Hotărât lucru: fostul ministru al turismului Dan Matei Agathon este obsedat de personajul, de legendă şi de kitch imagistic, Dracula (ori Drakula, ca să sune mai a Erdely, sau a… Hollywood), butaforie de marketing care a reprezentat marota sa, din timpul celui de-al doilea mandat la Ministerul Turismului, în prima parte a deceniului trecut (Guvernul lui Adrian Năstase). Atunci s-a făcut mare tam-tam cu ideea lui, de a-l impune, ca… brand turistic de ţară!, pe „contele” de mucava, împăiat de scriitoraşul irlandez, de mâna a zecea, Bram Stoker (care, apropo, nici n-a trecut, în viaţa sa, de… Canalul Mânecii, ce să mai vorbim de a ajunge-n Transilvania!), pe baza unor poveşti medievale legate de domnitorul Vlad Ţepeş, bazaconii inventate de duşmanii săi, negustorii saşi din „Oraşul Ceasornicarilor / al zeului Chronos” (Kronstadt – Braşov), cu care intrase-n conflicte comerciale, de fiscalitate vamală. A fost o „afacere” tipic românească, o escrocherie adică!, din care credulii au pierdut banii strânşi la ciorap, iar şmecherii au câştigat. Ne amintim toată istoria cu „Drakula Park”, întâi imaginat la Bran, apoi, în ordine, la : Braşov, Râşnov, Sighişoara, Castelul Banffy, Hunedoara, Mediaş etc., „proiect” eşuat, în final, în… ţigănie, la margine de Bucureşti, cu acţiunile fraierilor cu tot, transferate la nou înfiinţatul, atunci, Fond „Proprietatea”, şi evaporarea contravalorii acestora, pierdută prin buzunarele câtorva şmecheri, printre care au fost nominalizaţi, de către presă, chiar Agathon şi şeful său, prim-ministrul Năstase (deşi ambii s-au plâns că, dimpotrivă, au depus bani, au cumpărat acţiuni şi au rămas, şi ei, de mazete, lucru cam greu de crezut, pentu cei care văd cum fostul prim ministru, pe măsură ce este „persecutat”, întemniţat şi sărăcit prin confiscări şi returnări de foloase necuvenite, devine, minune mare!,… din ce în ce mai bogat!) Ne întrebăm ce-l mână-n luptă, din nou, pe Agathon: ori vrea un „repetiren”, la giugeaua cu „Drakula Park”, ori doreşte”, de această dată, să-şi scoată pârleala cu un proiect adevărat, nu o vrăjeală, ca ceea ce a ieşit data trecută, cu finanţare europeană şi cu impact turistic mondial. Până una-alta, constatăm că este al doilea comunicat de presă,… consecutiv!, din porţia săptămânală, cu care ne-a obişnuit, pe care fostul ministru îl dedică (în calitate de preşedinte al Federaţiei Patronatelor din Turism şi Servicii – FPTS) subiectului cu personajul făcut celebru de actorul americano-maghiar Bela Lugosi, la Hollywood, în 1931! Iată conţinutul documentului, primit astăzi la redacţie:
„Marea Britanie se laudă că Dracula este printre strămoșii odraslei regale. România de ce s-ar feri de legenda lui Vlad Țepeș?
Știrea că Dracula este printre celebritățile aflate în genealogia odraslelor regale, a prințului Wiiliam și a ducesei Catherine, din Marea Britanie, a făcut înconjurul lumii. Dacă Marea Britanie se laudă că Dracula este printre strămoșii unui membru al Casei Regale, România de ce s-ar feri de legenda din jurul lui Vlad Țepeș?
Orice menționare a denumirii Dracula ar trebui să facă trimitere direct spre România, dacă ne-am asuma, fără opreliști, apartenența acestei legende la țara noastră. Celelalte celebrități, pomenite de experții în genealogie ca fiind printre strămoșii familiei regale britanice, nu sunt ascunse de țările lor de origine, ca și cum ar fi o pată de rușine în istoria lor. Dimpotrivă, sunt prezentate ca personalități, în jurul cărora se construiesc muzee, circuite și o adevărată industrie turistică. Cu atât mai mult legenda din jurul personajului istoric al lui Vlad Țepeș este propice construirii unei adevărate industrii turistice, de care România are atâta nevoie.
Tabloul lui Dracula apare, în mod regulat și insistent, în presa internațională, din cele mai diferite motive: de la noi producții cinematografice, la legături cu familii regale. Totul trece pe lângă noi, ca și cum am avea atâtea legende de notorietate mondială încât ne permitem să mai rătăcim câte una, din lipsă de locuri. Este timpul să sesizăm această oportunitate și să o folosim în toate modurile posibile, pentru atragerea de turiști străini, aceiași care citesc, în fiecare zi, în presa din țările unde trăiesc, despre fantastica bogăție de legende din jurul lui Dracula.”
Să fim bine înţeleşi: ideea, curăţată de exagerări (gen… brand de ţară, fie el şi „doar” turistic), nu-i rea, în sine! Dar, ţinând cont de experienţele în materie, ni se pare că un pic de atenţie la bucătăria iniţierii noii afaceri, nu-i chiar nemotivată şi de prisos…