar deocamdată nu există dovezi că ar fi consumat alcool sau substanţe interzise înainte de a muri.

Whitney Houston a participat joi la o petrecere organizată înainte de gala Premiilor Grammy, iar cântăreaţa a fost văzută în compania prietenilor săi cam gălăgioşi, care consumau alcool.

Nu există semne de intenții criminale

Whitney Houston, interpreta şi actriţa americană deţinătoare a şase premii Grammy, a murit  sâmbătă, la vârsta de doar 48 de ani. “Din nefericire, este adevărat”, a declarat purtătorul de cuvânt al artistei, Jill Fritzo, care nu a oferit alte detalii, relevă CNN. Un purtător de cuvânt al poliţiei din Beverly Hills, Los Angeles, a declarat: “Sâmbătă, la ora 3.55 p.m. (ora locală), a fost pronunţat decesul lui Whitney Houston, la Beverly Hilton Hotel”. El a mai spus că serviciile de urgenţă au fost chemate la etajul al patrulea al hotelului, dar încercările de resuscitare a cântăreţei au eşuat, iar cauza decesului nu a fost deocamdată făcută publică.

Mark Rosen, locotenent la Poliţia din Beverly Hills, a declarat că la faţa locului “nu au fost găsite semne de intenţii criminale”, iar cauza morţii vedetei este în prezent cercetată.

Whitney Houston este singurul artist din lume care a lansat şapte albume consecutive premiate cu discuri de platină, depăşind la acest capitol chiar şi trupele Beatles sau Bee Gees.

Diva americană a vândut peste 140 de milioane de albume şi 50 de milioane de single-uri în lume, printre care şi celebra piesă “I Will Always Love You”, lansată în 1993, una dintre cel mai bine vândute melodii din toate timpurile.

Unul dintre bodyguarzii lui Whitney Houston a găsit-o pe artistă în camera sa de hotel.

Pasiunea ei pentru muzica i-a fost alimentată, încă de la nastere, de mama ei, Cissy Houston, o cântăreaţă de gospel – R&B, de verisoarele ei Dee Dee şi Dionne Warwick, dar şi de renumita cantăreaţa Aretha Franklin.

Withney a reuşit să stăpânească o gamă foarte largă de stiluri muzicale: gospel, R&B, dance, soul, devenind un idol şi un standard pentru mulţi cântăreţi.

Interpreta a realizat şi câteva dueturi cu artişti renumiţi ca Enrique Iglesias, George Michael, Deborah Cox şi Mariah Carey, rivala sa.

În plan personal, viaţa artistei a fost puternic afectată de zbuciumatul mariaj cu cântăreţul de rythm and blues Bobby Brown, iar dependenţa de droguri şi de alcool au condus-o treptat spre declin.

După anul 2000, ea a intrat într-un con de umbră, clinicile de dezintoxicare devenindu-i o a doua casă.

În 2009, solista a revinit pe piața muzicală cu un nou album, “I Look To You”, însă primele concerte pe care le-a susținut pentru promovarea albumului i-au dezamagit pe fani, întrucât vocea sa era de nerecunoscut.

Deși infirma zvonurile conform cărora ar avea din nou probleme cu drogurile, vocea ei a avut de suferit.

Acuratețea sunetelor și notele inalte pe care le putea atinge acum 10 ani, rămăseseră doar o amintire.

CEDO a decis: Preoţii pot avea sindicat

Patriarhia Română, oripilată de această hotărâre

Sindicatul „Pastorul cel Bun“ al preoților poate funcționa în urma unei recente sentinţe a CEDO, după ce  fusese interzis în România, ca urmare a pierderii unui lung proces cu Mitropolia Olteniei. În anul 2008, 35 de preoţi şi angajaţi „civili” din parohiile subordonate Mitropoliei Olteniei au decis înfiinţarea sindicatului „Pastorul cel Bun”. Imediat, speriaţi de inițiativa fără precedent a preoţilor, șefii Mitropoliei au decis atacarea în Justiţie a deciziei de înfiinţare a sindicatului și a avut câştig de cauză la toate instanţele româneşti.

După peste trei ani, instanţa Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) a condamnat România să plătească despăgubiri de 10.000 de euro şi obligă statul român să recunoască sindicatul „Pastorul cel Bun”.

Între timp însă, majoritatea sindicaliştilor au cedat presiunilor BOR, astfel că sindicat nu prea mai are membri.

România a încălcat dreptul la libera asociere a clerului din Biserica Ortodoxă Română, care a dorit să înfiinţeze un sindicat, a decis Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

CEDOa publicat marţi pe site-ul său hotărârea, care nu este definitivă, în cauza ”Sindicatul “Păstorul cel Bun” împotriva României.

Patriarhia Română îşi exprimă speranţa că statul român va contesta cu fermitate hotărârea Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) privind asocierea clerului în sindicate şi convingerea că Marea Cameră a Curţii Europene a Drepturilor Omului va corecta “o hotărâre pripită”.

“Ne exprimăm speranţa că Statul român va contesta cu fermitate această hotărâre inadecvată şi avem convingerea că Marea Cameră a Curţii Europene a Drepturilor Omului va corecta o hotărâre pripită în cauza autointitulatului sindicat al preoţilor din Mitropolia Olteniei ‘Păstorul cel bun contra României’, care nu ţine cont de autonomia şi de specificul organizării şi funcţionării activităţii cultelor religioase, recunoscute şi garantate ca atare în toate statele democratice”, se arată într-un comunicat de presă al Patriarhiei Române.

Patriarhia Română a luat cunoştinţă “cu uimire” de hotărârea în primă instanţă a completului de judecători din cadrul secţiei a III-a a CEDO şi “constată cunoaşterea trunchiată (insuficientă)” de către CEDO a relaţiilor dintre stat şi culte în România şi “ignorarea” prevederilor Constituţiei României, Legii Cultelor nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi a Statutului pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române (BOR) care enunţă cu “claritate” autonomia şi libertatea Bisericii faţă de stat.

De asemenea, Patriarhia Română “constată confuzia între specificul vocaţional al preoţiei, care este chemare la misiune sfântă prin actul hirotoniei sau slujire liber asumată a comunităţilor de credincioşi”, prevăzută în statut, pe de o parte, şi raporturile de muncă specifice angajaţilor civili, pe de altă parte.

Potrivit Patriarhiei, hotărârea CEDO reţine “total eronat” că statutul “aşa-numitului sindicat nu ar contraveni prin nimic Statutului BOR, Legii cultelor şi canoanelor, însă, în realitate, sindicatul are obiective total incompatibile cu slujirea sacramentală şi pastorală a preoţilor”.

Patriarhia reaminteşte că, “potrivit Sfintelor Canoane universale şi Statutului pentru organizarea şi funcţionarea BOR, preoţii – asemenea magistraţilor şi militarilor – nu au dreptul să se angajeze în politică partinică, să desfăşoare activităţi economice, direct sau prin interpuşi, şi să participe la alte forme de asociere, inclusiv de tip sindical pentru a fi imparţiali şi total angajaţi în slujirea binelui comun al populaţiei”.

“O eventuală adoptare finală a acestei hotărâri de către CEDO ar constitui un atac direct la organizarea constituţională şi legală a cultelor din România şi din statele membre ale Consiliului Europei, asimilând vocaţia sacerdotală misionară cu acţiunea sindicală protestatară. De altfel, această decizie a CEDO a trezit nedumerire în rândurile unor reprezentanţi ai altor Biserici europene care şi-au exprimat intenţia de a se solidariza cu Statul român şi BOR deoarece consideră această hotărâre un precedent inacceptabil care subminează autonomia tuturor cultelor religioase din Europa”, afirmă comunicatul citat.

Potrivit Patriarhiei Române, hotărârea contravine şi deciziilor anterioare, unele chiar recente (de pildă, în cauzele Muller, Reuter şi Baudler contra Germaniei din 6 decembrie 2011), ale Curţii Europene a Drepturilor Omului, precum şi opiniei separate a doi dintre judecătorii din această cauză, care au confirmat că statutul, drepturile şi obligaţiile slujitorilor unui cult religios faţă de acest cult ţin de competenţa exclusivă a cultului respectiv.