Petromin, faliment pe bază de fier vechi
După ce la începutul anului a pierdut ultimul vrachier aflat în stare de navigație, cea din urmă companie maritimă a statului român se află la un pas de faliment. Singura sursă de bani a societății este epava mineralierului „Ileana”, pe care acționarii vor să o vândă la fier vechi. Toate bunurile și imobilele Companiei de Navigație Maritimă Petromin au fost sechestrate de Fisc și sunt scoase la licitație. Societatea a fost suspendată de la tranzacționare pe Bursa de Valori București și are zilele numărate. După 20 de ani de existență pe piața shippingului, CNM Petromin își așteaptă obștescul sfârșit.
Dintr-o flotă ce număra, la începutul anului 1990, 12 tancuri petroliere și 70 de mineraliere, care totalizau peste 70% din capacitatea de transport maritim al României, compania mai deține în prezent doar epava unui vrachier și un împingător fluvial. Petromin are un capital social de 56, 21 milioane lei.
Soarta unei companii de 14 milioane euro, decisă la… fier vechi
„«Ileana» nu a mai navigat de 15 ani. Sper să o dăm la fier vechi. E vital pentru noi. Este singura bulă de oxigen”, a precizat Florentin Chiforeanu, directorul Petromin. Acesta a explicat că vânzarea navei este singurul mod în care compania mai poate obține bani:
„Nu avem nici un fel se sursă de venit. Nu avem bani nici să plătim curentul”. „Ileana” a navigat în trecut sub numele de „Kavo Maleas” și „Voineasa”. Bulk-carrierul a fost construit în 1992 la Şantierul Naval „2 Mai” Mangalia.
Vrachierul a efectuat voiaje până în 1999, după care a fost arestat în Grecia, în urma conflictului comercial dintre compania Gourdomichalis și Petromin. Începând cu 22 august 2005, mineralierul a fost eliberat și a intrat într-o lungă perioadă de așteptare.
Petromin a intenționat să modernizeze vasul, însă toate planurile au căzut din lipsa banilor. Cel mai probabil, nava va efectua un ultim voiaj spre Turcia sau India, unde va fi dezmembrată.
Flota de stat, resuscitată cu șlepuri second-hand
Prin vânzarea epavei, care are o greutate de 6.000 de tone, societatea de navigație și-ar putea relansa activitatea. Acționarii au aprobat pe 12 aprilie modificarea obiectului de activitate a firmei din domeniul maritim în sectorul fluvial.
Astfel, societatea va achiziționa nave fluviale de transport. Potrivit directorului Chiforeanu, este vorba despre trei sau patru barje autopropulsate (șlepuri) cu care societatea ar urma să efectueze transporturi fluviale în amonte de Budapesta, respectiv pe sectoarele de navigație ce aparțin Germaniei și Austriei.
„Sectorul românesc (n.r. – al Dunării) este supraaglomerat cu mijloace de transport. Sunt câteva zeci de mii de barje și împingătoare ce au aparținut flotelor fluviale ale României, Ucrainei și Bulgariei”, a explicat Chiforeanu, care a adăugat că Petromin ar putea achiziționa barje autopropulsate second-hand din Olanda.
„Guvernul olandez subvenționează înnoirea flotei (un program asemănător celui derulat în țara noastră pentru autoturisme – Rabla). Navele mai vechi sunt revândute”, mai susține directorul Petromin.
Dacă, în ceea ce privește valorificarea la fier vechi a mineralierului „Ileana”, Petromin nu se află la prima tentativă (în 2008 fosta conducere a companiei a vrut să facă același lucru), reorientarea transportului maritim către sectorul fluvial este o premieră pentru o societate de navigație din țara noastră, la fel și modalitatea prin care va renaște flota Petromin.
Rămâne însă de văzut dacă planurile de pe hârtie vor deveni și realitate.
„Carmen Silva”, pierdută pentru totdeauna
Referitor la nava-soră a epavei ce urmează să fie tăiată la fier vechi, mineralierul „Carmen Silva”, Chiforeanu spune că Petromin nu are nici o șansă să o recupereze.
„A fost pierdută încă din vara lui 2008, atunci când s-au plătit pentru lucrările de reparații 13 milioane dolari, în condițiile în care nava nu făcea mai mult de 8-9 milioane dolari. În prezent, mineralierul se află sub sechestru, are echipaj la bord și se derulează procedurile pentru executate silită”, a menționat directorul.
Reamintim că nava a fost reținută la Istanbul pe 12 februarie 2011, în timp ce străbătea Bosforul. Grupul austriac Voestalpine, care a finanțat lucrările de reparație la care s-a făcut referire mai sus, a cerut încă din decembrie 2009 reținerea navei pentru recuperarea datoriei de 13 milioane dolari, pe care Petromin nu a achitat-o.
Mineralierul se întorcea acasă după o cursă efectuată în contul celor de la Voestalpine, conform contractului de împrumut încheiat cu Petromin.
Mineralierul transporta orez din Thailanda către Lagos, apoi urma să revină în Portul Constanța.
Gaură neagră
Cifra de afaceri a Petromin a înregistrat o evoluție oscilantă în perioada 1990-2008. Cea mai mare valoare a cifrei de afaceri a fost realizată în anul 1999 – 25.437.377 lei, în timp ce cea mai mică valoare a cifrei de afaceri a fost înregistrată în anul 2004 – 632.475 lei.
Cel mai nefast an din punct de vedere al afacerilor a fost 2008, atunci când cifra de afaceri a societății a scăzut cu 42,55% față de anul precedent.
În același timp, cele mai mari venituri au fost obținute în anul 1999 – 116.139.813 lei, iar cele mai mici datează din 2008 – 5.043.528 lei. Cel mai prost an a fost 2008, atunci când veniturile realizate de Petromin au scăzut cu cu 59,71% față de anul precedent.
În ceea ce privește cheltuielile, cea mai ridicată valoare a fost realizată în 1999 – 123.205.816 lei.
Cele mai mici cheltuieli au fost realizate în 2006 – 8.683.271 lei. În ceea ce privește datoriile, cea mai mare sumă datorată s-a înregistrat în anul 2003 – 44.511.506 lei. Cea mai mică sumă datorată a fost în anul 2001 – 17.652.951 lei.
Potrivit raportărilor contabile, Petromin a obținut profit în anii 2000 şi 2004 și a înregistrat pierderi în anii 1999, 2001, 2002, 2003, 2005, 2006 și 2008. 2009 și 2010 nu i-am mai luat în considerare, pentru că, cel puțin din punct de vedere al shippingului, au fost ani morți pentru companie.
Oricum, datoriile Petromin erau la nivelul anului 2009 de 20,9 milioane lei, în timp ce creanțele pe care le are de recuperat compania sunt de 12,2 milioane lei. Lucrând în pierdere, Petromin mai are 56 de salariați.
În prezent, Fiscul a sechestrat toate proprietățile companiei, inclusiv spațiile de vacanță din sudul litoralului și singurul împingător – „Pluton”.
„Gemenii” flotei naționale
„Ileana” are o navă-soră și împreună cu aceasta a constituit ultima comandă de nave noi lansată de Petromin șantierelor navale. „Carmen Silva”, la rândul său, și-a schimbat de trei ori numele: „Kavo Matapas” și „Fetești 92”.
Cele două bulk-carriere au fost construite în 1992 în paralel la Şantierul Naval „2 Mai” Mangalia și până în 2005 au avut același destin: arestate în Grecia în 1999 și eliberate în august 2005, după ce compania a plătit 14 milioane dolari grupului Gourdomichalis, cel care a intentat acțiunea în instanță.
În 2008, „Carmen Silva” a fost modernizată la Şantierul Naval Constanța. Finanțarea lucrărilor de reparații, cu un deviz de 13 milioane dolari, a fost asigurată de grupul austriac Voestalpine, iar afacerea a avut deznodământul nefericit pentru români prezentat mai sus.
Nava-soră „Ileana” era și ea programată să intre în același proces de reparații complexe, însă, din cauza faptului că primul vas epuizase toate resursele financiare ale companiei, Petromin a abandonat programul, iar vrachierul a fost ancorat în parcul rece.
Jaful perfect
De departe cea mai controversată asociere a Petromin a fost Petroklav. Şi nu neapărat pentru că la acea dată ministrul Transporturilor era actualul președinte al României, ci pentru că nici unul dintre factorii de răspunde în domeniu nu a mișcat un deget pentru a împiedica devalizarea navelor.
Petromin a fost cea mai mare dintre companiile de stat și deținea o flotă de peste 80 de nave. Asocierea dintre Petromin și Klaveness Norvegia a început în iulie 1991 și a implicat în total 16 nave românești, 15 nave aflate în funcțiune și una în construcție.
Navele urmau să fie modernizate printr-un credit bancar aranjat de norvegieni. Prin urmare, s-a înființat în Liberia compania Petromin Overseas Inc., în care Petromin deținea 100% din acțiuni.
A urmat înființarea în același stat a firmei Petroklav Management Inc., în care Petromin avea tot 100% din acțiuni. Cele 16 nave au fost transformate în tot atâtea societăți comerciale de tip offshore. Transferul navelor din patrimoniul Petromin către companiile respective s-a făcut la prețul de… un dolar.
Pentru șase nave s-a radiat pavilionului românesc în favoarea celui liberian, iar restul au arborat în continuare pavilion național, dar au fost utilizate drept garanții pentru împrumutul norvegienilor.
Pentru că asocierea a mers pe pierdere, lucru, de altfel, previzibil, Fondul Proprietății de Stat a vândut navele din asocierile din Liberia, iar pe restul le-a executat banca.
Marius POP