Petre Mihai Băcanu: Bacteria-minune nu divorțează

Categories opinii, trimitere stanga (cu foto)Posted on

Petre Mihai Băcanu: Bacteria-minune nu divorțează

Petre Mihai Băcanu

Un recent sondaj IRES ne-a dezvăluit că scandalurile stârnite de „divorțurile anului” au stârnit un interes de 96% printre români, care se zgâiesc zilnic la astfel de știri. Episoadele Iri-Moni și Pepe-Oana+Mărioara (cu suplimentul cine și cui îi ţine partea) au surclasat chiar și serialul Elodia, care a înregistrat în timp 92 de procente.

În schimb, doar 67% din semenii noștri auziseră că președintele României a solicitat Parlamentului modificarea Constituției. Ţara arde și românii se plâng de mila unor vedete de doi lei.

Cum să progresăm, când jumătate dintre români se arată interesați de știrile mondene? La noi știrile sunt înjghebate pe mondenitate și sex. A apărut și o unitate de măsură – vedetometru.

Dacă aproape toată suflarea românească a urmărit cu sufletul la gură divorțurile „secolului”, sunt sigur că un număr infim de compatrioți de-ai noștri au aflat și s-au interesat de o descoperire cu adevărat epocală, care ne-ar face viaţa mai ușoară și mai curată.

Viscolul de zilele trecute a ridicat nori de steril de mină în localitățile Lăpușel și Recea, provenind de la iazul aurifer Bozânta, cu avertismentul că praful conține metale grele periculoase. Un imens nor de praf de haldă s-a năpustit și asupra împrejurimilor Rovinarilor.

Fac această conexiune pentru că, în contradicție cu cele 95 de procente în favoarea „divorțurilor anului”, mă întrebam câte voturi ar fi primit un nemaipomenit articol din „The Economist”, din luna martie 2011, intitulat „Rockes on the menu” și care anunța o descoperire epocală ce va schimba cu siguranță situația economică a planetei.

M-aş fi așteptat ca persoane responsabile din câteva ministere românești să ne anunțe că vor trimite emisari în acele locuri unde două bacterii fac minuni întru devorarea haldelor minerale și transformarea lor în metale rare, folosite în tot ce ne înconjoară.

Orice aparat de care avem nevoie în această lume modernă are componente din cupru, cobalt, germaniu, litiu, nichel, platină. Motoarele electrice funcționează cu magneți care conțin elemente rare, ale căror preţuri sunt mereu în creștere.

Ei bine, oamenii de știință, cu gândul la alte surse de metale rare, mai ieftine, au pus la lucru două bacterii – Acidithio bacillus și Leptospirillum –, introducându-le în „meniu” reziduuri din halde minerale, unde se obține energie din reacții chimice cu sulfuri, grăbind distrugerea deșeurilor industriale.

Chiar metale valoroase – aur sau uraniu – s-au obținut cu ajutorul acestor bacterii mâncătoare de „pietre”, prin biosolubizare, mult mai ieftină decât tratamentul termic, mai ales în ceea ce privește reziduurile cu concentrație mică de metale.

Proiectul „bio-șisturi” derulat în Finlanda a demonstrat că imensele depozite de șisturi negre ale Europei, dar neexploatate, pot fi transformate în metale rare. Rețineți, compania care a pus la lucru bioreactoarele cu bacterii devoratoare de roci a obținut anul trecut 10.000 de tone de nichel şi 25.000 de tone de zinc din șisturi.

Va extrage anual și 350 de tone de uraniu. O asociere finlandezo-chiliană urmează să pună la lucru aceste bacterii în ţara care deține 30% din zăcămintele de cupru ale lumii.

O mare firmă canadiană, specializată în tehnologii de extragere a aurului, a înființat și ea o „divizie” de bacterii, pentru a elimina elementele toxice, cum ar fi arsenicul, din sterilul provenit de la minele de argint, cobalt şi nichel. Aceeași metodă se aplică și apelor contaminate din jurul minelor sau gropilor de gunoi.

Cum ar arăta la noi o asemenea știre despre o descoperire epocală care ar reabilita mediul înconjurător și s-ar recupera cantități impresionante de metale? Ar arăta, dacă Acidithio-bacillus și Leptospirillum ar divorța. Ne merităm soarta!

Petre Mihai BĂCANU