Tulburarile de alimentatie (DE) sunt un set de conditii psihologice care duc la modificari ale comportamentului alimentar. Factorii de risc sunt multi, inclusiv genetica, obiceiurile, situatiile traumatice, contextul social si familial.
Cele mai frecvente tipuri de tulburari de alimentatie
Exista multe tipuri de TCA, dar cele mai comune sunt:
- Anorexia nervoasa: caracterizata in mod fundamental prin restrictie excesiva a aportului.
- Bulimia nervoasa: diferentiata prin binge eating in perioade scurte de timp la care apar actiuni pentru a compensa consumul, cum ar fi
exercitiile fizice compulsive, administrarea de laxative si/sau varsaturile. In cazul alimentatiei excesive, pacientul simte o pierdere a controlului. - Tulburare de alimentatie excesiva: similara cu bulimia in ceea ce priveste consumul necontrolat de cantitati mari de alimente in perioade scurte de
timp, dar fara comportament compensator.
Acestea sunt unele ED care au fost definite cu caracteristici specifice, dar multe persoane pot prezenta un model mixt si pot
trece de la unul la altul daca nu primesc tratamentul corect.
Toate DE duc la complicatii foarte severe de sanatate si chiar la moarte. Prin urmare, identificarea lor din timp si inceperea unui tratament multidisciplinar este foarte importanta.
Sunt doar pentru un anumit tip de corp?
Nu, este important sa retineti ca DE nu sunt asociate cu un anumit tip de corp (subponderal sau supraponderal). Este o boala psihica care are repercusiuni asupra sanatatii fizice si care in unele cazuri duce la subponderali sau supraponderali.
Trebuie sa merg la un profesionist sa aflu daca sufar sau o persoana apropiata mea sufera de asta?
Doar un profesionist in sanatate mintala poate diagnostica o tulburare de alimentatie. Cu toate acestea, exista semne care pot indica o relatie proasta cu alimentatia si care pot fi legate de aparitia acestor tulburari. Aceste semne, chiar daca nu exista un diagnostic, ne pot ajuta sa detectam comportamente alimentare nesanatoase si la care trebuie sa lucram . Sunt:
- Obsesia de a controla foarte strict alimentele in ceea ce priveste cantitatea sau nutrientii specifici (grasimi, zaharuri).
- Sari peste mese frecvent pentru a compensa mesele mari sau pentru a pierde in greutate.
- Senzatie de pierdere a controlului cu alimente.
- Schimbarea dispozitiei (iritabilitate, agresivitate) adaugata la comportamentele alimentare restrictive.
- Abordari grele frecvente in care simti ca iti pierzi controlul.
- Eliminati sosurile, inclusiv grasimile sanatoase, de pe salate si orice alte feluri de mancare.
- Faceti comentarii constante despre mancare sau propriul corp.
- Consuma alimente ultraprocesate in mod compulsiv intre ore.
- Inchideti-va in baie imediat dupa fiecare masa.
- Stai pana tarziu noaptea sa mananci.
- Frica de crestere in greutate.
- Consumul zilnic de bauturi energizante, diuretice si/olaxative.
- Reducerea aportului si raceala constanta.
- Purtarea de haine largi pentru a ascunde corpul.
Cum sa actionati
1) Cand suspectati o tulburare de alimentatie, mergeti intotdeauna la un terapeut specializat care poate ajuta pacientul sa identifice daca exista intr-adevar o tulburare sau un comportament care trebuie lucrat. Fara sa suferi de disfunctionalitate, poti avea o relatie complicata cu alimentele care reprezinta un impediment pentru o buna stare de sanatate fizica si psihica.
2º) Asigurarea primirii unui tratament multidisciplinar . Este esential ca pacientul sa primeasca un tratament multidisciplinar.
Pe langa psiholog si medic, este foarte recomandat sa includeti in ecuatie un nutritionist, precum si alti profesionisti din domeniul sanatatii si al exercitiilor fizice.
Ce pot face daca stiu ca cineva apropiat mie sufera de tulburari de alimentatie sau o suspectez?
Daca acea persoana se afla in mediul nostru, ar trebui sa evitam sa facem comentarii despre greutatea sau dieta sa, chiar si atunci cand credem ca este inofensiva. Chiar daca stii sigur ca o persoana se confrunta cu o tulburare de alimentatie si urmeaza un tratament, este mai bine sa nu te referi la recapatarea in greutate sau schimbarea obiceiurilor dupa ce a depasit boala. Acestea pot sta in calea unei bune relatii cu alimentele si greutatea.
Daca putem, este indicat sa evidentiem imbunatatiri ale starii de spirit si sanatatii lor, folosind cuvintele si modul de a vorbi pe care le sfatuieste terapeutul. Este foarte important sa oferim pacientului un spatiu sigur pentru recuperare bazat pe intelegere si empatie.
Cum poate un nutritionist sa ajute in tratamentul DE?
Nutritionistul in aceste cazuri este un profesionist care sprijina tratamentul psihologic, asa ca el sau ea trebuie sa alinieze intotdeauna obiectivele si comunicarea planului de nutritie cu ceea ce s-a lucrat in terapia psihologica. Exista 3 piloni importanti:
- Demistificarea credintelor invatate in materie de nutritie. In cele mai multe cazuri, pacientii cu DE au cautat informatii legate de nutritie pe internet, unde abunda mituri si sfaturi alimentare care sunt eronate si foarte periculoase. Treaba unui nutritionist in aceste cazuri este sa clarifice toate acele indoieli si vechi credinte.
- Reinvatarea sa mananci sanatos Este un proces care necesita timp. Cu toate acestea, prin educarea despre nutritie, posibilele recidive ale bolii in viitor sunt evitate.
- Recuperarea sau atingerea unei greutati sanatoase: Un medic nutritionist ajuta pacientul sa restabileasca sau sa obtina o greutate sanatoasa pe care o poate mentine in timp.
- Cresterea aderentei la tratamentul psihologic: o dieta sanatoasa si echilibrata ajuta la functionarea normala a cognitive. Un pacient cu DE are de obicei aceasta functie afectata de boala, asa ca nutritionistul va ajuta, printr-o
dieta sanatoasa, sa-si imbunatateasca capacitatea de a acorda atentie, intelege si urmari tratamentul psihologic.
