Filiala Judeţeană Constanţa a Asociaţiei Comunelor din România, reprezentată legal prin președinte, Mariana GÂJU, solicită guvenrnanților sprijin în promovarea modificărilor legislative cu privire la salarizarea funcționarilor publici și a personalului contractual din administrația publică locală, trăgând public un semnal de alarmă asupra sistemului defectuos de salarizare din acest segment de activitate.
Potrivit Marianei Gâju, Legea cadru de salarizare a personalului plătit din fonduri publice ( legea 284 ) a intrat în vigoare în anul 2010. Prin acest act normativ raportul dintre salariul minim şi maxim din sistemul bugetar a fost stabilit la 1-15, iar sporurile, compensaţiile, primele şi indemnizaţiile au fost plafonate astfel încât salariul de bază să constituie partea majoritară a câştigului.
Din cauza constrângerilor financiare şi a neintrării în vigoare a grilelor de salarizare reglementate de Legea 284/2010, salariile personalului bugetar nu au putut fi stabilite prin înmulţirea coeficienţilor de ierarhizare cu valoarea de referinţă, astfel încât s-au păstrat salariile avute anterior intrării în vigoare a legii cadru.
În acest context, urmare a creşterii salariului minim pe economie brut garantat în plata, începând cu data de 01.01.2014 la suma de 850 de lei, s-a creat o situaţie de inechitate între salariaţii din instituţiile publice (administraţia publică locală în special) şi salariaţii care beneficiază de salariu minim pe economie.
Astfel, funcţionarii publici şi personalul contractual cu studii medii cu o vechime în specialitatea studiilor şi o experienţă în profesie de minim 7 ani, sunt retribuiţi tot cu un salariu de 850 lei/lună.
Situaţia este identică şi pentru funcţionarii publici şi personalul contractual cu studii superioare care atât la angajare cât şi după o vechime de 6 ani (fără sporul de vechime) beneficiază tot de un salariu de bază de 850 lei.
Această stare de fapt se va menţine şi după 01.07.2014, când potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 871/2013, salariul minim brut pe ţară garantat în plată, va creşte la suma de 900 de lei. Ori, la acest moment peste 70% din lucrătorii din administraţia publică locală sunt retribuiţi cu salarii nete de până la 900 lei.
După ce au fost privaţi de foarte multe drepturi – al 13-lea salariu, prima de vacanţă, tichetele de masa, sporuri salariale, plata orelor suplimentare – funcţionarii publici şi personalul contractual din administraţia publică locală, beneficiază de salariul muncitorilor necalificaţi, neţinându-se seama de responsabilităţile funcţiei şi de pregătirea profesională continuă.
Implicit, salariile mici din administraţia publică locală vor genera pensii la valoarea pensiilor sociale, care nu vor asigura traiul zilnic unei categorii care şi aşa a fost defavorizată ani de zile.
În acest moment ordonatorii principali de credite nu au la îndemână nici o posibilitate legală de a stimula salariaţii cu perfomanţe excepţionale şi cu pregătire profesională adecvată funcţiei ocupate care participă la promovarea de proiecte în interesul comunităţii locale, în comisii de specialitate cu activităţi complexe sau alte activităţi dificile (nu mai există posibilitatea constituirii fondului de premiere în limita a 10% din fondul de salarii; nu se mai pot acorda premii anuale din economiile la fondul de salarii; nu mai este reglementată acordarea sporurilor de până la 15% pentru personalul care participă în comisiile de specialitate cum ar fi: comisia de disciplină, comisia paritară, comisia de concurs, comisia de soluţionare a contestaţiilor, deşi aceste aceste comisii funcţionează periodic şi sunt formate din 3-6 persoane).
În acest context, modificarea cadrului general al negocierilor prin intrarea în vigoare a Legii nr.62/2011 a dialogului social, a dus la imposibilitatea organizaţiilor sindicale de a negocia drepturi suplimentare prin încheierea contractelor/acordurilor colective de muncă (în funcţie de veniturile proprii ale autorităţilor publice locale), fapt ce a dus la diminuarea veniturilor salariale.
Mai mult decât atât, urmare a controalelor efectuate de Curtea de Conturi, o parte dintre lucrători sunt nevoiţi să restituie sumele încasate prin contractele/acordurile colective de muncă, fapt ce accentuează sărăcirea acestei categorii.
Pentru problemele de mai sus, Mariana Gâju solicită aplicarea grilelor de salarizare reglementate de Legea 284/2010, reîntregirea veniturilor salariale avute înainte de diminuarea salariilor cu 25% prin acordarea primei de vacanţă tuturor salariaţilor din administraţia publică, prin acordarea celui de al 13-lea salariu, prin acordarea unor drepturi prin contractele/acordurile colective de muncă, în funcţie de posibilităţile financiare ale autorităţilor publice locale şi de veniturile proprii; acordarea de tichete de masă şi lucrătorilor din administraţia publică, plata orelor suplimentare, promovarea actului normativ de completare a Legii nr. 84/2012 privind unele măsuri referitoare la veniturile de natură salarială a personalului plătit din fonduri publice (amnistiei fiscale) în forma promovată de iniţiatori, promovarea proiectului de act normativ pentru modificarea Legii nr. 62/2011, aşa cum a fost discutat şi negociat cu organizaţiile sindicale.
Menţinerea actualului nivel de salarizare, care nu stimulează lucrătorii, va crea premisele migrării forţei de muncă spre alte domenii mai bine plătite motiv pentru care solicităm public identificarea şi aplicarea unor măsuri care să determine creşterea veniturilor lucrătorilor din administraţia publică locală.
Prin acest demers, Filiala Județeană Constanța a Asociației Comunelor din România revine asupra sesizărilor făcute în luna martie 2014, când a solicitat aceleași modificări legislative următoarelor instituții: Guvernul României, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, Ministerul Finanţelor Publice, Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici.
Foto: Ziuaveche.ro