Categorii
Cultura-educatie

Camera Deputaților a adoptat astăzi, tacit, legea pentru înlocuirea din trunchiul comun a „Religiei” cu “Etica și cultura civică”

La începutul acestui an, Remus Cernea a depus la Camera Deputaților un proiect de lege care prevede, în esență următoarele:

1. Este introdusă disciplina “Etică și cultura civică” în trunchiul comun, în locul disciplinei “Religie”. Scopul disciplinei “Etică și cultura civică” este de a cultiva spiritul critic, raţionalitatea şi empatia în măsură să dezvolte un aparat critic de judecată morală propriu fiecărui elev, dar şi acela de a prezenta drepturile omului şi reperele instituţionale şi valorile fundamentale ale unei societăţi deschise şi democratice.
2. Religia poate fi studiată, în continuare, la cerere, ca disciplină facultativă, dar nimeni nu poate fi obligat să asiste la orele facultative de religie împotriva voinţei sale ori a părinților săi în cazul copiilor care nu au împlinit încă 16 ani.
3. La disciplina facultativă “Religie” nu se acordă note, ci calificative care nu sunt luate în considerare la media generală. Manualele şi materialele auxiliare utilizate la orele de religie nu pot conţine afirmaţii cu caracter discriminatoriu ori referiri jignitoare la adresa altor culte sau persoane fără religie.

Conform datelor afișate pe site-ul camerei Deputaților, proiectul a primit aviz favorabil din partea Consiliului legislativ și din partea Comisiei Juridice, de disciplină și imunități.

La Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale, un singur vot a lipsit pentru a exista o majoritate în sprijinul unui aviz favorabil.

Consiliul economic și social a transmis un punct de vedere nefavorabil. Guvernul nu a transmis un punct de vedere, iar Comisia pentru învățământ, tineret și sport a întocmit un raport de respingere.
Camera Deputaților este prima Cameră a Parlamentului României sesizată și, conform procedurilor, avea timp până în data de 15 octombrie 2014 pentru a adopta sau respinge prin votul plenului această propunere legislativă.

Cernea a cerut cerut la ultima ședință a plenului Camerei Deputaților în care s-a votat pentru începerea urmăririi penale a deputatului Valerian Vreme, fost ministru, să discutăm și despre numeroasele propuneri legislative care așteaptă dezbaterea și votul deputaților. Însă nu a fost stabilită o ședință a plenului pentru a discuta și vota legi.

 Astfel că astăzi, 15 octombrie 2014, expiră termenul până la care Camera Deputaților se putea pronunța. Conform procedurilor, inițiativa mea legislativă se consideră adoptată tacit de către Camera Deputaților.

”Este un pas foarte bun înainte și un succes de etapă. Copiii din România merită șansa de a studia “Etica și cultura civică”, drept o materie inclusă în trunchiul comun. Copiii din România ar trebui să nu fie expuși îndoctrinării religioase în școli întrucât aceasta le poate afecta grav formarea culturală, morală și intelectuală”, spune Remus Cernea.

Asupra acestui proiect de lege va urma însă dezbaterea din comisii și din plenul Senatului care este Cameră decizională în această privință. Lucrurile trebuie privite realist și ținând cont de apetitul scăzut pentru reforme al actualului parlament. Dacă va exista o solicitare pe scară largă din partea cetățenilor, a societății civile, a experților și a cultelor în sprijinul acestui proiect de lege, ar exista o șansă pentru ca el să fie adoptat și de către Senat.

”Din punctul meu de vedere, orele de religie nu ar trebui predate în mod confesional în şcolile publice, întrucât atunci ele ar reprezenta ore de îndoctrinare religioasă. În ţara noastră, din nefericire, la acest lucru am asistat în ultimii 24 de ani, generaţii întregi de copii fiind expuse sistematic riscului de a le fi afectate şi chiar înăbuşite formarea culturală şi dezvoltarea intelectuală armonioasă, din cauza îndoctrinării religioase la care au fost supuse pe parcursul a 12 ani în învăţământul preuniversitar.
Copiilor li s-au prezentat la orele de religie opinii discriminatorii faţă de alte culte şi faţă de atei, a fost cultivată suspiciunea şi intoleranţa faţă de cei diferiţi, au fost oferite ca “informaţii certe” lucruri care contravin datelor ştiinţifice actuale (inclusiv creaţionismul cu cele şase zile în care ar fi fost “făcută“ lumea), morala a fost prezentată prin raportare la ameninţări cu pedepse violente, devenind celebre acea imagine din manualul de clasa I cu copilul “neascultător” care este lovit de maşină şi povestea lui Vasilică băgat în spital de Dumnezeu ca pedeapsă pentru o “faptă rea”.
Îndoctrinarea intensă din şcoli i-a făcut pe unii copii să ajungă, traumatizaţi, la psiholog. Alţii au dezvoltat comportamente intolerante faţă de minorităţile religioase ori cele sexuale. Nu puţini s-au lăsat impresionaţi de poveştile din Biblie despre originea lumii şi a oamenilor, astfel că doar 14% dintre elevii din clasele VIII-XII consideră evoluţionismul corect şi 73% creaţionismul, conform unui studiu efectuat la iniţiativa Guvernului României acum câţiva ani.
Ceea ce se întâmplă în România la orele de religie este în contradicţie flagrantă atât cu valorile educaţionale, democratice şi morale ale lumii civilizate şi cu un standard ridicat al sistemului de învăţământ”, spune Remus Cernea.

Iată cum arată proiectul de lege pentru modificarea Art. 18 din Legea Educaţiei Naţionale nr. 1/2011

Articol unic:
ART. 18 se modifică după cum urmează:
Art. 18. — (1) Planurile-cadru ale învăţământului primar, gimnazial, liceal şi profesional includ disciplina “Etică şi cultură civică” drept disciplină şcolară, parte a trunchiului comun.
(2) Programa disciplinei “Etică şi cultură civică” va consta îndeosebi în prezentarea principalelor doctrine şi valori morale de inspiraţie filosofică, ştiinţifică ori religioasă ale umanităţii, dar şi a unor elemente de cultură civică, conform puterii de înţelegere a elevilor specifice fiecărei perioade de şcolarizare.
(3) Scopul disciplinei “Etică şi cultură civică” este de a cultiva spiritul critic, raţionalitatea şi empatia în măsură să dezvolte un aparat critic de judecată morală propriu fiecărui elev, dar şi acela de a prezenta drepturile omului şi reperele instituţionale şi valorile fundamentale ale unei societăţi deschise şi democratice.
(4) Elevilor aparţinând cultelor recunoscute de stat, indiferent de numărul lor, li se asigură dreptul constituţional de a participa la ora de religie, ca disciplină facultativă, conform confesiunii proprii, la solicitarea scrisă a părinţilor ori a acelora dintre elevi care au împlinit vârsta de 16 ani.
(5) Nimeni nu poate fi obligat să asiste la orele facultative de religie împotriva voinţei sale ori a fără a exista o cerere expresă prevăzută de Art. 18, alin. (4).
(6) La disciplina facultativă “Religie” nu se acordă note, ci calificative care nu sunt luate în considerare la media generală. Manualele şi materialele auxiliare utilizate la orele de religie nu pot conţine afirmaţii cu caracter discriminatoriu ori referiri jignitoare la adresa altor culte sau persoane fără religie.
(7) Disciplina facultativă “Religie” poate fi predată numai de personalul didactic calificat conform prevederilor prezentei legi şi abilitat în baza protocoalelor încheiate între Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi cultele religioase recunoscute oficial de stat.
Iniţiator:
Remus Cernea – deputat independent


FORMA ACTUALǍ A LEGII:

Art. 18. — (1) Planurile-cadru ale învăţământului primar, gimnazial, liceal şi profesional includ religia ca disciplină şcolară, parte a trunchiului comun. Elevilor aparţinând cultelor recunoscute de stat, indiferent de numărul lor, li se asigură dreptul constituţional de a participa la ora de religie, conform confesiunii proprii.
(2) La solicitarea scrisă a elevului major, respectiv a părinţilor sau a tutorelui legal instituit pentru elevul minor, elevul poate să nu frecventeze orele de religie. În acest caz, situaţia şcolară se încheie fără disciplina Religie. În mod similar se procedează şi pentru elevul căruia, din motive obiective, nu i s-au asigurat condiţiile pentru frecventarea orelor la această disciplină.
(3) Disciplina Religie poate fi predată numai de personalul didactic calificat conform prevederilor prezentei legi şi abilitat în baza protocoalelor încheiate între Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi cultele religioase recunoscute oficial de stat.
Recomandarea nr. 1720 (2005) a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei prevede următoarele:
Adunarea recomandă, de asemenea, Comitetului de Miniştri să încurajeze guvernele statelor membre să asigure studierea religiilor la nivelul învăţământului primar şi secundar, pe baza următoarelor criterii:
– scopul acestei educaţii să fie acela de a le permite elevilor să descopere religiile practicate în ţările lor şi în cele învecinate, de a-i face să înţeleagă că fiecare are acelaşi drept de a crede că religia lui reprezintă „adevărata credinţă” şi că alţi oameni nu sunt altfel de fiinţe umane datorită faptului că au o altă religie sau nu au nici una;
– să includă, cu totală imparţialitate, istoria principalelor religii, precum şi opţiunea de a nu avea nici o religie;
– să le ofere elevilor cunoştinţe care să le permită să fie în siguranţă faţă de susţinătorii unei practici religioase fanatice;
– să nu treacă dincolo de graniţa dintre cultură şi practicare a unei religii, chiar şi în situaţia unei ţări în care există o religie de stat. Scopul nu este acela de a inocula o credinţă anume, ci acela de a îi face pe copii să înţeleagă de ce religiile sunt surse de credinţă pentru milioane de oameni;
– profesorii de religie trebuie să fie anume pregătiţi. Ar trebui să fie profesori în domeniul cultural sau literar. Ar putea fi totuşi acceptaţi ca profesori şi specialiştii într-o altă disciplină;
– autorităţile statale ar trebui să se implice în formarea profesorilor şi să conceapă programele de învăţământ care să fie adaptate specificului fiecărei ţări şi vârstelor elevilor. În realizarea acestor programe, Consiliul Europei va consulta toţi partenerii implicaţi, inclusiv reprezentanţi ai credinţelor religioase.
Constituţia României:
ARTICOLUL 29 – Libertatea conştiintei
(1) Libertatea gandirii şi a opiniilor, precum şi libertatea credinţelor religioase nu pot fi îngrădite sub nici o formă. Nimeni nu poate fi constrans să adopte o opinie ori să adere la o credinţă religioasă, contrare convingerilor sale.
(2) Libertatea conştiinţei este garantată; ea trebuie să se manifeste in spirit de toleranţă şi de respect reciproc.
(…)
(6) Părinţii sau tutorii au dreptul de a asigura, potrivit propriilor convingeri, educaţia copiilor minori a căror răspundere le revine.
ARTICOLUL 32 – Dreptul la învăţătură
(1) Dreptul la învăţătură este asigurat prin învaţămantul general obligatoriu, prin învaţămantul liceal şi prin cel profesional, prin învaţămantul superior, precum şi prin alte forme de instrucţie şi de perfecţionare.
(…)
(5) Învăţămantul de toate gradele se desfăsoară în unităţi de stat, particulare şi confesionale, în condiţiile legii.
(…)
(7) Statul asigură libertatea învăţămantului religios, potrivit cerinţelor specifice fiecărui cult. În şcolile de stat, învăţămantul religios este organizat şi garantat prin lege.
Legea nr. 272/2004 privind protecţia si promovarea drepturilor copilului
Art. 25
(1) Copilul are dreptul la libertate de gandire, de conştiinţă şi de religie.
(2) Părinţii îndrumă copilul, potrivit propriilor convingeri, în alegerea unei religii, în condiţiile legii, ţinând seama de opinia, vârsta şi de gradul de maturitate a acestuia, fără a-l putea obliga să adere la o anumită religie sau la un anumit cult religios.
(3) Religia copilului care a împlinit 14 ani nu poate fi schimbată fără consimţământul acestuia; copilul care a împlinit vârsta de 16 ani are dreptul să-şi aleagă singur religia.
(4) Atunci când copilul beneficiază de protecţie specială, persoanelor în îngrijirea cărora se află le sunt interzise orice acţiuni menite să influenţeze convingerile religioase ale copilului.