Categorii
Economie trimitere stanga (cu foto)

Cât e biletu’? Dincolo era mai ieftin

Cât e biletu’? Dincolo era mai ieftin

FOTO Agerpres

La bulgari, trenul merge mai repede ca la noi, iar biletul este mai ieftin

Mai repede și mai ieftin. Așa se poziționează căile ferate bulgare, BDZ, în comparație cu cele românești, CFR. La unguri viteza este mai mare, dar și prețul, iar la sârbi durata călătoriei este cam aceeași ca la noi, însă biletul este mult mai ieftin.

În comparație cu vecinii săi, România stă cel mai prost din punctul de vedere al raportului calitate/preț la transportul pe calea ferată. Aceasta este concluzia unei analize comparative realizate de săptămânalul Timpul pe baza datelor furnizate de site-urile oficiale ale companiilor de cale ferată CFR Călători (România), BDZ (Bulgaria), MAV (Ungaria) și ZS (Serbia).

Ungurii sunt cei mai rapizi din regiune, dar și cei mai scumpi. La bulgari, viteza de circulație este ceva mai mare decât în România, iar biletul de tren este mult mai ieftin ca la noi, în unele situații chiar la jumătate.

Nici sârbii nu au investit prea mult în infrastructura feroviară în ultimele decenii, așa că timpul de parcurs nu este departe de cel din România. Pe de altă parte însă, biletul de tren este mult mai ieftin decât la CFR Călători.

În analiza comparativă, nu am luat în calcul sectoarele de cale ferată din România pe care sunt în derulare lucrări de modernizare (București-Constanța și Câmpina-Predeal) și unde, din această cauză, trenurile înregistrează importante întârzieri, tocmai pentru a nu vicia concluziile.

La unguri, dai un ban, dar ajungi mai repede

Dar să vedem cifrele. Distanța de 191 km de la Budapesta la Szeged este parcursă de un tren Intercity în două ore și 22 de minute, iar biletul la clasa a doua costă 3.720 forinți, adică 57,73 lei. Spre comparație, de la București la Focșani sunt 199 km, distanță străbătută de un Intercity în trei ore și 13 minute. Ce-i drept, biletul costă doar 50 lei.

Un tren Euro Night străbate distanța de 225 km dintre Lokoshaza (granița cu România) și Budapesta în două ore și 55 de minute, la prețul de 4.110 forinți, adică 63,78 lei. De la București la Galați este o distanță comparabilă (230 km), dar timpul de parcurs este de patru ore și patru minute, cu Intercity.

Biletul costă însă numai 57,3 lei. În Ungaria, spre vestul țării, viteza este mult superioară. De la Budapesta la Hegyeshalom (frontiera cu Austria), trenul de tip railjet face doar o oră și 49 de minute pe distanța de 178 km. Prețul biletului este de 3.480 forinți, adică 54 lei.

Bulgarii, tarife la jumătate

Bulgarii nu sunt foarte iuți, însă ne depășesc la rapiditatea transportului feroviar. Distanța de 262 km de la Sofia la Stara Zagora este străbătută de trenurile aparținând BDZ în trei ore și 48 de minute, iar biletul costă 14,8 leva, adică 31,28 lei.
Tot 262 km sunt și de la Blaj la Curtici, dar rapidul internațional Dacia (București-Viena) face patru ore și 54 de minute.

Iar biletul este la preț dublu, adică 62,6 lei. Raportul se păstrează și dacă luăm în considerare distanțe mai mari. Traseul de 543 km dintre Sofia și Varna este parcurs în șapte ore și zece minute, la un tarif de 25,2 leva, adică 53,27 lei. De la București la Timișoara sunt numai 533 km, dar timpul de parcurs la Intercity este de opt ore și 30 de minute. Biletul costă 100,4 lei la clasa a doua.

La sârbi este și mai ieftin. Cei 235 km de la Belgrad la Nis sunt străbătuți de trenurile de rang superior ale ZS în patru ore și zece minute. Costul unei călătorii la clasa a doua este însă de numai 884 dinari, adică 37,21 lei.

Subfinanțare acută

În ultimii 20 de ani, rețeaua feroviară din România s-a confruntat cu o subfinanțare acută. O distanță de 5.708 km de linii, ceea ce reprezintă 43% din lungimea totală a liniilor de cale ferată, este scadentă la reparații capitale. În plus, din cele 18.170 de poduri și podețe, 22% au durata de viață expirată, iar un număr de 12.206 poduri și podețe – aproximativ două treimi – sunt scadente la reparații pentru readucerea în parametrii de funcționare.

De asemenea, 642 de poduri și podețe trebuie înlocuite de urgență, după cum recunosc chiar oficialii Ministerului Transporturilor, în nota de fundamentare a unui proiect de act normativ. Potrivit sursei, pe întreaga rețea feroviară (20.172 km) există un număr de 1.322 puncte periculoase, din care 763 sunt pe linii magistrale și principale, iar 40% din numărul total de tuneluri sunt scadente la reparații capitale.

Un singur tronson de cale ferată, București-Câmpina, în lungime de 92 km, a fost reabilitat la standarde europene, dar și aici sunt restricții de circulație, pentru că ulterior nu au mai fost alocați bani pentru întreținere.

Autoritățile promit că la finele acestui an vor fi finalizate lucrările de modernizare pe alte două tronsoane, București-Constanța (225 km) și Câmpina-Predeal (48 km).

Adrian BĂRBULESCU