Roma: Papa Ioan Paul al II-lea a fost beatificat
Papa Ioan Paul al II-lea
UPDATE 2
Papa Ioan Paul al II-lea a fost beatificat duminică, la Roma, ceremonia având loc în Piaţa Sfântul Petru, în faţa a sute de mii de oameni sosiţi acolo. Slujba a început conform programului, la ora 11.00 (ora României), în aplauzele celor peste un milion de credincioşi adunaţi în piaţă. Ritualul a început cu o liturghie urmată de dezvelirea unui portret cu sfântul părinte. Apoi, a fost prezentat cu relicvar care conţinea o fiolă cu sângele papei, prelevat în ultimele zile din viaţa sa. Procedura de beatificare nu a avut loc întâmplător în prima duminică după Paşte, cunoscută ca şi Duminica Îndurării sau a Divinei Mile.
După ceremonia care s-a încheiat la ora 13.35 , ora României, Papa Ioan Paul al II-lea va fi declarat preafericit.
Astfel, procesul accelerat de beatificare început încă din anul 2005, de la moartea papei, va fi încheiat. Cel mai iubit Papă din istorie a ajuns astfel la ultima etapă înainte de a fi declarat sfânt.
Nu mai puțin de 86 de delegaţii oficiale, din care fac parte 22 de şefi de stat şi de guvern, participă la ceremonia prezidată de Papa Benedict şi de alţi 800 de preoţi.
Şi ministrul român de Externe, Teodor Baconschi, a participat duminică la ceremonia de beatificare a papei Ioan Paul al II-lea, la Basilica San Pietro de la Roma.
Şeful diplomaţiei române l-a cunoscut personal pe fostul suveran pontif, în anii când a condus Ambasada României de la Vatican, având o contribuţie importantă la realizarea vizitei istorice în ţara noastră a Papei Ioan Paul al II-lea din mai 1999.
UPDATE 1
30 de zboruri speciale
Toate drumurile pelerinilor creştini din toată lumea duc zilele acestea la Roma.
Pentru cei care au vrut să participe la beatificarea Papei Ioan Paul al II-lea, mai multe companii aeriene au pus la dispoziţie peste 30 de zboruri speciale. Pentru toţi pelerinii, Papa Ioan Paul al II-lea a fost un sfânt, încă din timpul vieţii.
O armată de oameni a pregătit Piaţa San Pietro din Roma, pentru ceremonia de duminică. Carabinierii de la Roma au anunţat că autoturismele nu vor putea intra în oraş sâmbătă și duminică, iar în afara centurii oraşului au fost amenajate locuri de parcare.
Ample pregătiri la Roma
Sute de mii de credincioşi catolici se pregătesc să sosească la Roma, pentru a asista duminică la beatificarea lui Ioan Paul al II-lea, primul “papă mondial” din istorie, la şase ani de la decesul acestuia.
La Roma, autobuzele, străzile și faţadele clădirilor sunt decorate cu fotografii ale lui Karol Wojtyla, cel care a condus Biserica Catolică peste 25 de ani, şi i-a oferit instituţiei o popularitate și vizibilitate pe care aceasta nu a mai cunoscut-o.
Acum şase ani, mulţimea adunată la basilica San Pietro din Roma striga “Santo, subito!” (“Sfânt, imediat!”).
Mulțimea onora un papă care, de-a lungul a 104 călătorii oficiale în străinătate, a contribuit la modernizarea imaginii Bisericii Catolice.
Această fervoare şi solicitările din toată lumea l-au convins pe succesorul său, Benedict al XVI-lea, să iniţieze procedurile de beatificare, încă din iunie 2005. În ianuarie a.c., procedurile au fost deja încheiate.
Criticile privind rigiditatea doctrinală a papei şi lipsa de atenţie pentru problemele interne ale Bisericii Catolice – mai ales corupţia şi pedofilia – nu au avut atât de mare importanţă în faţa puterii mesajelor primului “papă mondial”, potrivit unui cardinal de la Roma.
Graţie unei derogări papale de la norma în vigoare – care impune un termen de aşteptare de cinci ani după deces – procedura a fost iniţiată la doar două luni de la moartea Papei Ioan Paul al II-lea. La data de 19 decembrie 2009, Papa Benedict al XVI-lea a semnat un decret prin care predecesorul său a fost declarat “venerabil”.
Comisia cardinalilor şi episcopilor membri în Congregaţia pentru cauzele sfinţilor a considerat ca fiind miraculoasă vindecarea de maladia Parkinson a călugăriţei franceze Marie Simon-Pierre, o boală de care a suferit şi Ioan Paul al II-lea, decedat la data de 2 aprilie 2005, la vârsta de 84 de ani. Călugăriţa va participa și ea la beatificarea Papei Ioan Paul al II-lea.
Pentru canonizare – recunoaşterea statutului de sfânt – este nevoie ca un al doilea miracol să fie recunoscut, iar acest lucru ar putea avea loc în curând. Mii de mărturii au fost trimise deja la Vatican de către credincioşii care spun că au fost ajutaţi de fostul papă, dintre care 270 de mărturii despre miracole au fost selecţionate pentru analizare.
Sâmbătă, în timpul unui eveniment organizat la Circus Maximus, personalităţi care l-au cunoscut pe Papa Ioan Paul al II-lea, cum ar fi secretarul său particular Stanislaw Dziwisz, îşi vor prezenta mărturiile, iar bisericile din Roma vor fi deschise toată noaptea.
Duminică dimineaţă, papa Benedict al XVI-lea va prezida ceremonia de beatificare, la Bazilica Sfântul Petru din Roma. Pe faţada bisericii va fi arborată o bucată mare de pânză cu chipul lui Karol Wojtyla.
Un relicvar conţinând o fiolă cu sângele fostului suveran pontif, prelevat în ultimele zile de viaţă, va putea fi venerat de credincioşii din întreaga lume.
Aproximativ 80.000 de credincioşi se vor aduna la Basilica Sfântul Petru, dintre care 40.000 vor sta pe scaune. Peste 100.000 de persoane vor putea fi prezente pe Via della Conciliazione, iar altele vor urmări ceremonia pe ecranele uriaşe instalate în tot oraşul.
Prefectul Romei, Giuseppe Pecoraro, a vorbit despre un milion de vizitatori, întrucât, odată cu beatificarea, are loc un tradiţional concert de 1 Mai.
Însă numărul credicioșilor-oaspeți avansate de agenţiile de voiaj şi de organizaţiile de pelerini sunt de 300.000 – 500.000, dintre care mulţi vin din Polonia şi Spania.
87 de delegaţii străine, din care vor face parte 16 de şefi de state şi de guverne, sunt aşteptate la eveniment, printre personalităţi numărându-se preşedinţii polonez Bronislaw Komorowski, mexican Felipe Calderon şi cel italian Giorgio Napolitano, dar şi premierul francez François Fillon.
Puncte forte și puncte slabe ale dosarului beatificării
Într-un interviu pentru publicaţia franceză Le Figaro, cardinalul Angelo Amato a explicat recent care au fost paşii beatificării şi cum Papa Benedict al XVI-lea a grăbit procedura, care au fost punctele forte, dar şi care a fost punctul slab al biografiei cardinalului Wojtila.
Le Figaro: Benedict al XVI-lea a favorizat beatificare predecesorului său?
Cardinalul Amato: Papa Benedict a făcut o derogare de la regula care prevede să se aştepte cinci ani de la moartea persoanei. Asta înseamnă că procesul a beneficiat de un parcurs preferenţial. Nu s-a mai aşteptat. La finalul fiecărei etae am început-o pe următoarea.
L.F.: Nu au fost presiuni sau etape arse?
C.A: Absolut deloc. Derogarea a permis să se înceapă mai devreme. De fiecare când mă întâlneam cu Benedict al XVI-lea, mă întreba în ce stadiu suntem. Vroia ca această cauză să fie potrivit regulilor şi să ajungă la final. Când am solicitat, la jumătatea lui ianuarie 2011, o audienţă pentru a-i prezenta decretul de recunoaştere a miracolului, a doua şi ultima etapă indispensabilă pentru beatificare, am obţinut-o imediat. Ceea ce este un semn. Mi-a vorbit imediat despre data de 1 mai pentru beatificare.
L.F.: Sloganul “santo subito” (sfânt imediat) a jucat vreun rol?
C.A. Acest strigăt, “santo subito” în timpul funeraliilor exprima o convingere a poporului lui Dumnezeu. Proclama faptul că Papa era un sfânt. Această afirmaţie a poporului creştin în favoarea sanctităţii este, de altfel, indispensabilă pentru beatificare. Fără această percepţie a poporului, nu poate fi lansată o cauză de beatificare. Dar nu este “imediat” în sensul urgenţei, ci mai mult certitudinea acestui strigăt: cu siguranţă sfânt. Factorul timp nu are nicio importanţă pentru noi. Este important să oferim bisericii şi lumii întregi certitudinea morală că procedura canonică a fost urmată cu stricteţe.
L.F. : Care au fost punctele forte ale beatificării?
C.A.: Marea personalitate a lui Jean-Paul II a fost examinată scrupulos. Îniante de a fi Papă, a trăit într-un regim comunist, în care totul era controlat… Şi apoi, ca Papă, era de asemenea “sub control”, dacă pot spune aşa, pentru că nu avea niciun minut pentrul el însuşi. Nu am avut probleme de cercetare, am avut multe arhive disponibile. A practicat virtuţile credinţei, ale carităţii şi ale speranţei cu eroism. Învăţăturile sale au acoperit toate punctele sensibile şi posibile ale doctrinei catolice. A fost şi evenimentul din 13 mai 1981. A supravieţuit atentatului cu gândul că Fecioara Maria i-a făcut acest dar: în pragul morţii, l-a rechemat la viaţă. A înţeles că viaţa care îi rămăsese trebuia dăruită fără rezerve. E ceva ce ţine de sanctitatea existenţială.
L.F.: Care au fost puctele slabe ale dosarului?
C.A.: A fost vorba în special de problema Wandei Poltawska, prietena poloneză a lui Ioan-Paul al II-lea. După ce a fost studiată toată corespondeţa lor, s-a ajuns la concluzia că a fost vorba despre o legătură între un conducător spiritual şi fiica sa spirituală. Acest lucru îl ştiam cu toţii şi totul a fost publicat.
L.F.: A pus totuşi probleme afacerii vieţii duble a fondatorului Legionarilor lui Isus?
C.A.: Cauza beatificării îl priveşte pe Papă şi nu pe colaboratorii săi. Congregaţia care a analizat acest caz a dovedit că Jean-Paul II nu a fost la curent cu acest lucru. Din 2oo1, Papa a stabilit reguli stricte pentru ca preoţii pedofili să fie suspendaţi. Era foarte atent şi foarte sever în privinţa acestui subiect.
L.F.: I se reproşează, mai ales în mediile lefebriste, rugăciunile inter-religioase din Asia.
C.A.: Jean-Paul II era un om al expansiunii. În cazul subiectelor importante, nu se crampona de limite şi mergea la esenţial. A fost cazul Asiei. Om de pace, vroia ca pacea să se răspândească pentru a uni toate popoarele. Pacea este primul nume al domnului nostru Isus-Hristos.
L.F.: A fost un Papă prea politic?
C.A.: Nu a fost o dimensiune politică cercetată, voită. Dar ca preot, episcop, cardinal, Papă a fost întotdeauna foarte atent la condiţiile vieţii oamenilor, la libertate, la demnitate, la respect reciproc. Ceea cea avea implicaţii şi consecinţe politice. A văzut prăbuşirea regimului comunist, care se credea a fi indestructibil. Credinţa sa a fost încă o dată întărită. Pentru el, era acţiunea providenţei asupra istoriei. Spunea mereu: Binele învinge răul, nu trebuie să ne descurajăm niciodată.
L.F.: A existat în timpul procesului de beatificare un “avocat al diavolului”?
C.A.: Nu se numeşte avocat al diavolului, ci promotor al credinţei. Acest prelat trebuie să stabilească ce elemente trebuie clarificate, trebuie să ajungă la un răspuns satisfăcător asupra fiecărui punct. În cazul lui Jean-Paul II, întrebările care se aflau într-o zonă de umbră au fost clarificate.
L.F.: Au fost zvoruri, în momentul procesului, că există dubii în prinvinţa vindecării surorii Mari-Pierre.
C.A.: Sora Marie-Pierre a fost tratată pentru boala ei. Când a venit la Roma, medicii au fost foarte prudenţi. Vroiau să înţeleagă. Au concluzionat că nu putea vorba decât despre Parkinson, boală despre care oamenii de ştiinţă spun că este un univers complex şi încă puţin cunoscut. Dar mai este o certitudine: această soră, până la 2 iunie, avea dureri foarte puternice, se mişca greu. După ce l-a invocat pe Papă, personal şi în comunitate, s-a vindecat pe loc şi fără consecinţe.
L.F.: Beatificare presupune celebrarea cultului celui mort doar în dioceza în care a fost pronunţată şi nu în Biserica Universală, lucru ce vine odată cu canonizarea. Vor trebui bisericile locale să aştepte?
C.A.: Diocezele care vor să instituie cultul lui Ioan-Paul al II-lea vor putea face o cerere la Roma, care le va da autorizaţia.
L.F.: Se vorbeşte despre relicve, mai ales în Polonia. Au fost prelevate elemente din corpul Papei?
C.A.: Din Antichitate, fidelii creştini au avut o mare veneraţie pentru relicve, deoarece corpul este templul spiritului sfânt. Este instrumentul sanctificării lor. Sunt “relicve adevărate”, care îi aparţin corpului şi “relicve reprezentative”, care au fost în contact cu corpul său, cum ar fi hainele. În general, relicvele corpului sunt prelevate în momentul recunoaşterii corpului, chiar înainte de beatificare, pentru a fi siguri că este persoana în cauză. Pentru Ioan Paul al II-lea nu a fost făcută o recunoaştere a corpului chiar înainte de beatificare, pentru că nu există niciun dubiu. Nu există relicve ale corpului său, în afara unor şuviţe de păr şi a unei fiole cu sângele său pe care cardinalul Dziwisz, secretarul său, a păstrat-o. Această problemă poate să strârnească zâmbete, dar noi suntem foarte stricţi în privinţa subiectului. Venerarea relicvelor nu trebuie să lase loc unor exagerări sau fanatismului.
L.F.: Se vorbeşte deja de canonizare?
C.A. : Este nevoie de un nou eveniment de vindecare extraordinară, să se producă un miracol după beatificare. Iar apoi un proces medical şi teologic pentru a autentifica miracolul şi a-l recunoaşte.