Respect in mod deosebit justitia, chiar si pe judecatorii care m-au intemnitat, cu un dosar fabricat de securitate si de un procuror militar cu gradul de colonel ce sarea in pozitia de drepti cu “sa traiti”, cand intra in biroul de ancheta un locotenent de la “ochiul si timpanul”. Securitatea n-ar fi reusit sa linseze atatia romani fara mana procurorilor aserviti. Ma asteptam, dupa Revolutie, ca dosarele sa fie intocmite de procurori pe criterii juridice, fara tam-tam, cu probe beton. Invocam adesea exemplul Germaniei, unde n-a scapat de bratul legii nici macar tatal unei mari tenismene. In asemenea locuri procurorii cerceteaza, cauta dovezi fara clopotei la picioare, nu se bazeaza pe interceptari. La noi exista procurori care nu dau in branci sa obtina probe, fiindu-le mai la indemana sa le creeze. Datorita superficialitatii cu care se intocmesc dosarele la noi am ajuns fruntasii Europei, cu 13.000 de plangeri la CEDO. Exista si cazul unui fost ofiter SRI care a castigat la Strasbourg un proces impotriva condamnarii sale dupa ce a divulgat ca au fost ascultati ziaristi.
In ultimele zile se tot vorbeste despre amanarea constituirii unei comisii senatoriale, demers a 76 de senatori, care sa examineze problema interceptarilor telefonice, pornindu-se de la cazul Barsan.
Corneliu Barsan este un specialist de marca in drept, civilist de frunte, cu incontestabile merite pedagogice, profesor de drept civil si decan al Facultatii de Drept din Bucuresti, profesor titular la Sorbona, distins cu Medalia Legiunii de Onoare in grad de cavaler a Frantei. Nu numai cariera impresionanta, judecatorul este si om de caracter. Corneliu Barsan se afla la al treilea mandat de judecator la CEDO si din aceasta pozitie are imunitate. Peste tot in lume judecatorii au protectie speciala. Perchezitia nu-l viza. Casa, care se afla pe numele sau, i-a fost perchezitionata, iar telefonul ascultat, in urma unui mandat DNA de… siguranta nationala. CEDO s-a aratat, clar, ingrijorata de gestionarea cazului Barsan. Mai ales dupa obraznicia DNA de a solicita ridicarea imunitatii judecatorului Barsan, incapatanarea sa-l asculti in continuare si sa minti CEDO ca d-na Barsan ar fi dat sentinte in dosare pe care nu le-a judecat.
Nu ma pronunt asupra vinovatiei doamnei judecator Barsan, nu stiu daca a facut ceva rau, desi stiu cum se fabrica dosare (nici sotul sau nu comenteaza ancheta), dar este vorba de un abuz al DNA. Cine a facut presiuni, cine a aprobat interceptarea judecatorului international? Asta urma sa afle comisia senatoriala. Dar, stupoare, se amana constituirea ei, pe motiv ca o alta comisie, cea a SRI, s-ar fi autotsesizat in acest caz si ar mai fi nevoie de o analiza premergatoare. Numai ca aici nu este vorba neaparat de locul in care s-au interceptat telefoanele, ci de cei care au dat mandate pentru asa ceva. Ce mare analiza premergatoare se mai poate face? Cazul se analizeaza intr-o comisie, nu in afara ei. Comisia senatoriala ar fi anchetat intreaga afacere, nu numai partea care revine SRI. S-ar fi aflat cine a comandat sau a dat mandate de siguranta nationala. Daca povestea s-ar ancheta doar in Comisia SRI , care si-a insusit la repezeala subiectul, “din oficiu”,rezultatul ar fi previzibil: ascunderea gunoiului sub pres. Dincolo de peretii Comisiei SRI n-a iesit nimic. Asa s-ar intimpla si prin pasarea cazului la comisia SRI. De ce atata teama ca scandalul va fi dus si in plen? Ce “situatie neplacuta” este incercarea de a afla in ce conditii a fost ascultat judecatorul international? Cine a facut presiuni, cine a aprobat interceptarea? Cum poti afla vinovatii interceptarilor daca o comisie senatoriala nu merge pe firul afacerii? De la inaltimea unei astfel de comisii orice demers pentru adevar este benefic. Daca unui judecator de la CEDO i se poate intampla asa ceva, ce sa mai vorbim de cetateanul care pica in vartejul miilor sau zecilor de mii de interceptari telefonice?
O perchezitie o faci cand cel cercetat refuza sa predea un inscris sau un obiect. La noi se fac perchezitii si apoi se intocmesc dosare. Au fost distruse cariere politice – vezi cazurile ministrilor Chiuariu si Atanasiu, la acesta din urma, atunci cand se cerea maziliriea din guvern, la dosar nu se afla decat un articol de ziar. Dupa ce incalzeste toate televizoarele cu anunturi bomba si mult zgomot, DNA nu revine niciodata sa explice de ce s-a ajuns la netrimiteri in judecata sau achitari. A satisfacut insa curiozitatea publicului atunci cand a scapat ceva stenograme din dosar. Publicarea lor face parte din compromiterea respectivelor. Dupa mintea multor procurori ai DNA interceptarile, stenogramele se coroboreaza cu denuntul, numai ca dreptul defineste denuntul doar ca act de sesizare, nicidecum o proba.
Sa-i asculti telefoanele si sa perchezitionezi casa singurului judecator roman la CEDO, apoi sa declari ca n-ai stiut de imunitatea de care beneficia dovedeste ca la noi abuzul nu va fi pedepsit niciodata. Nu exista protectie impotriva arbitrariului. Acum, procurorul s-a trezit sa refaca actele de urmarire intocmite gresit dupa cum a constatat CEDO. Ca si cum nu s-a intamplat nimic, nici o vorba despre faptul ca judecatorul Barsan a fost cercetat ilegal.
Neobrazarea a survenit si in momentul in care DNA a cerut CEDO sa-i comunice daca scrisoarea de ingrijorare a inaltei instante europene apartine institutiei sau presedintelui acesteia. DNA a scris direct Curtii Europene, cand si un student la Drept stie ca instantele international e lucreaza prin guverne.
Din octombrie 2011, cand s-a declansat valvataia in cazul Barsan, nu s-a mai auzit nimic despre mersul anchetei. Sotii Barsan, victime ale abuzului de drept, au toate motivele sa declare ca nu se mai regasesc in sistemul judiciar romanesc, pentru ca nu meritau un asemenea tratament. Chintesenta intregii afaceri a gasit-o chiar judecatorul Barsan: “Nu exclud sa fiu propriul judecator al unei tari care se indreapta impotriva propriei tari”.
Mai bine este in Coreea de Nord, unde sunt interzise perdelele la ferestre. Toti sunt “frati” si n-au ce sa ascunda. La noi se uita usor de drepturile omului, de dreptul la libera exprimare si respectarea vietii private. Sa vedem cum iese DNA la liman cu ideologia sa politieneasca abuziva.