Categorii
Editorial

Mizeria de la Evaluarea Națională

Examenul de Evaluare Națională în Constanța a fost fraudat. O spun cu toată responsabilitatea, deși nu am dovezi concrete. Este imposibil ca un elev mediocru, care nu reușea să ia o notă de opt în clasă, să ia acum 9,80. Este imposibil ca un elev care la simulare a luat 5 să se deștepte peste noapte și să obțină 9,90. Este imposibil ca, atunci când la română greșești doi itemi obiectivi, pentru care ți se scad 1,10 puncte, nota ta să fie de 9,90. IMPOSIBIL. Și știți de ce se numesc itemi ”obiectivi”? Pentru că aici nu este loc de subiectivism la corectat. Este fie alb, fie negru.

O mai spun odată: examenul de Evaluare Națională a fost fraudat. Copiii știu acest lucru. Își cunosc foarte bine colegii. Știu că nu ar fi putut fi mai buni decât ei. Opt ani de învățat pe brânci nu pot fi anulați în câteva zile. Nu suntem în basmele cu Făt Frumos. Suntem însă în România, unde un pumn de euro decide viitorul copiilor noștri.

Cel mai grav este că NU SE MAI POATE FACE NIMIC. A spus-o astăzi, candid, presei inspectorul general ISJ. Notele sunt înregistrate în sistem, urmează evaluarea computerizată. Cum nu se poate? Cine nu vă lasă? Legea? Știți și voi că s-a furat. Schimbați legea! Aveți toate pârghiile.

Cei care au furat râd de proștii care au învățat opt ani. ”Tata are bani, băi, boule, ai învățat ca prostu… Eu intru la Mircea, tu te duci unde apuci”. Se poate merge numai pe cale juridică, dar ce folos când deja ai distrus VISELE și poate VIITORUL unor copii? Cât de animal să fii ca, pentru niște bani, să joci la ruletă destinul unor elevi de 14 ani? Cât de mare să fie foamea? Cât de mare să fie nesimțirea?

Părinții celor de 10 pe linie, care s-au trezit acum cu note de 9,00 sau 9,50, numai pentru ca șpăgarii să prindă un loc în față, nu mai ai ce să le spună copiilor. Toate lecțiile despre dreptate, despre muncă, despre ONOARE au pălit. Probabil că plâng de ciudă în pernă pentru că au fost proști și au crezut că vor avea parte de un examen corect. Ar fi putut, mulți dintre ei, să plătească, dar au ales să creadă în copii și în sistem.

Copiii care au fost acum FURAȚI plâng. Știu cel puțin un caz. Plâng, și, din păcate, nimic nu îi poate alina. Au dat piept cu ce înseamnă cu adevărat școala în România, cu ceea ce înseamnă cu adevărat România. Acum s-au gândit serios, pentru prima dată, să plece din țara asta. Li s-a făcut silă de mizeria care îi înconjoară. Nu mai suportă ca cei care i-au furat și le-au luat locurile să le rândă în față.

În timp ce pentru acești copii lumea, așa cum o știau ei, s-a sfârșit, animalele care au corectat lucrările și au modificat notele (căci nu le pot spune profesori) privesc distante dramele pe care le-au provocat și își numără banii.

Și ăsta este numai un exemplu, unul dintre cele mai dureroase, din păcate. Peste tot în țara asta avem oameni care au ajuns în anumite posturi pentru că au furat, au mințit, au plagiat, au plătit, au lingușit sau au pupat în fund pe cineva. De la primul ministrul la o banală secretară.

Din păcate, lecția pentru copiii noștri nu poate fi decât una (dacă nu acceptăm metodele de mai sus): fugiți din România!
 

Categorii
Editorial

Căcăciosul și constipatul

În esenţă, ţinând cont de vremurile pe care le trăim, cu adâncă înverşunare şi patos revoluţionar, partidul doamnei Udrea, cu mărul muşcat de la poale în sus, pare a fi cel mai bine ancorat în realitatea înconjurătoare şi urât mirositoare… Asistăm, în fapt, la o premieră ideologică menită să răstoarne toate ierarhiile posibile în materie de politică pe tavă. Un oarecare domn din partidul cu repetiţie PDL, Papahagi, dacă am reţinut eu bine, creionează, într-o formulă oarecum zglobie, personalitatea căcăciosului din politichia noastră autohtonă. Ieşirea la rampă, pe această temă… privată, care, la ţară, încă se poartă, reflectă rolul constructiv al intelectualităţii politizate. Ca să vorbeşti despre personalitatea căcăciosului, astăzi, în contextul actual şi într-o manieră savantă, este, trebuie să recunoaştem, un act de mare curaj. Abordând cu mult aplomb acest subiect tainic, dovadă trăirile personale la înalta tribună a Congresului Mişcării Populare, distinsul intelectual s-a întrecut pe sine în materie de oratorie concisă, directă şi evidentă. In general, în ultimii ani, despre căcăcioşi, s-a vorbit destul de dur şi inestetic, ceea ce nu-i onorează absolut deloc pe înaintaşii domnului Papahagi. Domnia sa are meritul de a fi rupt barierele impuse de anumite idei preconcepute. Constatăm abia acum, după discursul cu perje al unui domn intelectual, că, în fapt, căcăciosul este un sentimental şi că acest impuls generează frenezia care ţine direct de făcutul în pantaloni, în cazul în care acesta nu poartă izmene pe călător. In politică, izmenele pe călător marchează drumul maidanezilor care se mută de la un partid la altul. Evocat în diverse formule narative de către un intelectual fin şi spontan, căcăciosul contemporan se bucură, astăzi, într-un tempo fertil, de o atenţie foarte mare din partea opiniei publice. Chiar dacă poartă „pamperşi” la vedere, unii politicieni se jură că nu fug din bătătură! Aiurea. Cum iese jupânul de la Cotroceni din gaura sa de şarpe, unde şi-a mutat reşedinţa de vară, o tulesc cu toţii precum mistreţii! Din cauza unor căcăcioşi din politică, unii dintre ei cu pretenţii de mari lideri, suspendarea preşedintelui Băsescu s-a dovedit a fi o parodie! Prin discursul său mai mult decât academic, specialistul în căcăcioşi a vrut, într-un fel sau altul, să ne asigure că partidul nu foloseşte „ Furalizadon”. In realitate, domnia sa a scos forţat din ecuaţie efectul purgativ al merelor verzi consumate pe stomacul gol. In comparaţie cu căcăciosul contemporan, satirizat de plin la Congresul merelor verzi, se află constipatul. In partidul doamnei Elena Udrea, devenită, în fine, şefă pe mapamondul politic, constipatul politic reprezintă ponderea şi regula de bază. Cei mai mulţi dintre constipaţi îşi trag seva vânoasă din PDL, partid pe care l-au părăsit, cum ar spune domnul Papahagi, într-o manieră căcăcioasă…Dar, atenţie, indiferent de formula adoptată, constipatul nu renunţă la obiceiurile sale cotidiene. Umblă cu nasul pe sus, deşi spune că nu-i miroase în partid, face pe lupul moralist şi, în mod evident, se dă suav, liniştit şi neprihănit.Din cauza exceselor cultivate de constipaţii partidului, pentru noi, Mişcarea Populară e PDL doi! Singurul element de trăinicie şi siguranţă, în această formaţiune politică, ţine de personalitatea inconfundabilă a Elenei Udrea, căreia, atenţie!, nu i se rupe de nimic! Nu acelaşi lucru îl poate spune cântăreaţa cu barbă de la Eurovision!
 

Categorii
Editorial

SIC TRANSIT GLORIA MUNDI: Fotografia postată pe „facebook” de Nicuşor Constantinescu ne dă nouă speranţa reînsănătoşirii sale, iar DNA-ului pe cea a… reîntoarcerii!

O fotografie, postată pe contul său de “facebook”, de către Nicuşor Daniel Constantinescu, preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa, retransmisă, prin contul său, de către o ziaristă de la un ziar local, stârneşte , pe reţelele virtuale de socializare, comentarii.

 

O umbră a neînfricatului… “Big Hunter”!

 

Este vorba despre o imagine… post – operatorie, dintr-un port turistic, din SUA, cu un Constantinescu… foarte slăbit, cu hainele atârnându-i ca pe gard: o palidă imagine, o umbră a ceea ce era, odată, “Big Hunter”!

Apreciem şi ne bucurăm că, măcar, şi-a păstrat umorul.
Căci, iată ce cuvinte însoţesc postarea sa:
“Toate barcile si yahturile din spatele meu sunt anchetate de DNA ptr ca m-au ajutat sa evadez in SUA! Blocajul e la a al 5-lea yaht care e al lui Chioru si la al 9-lea care e al lui Bush jr. Cit despre a 7-a barca, aici s-au blovat, e barca cu care a venit Kunta Kynte in SUA.
16 mai, la 21:39•3.”

 

 

Comentariile de pe “facebook”: de la servilisme, până la blesteme! NOI ÎI URĂM SIMPLU: “ÎNSĂNĂTOŞIRE ŞI REÎNTOARCERE GRABNICĂ!” (Probabil că asta-i doreşte şi DNA – ul…)

 

Ca de obicei, lingăii şi servilii, mai mult ca sigur… nu chiar dezinteresaţi (material!) n-au scăpat ocazia ca să mai “lingă” nişte acţiuni, pe la dorsala şi posteriorul celui care i-a hrănit şi, speră ei, îi va mai îndestula şi de-acum încolo…

Alţii se mulţumesc să îi ureze o umană şi creştinească: “Însănătoşire grabnică şi deplină!”
LUCRU PE CARE ÎL FACEM ŞI NOI, DIN TOATĂ INIMA!
De altfel, mergând pe logică, credem că şi procurorii anticorupţie, care-l cercetează, îi doresc exact acelaşi reviriment, de sănătate şi, implicit, de rezidenţă…

Desigur, sunt şi dintr-aceia care nu par a fi foarte ataşaţi ideii că până şi cel mai mare borfaş din lume (nu spunem că este, sau că nu este, cazul lui Constantinescu: asta, bineînţeles, o va stabili coana Justiţie!…), merită, la necaz, o încurajare, mai ales la o cumpănă de viaţă pământeană…
Al lor să fie păcatul…

Nicuşor Daniel Constantinescu, preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa (CJC), cercetat sub control judiciar de către procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), ar fi trebuit, conform ultimelor date oficiale de la Direcţia Naţională Anticorupţie, să se întoarcă în ţară la data de… 20 mai!

În prezent, şeful CJC (care, conform actelor medicale depuse de către avocaţii săi la Instanţă, suferă de cancer la prostată) se află în Statele Unite ale Americii, pentru efectuarea unor proceduri medicale (operaţie).
După cum am informat la momentul respectiv, Nicuşor Daniel Constantinescu a părăsit ţara la începutul lunii aprilie a. c., fiind avizat să se întoarcă până la data de 20 aprilie.

Ulterior, la cererea şefului CJC, termenul de întoarcere a fost prelungit până pe 10 mai.
Conform reprezentanţilor DNA, prin cererea datată 9 mai, înregistrată la Direcţia Naţională Anticorupţie pe 12 mai, Nicuşor Daniel Constantinescu a menţionat că ar reveni în ţară până la 20 mai.

Zilele trecute, avocaţii săi au anunţat că Nicuşor Constantinescu urmează nişte proceduri de recuperare, după operaţie, şi se va întoarce, din S.U.A.,… atunci când le va termina!
Fără nicio dată, măcar estimativă!!!…

 

Avalanşă de acuzaţii, cercetări şi învinuiri penale, pentru preşedintele pesedist al Consiliului Judeţean Constanţa!…

 

Procurorii DNA Constanţa îl cercetează pe preşedintele CJC pentru şase infracţiuni de abuz în serviciu contra intereselor publice, în care funcţionarul public a obţinut, pentru sine sau pentru alţii, avantaje patrimoniale sau nepatrimoniale, cu consecinţe deosebit de grave. Constantinescu mai este cercetat şi de către procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie : Divizia Centrală Bucureşti – Secţia de Combatere a Infracţiunilor Conexe Infracţiunilor de Corupţie, pentru trei infracţiuni de abuz în serviciu contra intereselor publice, dar şi pentru 21 de infracţiuni de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor!

După plecarea preşedintelui CJ Constanţa, în SUA, procurorii DNA Constanţa au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a lui Constantinescu, acuzat de abuz în serviciu în formă continuată.

Foto: NICUŞOR DANIEL CONSTANTINESCU, la recuperare post-operatorie, în SUA (Sursa: Facebook)
 

Categorii
Editorial

Romeo de la Cotroceni și Julieta cu parașuta

La Cotroceni, celebra scenă a balconului din „Romeo şi Julieta” a căpătat noi conexiuni, filonul său epic fiind schimbat din temelii. In ultima vreme, diverşi clasici ai politichiei noastre au pus relaţia electorală statornicită între preşedintele Băsescu şi Elena Udrea pe seama unei presupuse idile personale, ceea ce nu a fost încă dovedit… Amenajarea unei parcări, atenţie, chiar sub balconul Julietei blonde, de către domnul Cocoş, fostul soţ, a alimentat şi mai mult imaginaţia unor politicieni de duzină. Aceştia, într-o manieră mai mult decât răutăcioasă, au lansat tot felul de zvonuri alarmiste sub sloganul „ Love şi atât” Invocând Constituţia, domnii în cauză au pus pe tapet, într-o manieră care nu are nicio legătură cu mesajul transmis de Romeo şi Julieta, scenarii în contra vântului cu interesul naţional. De pildă, fără nicio legătură cu balconul, care s-ar putea să aibe soarta halatului, cât costă halatul?, se discută foarte mult despre deplasările în ţară ale preşedintelui, acuzat că îi face campanie electorală Julietei. Ca să vezi şi să nu crezi! Realitatea este cu totul alta şi o ştim doar noi, ăştia oropsiţi şi goi…Obligat să ţină la sânge o dietă politică adecvată perioadei pe care o parcurgem, domnul preşedinte este interesat de achiziţionarea unei cantităţi îndestulătoare de mere verzi, fie ele şi muşcate din temelie, cu vierme cu tot, sau plasate pe diverse tricouri estivale. Cei care nu vibrează în direct, pe considerentul că balconul este doar al revoluţionarilor, spun că merele verzi vor fi convertite în voturi şi că, fie vorba între dumnealor, acesta este ţelul principal al lui Romeo de la Cotroceni. In acest context, până şi guturaiul prelungit al preşedintelui este asimilat ca fiind o manevră parşivă menită să dribleze Constituţia. Politrucii din tabăra adversă sunt îngroziţi că, duminică, la urne, ar putea fi contabilizat fiecare strănut din batista celui mai mare consumator de mere verzi…De când pozează în agricultori de lux, pentru că restul truditorilor din această categorie sunt vai de mama lor!, Romeo şi Julieta au renunţat la balcon şi au optat pentru paraşută, deosebit de utilă, de pildă, la cules de mere verzi. In cazul paraşutei, care poate înlocui orice model de balcon, aterizarea la punct fix depinde de gradul ( cu multe stele) deţinut de instructor. Spun unii că presupusa poveste de dragoste s-ar putea să-i fie, în cele din urmă, fatală lui Romeo de la Cotroceni. Aiurea. Nu este preşedintele omul care să-şi piardă cu uşurinţă tichia, ca şi cum Julieta ar fi doar una pe pământ! Eu zic să revedeţi săritura cu paraşuta a Elenei Udrea. Eventual, cu încetinitorul…

Categorii
Editorial

POVESTEA BOULUI DIN PORTUL CONSTANȚA

Disputele pentru supremaţia oarbă, adică, vreau să zic, cu orice preţ, în Portul Constanţa, îmbracă forme dintre cele mai diverse, trecându-se de la registrul grav al preşedintelui Băsescu la ghiduşiile unor lideri de sindicat, care scot oamenii în stradă… E bună o mişcare sindicală din glezne, ca să nu uităm că mai există şi astfel de organizaţii pe lume! Cum foarte mulţi portuari, mă refer la cei care însoţesc clasa muncitoare în paradisul capitalismului nostru idilic, nu cunosc iţele acestor intrigi, dedesubturile fiind foarte bine camuflate, ne putem aştepta la o manipulare duioasă a celor care, evident, se tem de perspectiva sumbră a şomajului. Privită din avion, exact de la înălţimea de la care Elena Udrea s-a aruncat cu paraşuta în golul lăsat de PDL, povestea Portului Constanţa pare să fi contaminat întreaga naţiune. Fals. In realitate, avem de-aface cu două grupări rivale, gata, scuzaţi expresia, să se hăpăie reciproc. Pe de-o parte, o grupare pesedistă de elită, incluzându-l aici şi pe ministrul Transporturilor, care se chinuie, de câţiva ani buni, să preia, prin intermediul administraţiei locale, pachetul majoritar de acţiuni. Pe de altă parte, avem de-aface cu o grupare redutabilă alcătuită din foşti şi actuali membri ai PDL, formaţiune politică, virgulă, care a penetrat, încă din perioada în care Traian Băsescu se afla la timona sa, punctele cheie ale economiei portuare. Oamenii din prima linie nu sunt însă politrucii, cum s-ar putea crede, unii dintre ei regăsindu-se în schemele de personal de la nivelul Căpităniei Constanţa şi diverşi sateliţi portuari. In spatele cortinei portuare, unde se află butoanele principale, chestiune care îi irită la culme pe pesedişti, acţionează o grupare alcătuită din foşti comandanţi de nave şi diverşi „ investitori strategici”. E de la sine înţeles că mai marii din PSD Constanţa nu se pot împăca deloc cu realitatea portuară înconjurătoare, în condiţiile în care tabăra adversă deţine monopolul mai multor activităţi economice importante, fiind ţinuţi pe bară şi cu buza umflată… Cât timp nu s-au jenat reciproc, Portul Constanţa a funcţionat ca o unitate oarecare. Subit, peste noapte, preşedintele ne-a adus aminte că Portul Constanţa reprezintă un obiectiv strategic de importanţă internaţională. De acord, dar, atunci, întreb, de ce a fost lăsat în paragină şi de ce investitorii străini ne ocolesc de atâta amar de vreme? In ultimii ani, PDL a reprezentat principala pepinieră de cadre de conducere pentru Portul Constanţa, chiar dacă unul dintre ei a fost catalogat, într-un cerc portuar restrâns, drept „ bou” de către şeful statului în persoană, ceea ce, în materie de critică, reprezintă un caz fără precedent! Intre cele două tabere, a căror identitate a fost desconspirată de cei care au dezgropat securea războiului, există foarte multe puncte divergente. Dar, cum altfel?, avem şi un punct comun. Ipocrizia. Atenţie, revărsată din belşug din toate părţile şi în toate formele ei hilare! Nimeni nu este mânat în luptă de vreun interes personal sau de grup, Portul Constanţa fiind ”un bun al boborului” şi doar al „boborului”!
 

Categorii
Editorial

Jupânii portului

După o lungă tăcere, lui Călin Marinescu, alias Shogunul, i-au revenit glasul şi pofta de harţă. Inainte de toate, ca să-şi facă jocul de glezne adecvat, s-a repezit în ochii opiniei publice, încercând să arunce praf de „Opal”, ştie dumnealui la ce mă refer, în ochii tuturor. Ieşirea în scenă a fost bine regizată. In cazul său, tema scăldatului a fost abordată frontal în cuprinsul unui interviu fluviu difuzat de câteva posturi de televiziune, private, evident, care au înghiţit rapid povestea cu leopardul care a vopsit gardul. Pentru că, în realitate, Călin Marinescu nu ne-a spus absolut nimic. In schimb, prin aroganţa pe care a afişat-o pe micul ecran, a reuşit să-i întărâte pe cei care pledează pentru redeschiderea cazului numit „ Dosarul Flota”. Din acest punct de vedere, în opinia mea, era mult mai bine ca Shogunul să-şi fi văzut de treaba lui la GSP, unde a fost trimis în exil. Deloc întâmplător, ci ca să-şi piardă urma în perioada în care amicul său în materie de flotă, actualul preşedinte al ţării, avea nevoie de linişte în campania electorală. Cât timp s-a aflat sub umbrela protectoare a GSP, companie dragă domnului preşedinte, Călin Marinescu a ieşit din vizorul opiniei publice. Acum, pe nepusă masă, s-a trezit vorbind pe tema reorganizării Portului Constanţa, contestându-i, cum altfel se putea!, cu mânie proletară, pe cei care au demarat noul program de privatizare. Oare ce l-a determinat pe Călin Marinescu să renunţe subit la statutul său de om fără grija zilei de mâine? Ce l-a mânat pe el în luptă? Care au fost resorturile intime şi pătimaşe generatoare de salturi în şpagat spre jugulara primarului Mazăre? Credeţi oare că domnul Marinescu se perpeleşte, în fotoliul său de director, de grija statului român, atenţie, cu porţia de la bugetul Portului Constanţa diminuată substanţial?! Sau poate că vă imaginaţi că domnia sa visează urât şi sare din pat de când ţara noastră, ţărişoara noastră, ca să fiu patetic, a rămas fără vaporaşele ei comerciale! Chiar dacă, în stilul său caracteristic, adică, zic, făcând cu ochiul liber spre Shogunul, domnul Băsescu continuă să susţină că nu a semnat niciun document care să-l încrimineze. Aşa cum a procedat şi în cazul Nana! Până la urmă, Călin Marinescu a reacţionat pe înţelesul său, pentru că, dacă se schimbă macazul în Portul Constanţa, metabolismul său portuar ar putea suferi schimbări fundamentale. Chiar dacă a stat în umbră atâta amar de vreme, Shogunul nu este un personaj oarecare, dovadă faptul că unii se tem de domnia sa. Dacă ar fi să mă iau după semne, sunt tentat să spun că, în ce priveşte scandalul privind Portul Constanţa, reacţia lui Călin Marinescu este mult mai expresivă decât cea a preşedintelui ţării. In definitiv, ieşind în peisaj, în vremuri atât de nesigure, fostul director al „ Petromin” riscă să se expună gratuit. Dintre toţi jupânii Portului Constanţa, doar prezidentul se bucură de o imunitate fără frontiere, ca să nu mai vorbim de gestionarea în silabe a puşcăriilor. Oricum, preşedintele are foarte multe motive de supărare pe această temă. Incepând cu APC şi terminând cu ANR, prietenii şi foştii săi colegi de navigaţie au fost schimbaţi din funcţii de către pesedişti. Banias şi Mironescu au fost sacrificaţi prosteşte într-o poveste cu mascaţi. La fel cum s-a întâmplat şi în cazul vameşilor „ săltaţi” cu elicopterul…Poate că, zic şi eu, dacă nu l-ar fi neglijat pe Fenechiu, trimis la „ mititica”, altele ar fi fost datele problemei…Reamintesc că, în calitate de ministru al Transporturilor, domnul Fenechiu era un adversar înverşunat al lui Radu Mazăre pe tema Portului Constanţa. Să-i fi scăpat prezidentului acest mic şi neobrăzat amănunt?

Categorii
Editorial

CUM A AJUNS POLITICA NOASTRĂ EXTERNĂ ÎN STARE DE… EBRIETATE

Disputa dintre Rogozin, un înalt demnitar rus, la propriu şi la figurat, şi Traian Băsescu, preşedintele nostru tandru şi mucalit, a intrat în faza avansată a cunoaşterii umane prin intermediul cetăţeanului turmentat. Se ştie că, în etapa incipientă de beţie cruntă, cetăţeanul turmentat confunda, în plină campanie electorală, urna cu, scuzaţi virgula, candidatul. Practic, nici la această oră, după perindarea a numeroase guverne pestriţe pe la cârma strâmbă a ţării, dumnealui nu are habar cu cine a votat! Cazul cetăţeanului turmentat se repetă, într-o formulă oarecum multiplicată, la nivelul relaţiilor româno- ruse, unde accentul se pune, în mod deosebit, pe coabitarea prin alcool. E un fel de-a spune coabitare, pentru că, la noi, şi în politica externă, în cele mai multe din cazuri, gura bate partea dorsală, incluzând aici şi fesele prezidenţiale. Cine a urmărit schimbul de replici dintre rusul Rogozin şi preşedintele Băsescu a sesizat faptul că domnii combatanţi au mutat politica externă în spaţiul bahic, bălăcărindu-se, cu pantalonii suflecaţi până la genunchi, ca la uşa cortului fără însemnele UE. Pornind de la polemicile generate de accesul în spaţiul nostru aerian, cei doi demnitari au urmat pas cu pas modelul cetăţeanului turmentat, acuzându-se reciproc ca fiind într-o avansată stare de ebrietate! In privinţa mijloacelor folosite, trebuie să recunosc, cu o oarecare mândrie patriotică, scuzaţi virgula, că preşedintele nostru l-a doborât, statistic vorbind, pe Rogozin. Beneficiind de experienţa acumulată ca, scuzaţi virgula, comandant de navă şi preşedinte suspendat, domnul Băsescu a indicat cu precizie cantitatea de alcool consumată de Rogozin în perioada în care avionul său staţiona pe banda rezervată biciciştilor între spaţiul aerian român şi cel ucrainean. Răspunsul dat de Rogozin nu este nici el lipsit de sens, domnia sa fiind convins că tot curajul de care dă dovadă Traian Băsescu se datorează numărului mare de păhărele date peste cap înainte ca avionul său să decoleze spre Rusia…Oricum, în materie de clanţă, preşedintele l-a dominat copios pe Rogozin, în condiţiile în care politica noastră externă, aflată într-o profundă stare de ebrietate, circulă cu capul spart. După ce, într-un context oarecum asemănător, dar cu accente profunde de cramă, l-a tăvălit pe fostul preşedinte al Moldovei, dacă reţin eu bine, prezidentul nostru drag şi mucalit ne pune bine cu vecinii de la răsărit. Nu mă refer la bombardierul cu care ne-a ameninţat Rogozin, deşi, după o pileală zdravănă, se poate întâmpla orice. Vorba cetăţeanului turmentat, atenţie, în singurul minut de luciditate din viaţa lui:” Gazul. Cu cât au scumpit gazul ?” In ce ne priveşte, datorită preşedintelui Băsescu, ne-am specializat, ca naţiune, în sărituri, precizez, directe şi cu figuri impuse, din puţ în lacul rusesc numit Marea Neagră… Dată fiind mahmureala în care se complace politica noastră externă, îi ofer şi preşedintelui o cană plină cu zeamă de varză.
 

Categorii
Editorial

CE SE MAI ÎNTÂMPLĂ CU CELELALTE DOSARE PENALE ALE LUI NICOLAE MATEI, primarul din Năvodari?!? Se aşteaptă, cumva, termenul de PRESCRIERE, sau vreo… AMNISTIE?

Până când se va judeca şi contestaţia judiciară (apel) a(l) lui Nicolae Matei, primarul oraşului Năvodari, din judeţul Constanţa, la decizia Tribunalului Constanţa, din 8 aprilie a.c., de condamnare la executare a trei ani şi jumătate, ÎN REGIM DE DEŢINERE, pentru infracţiunea de tentativă de mită, către poliţistul Valentin Burlacu, ne întrebăm ce s-a mai întâmplat cu celelalte dosare PENALE, aflate în diferite stadii de cercetare / instrumentare, la Poliţie sau Parchete.

Nu de alta, dar dacă s-a dat rezoluţie de neîncepere a urmăririi penale, ar fi normal ca acest lucru să fie anunţat.
Vorba aia: să ştim şi noi, poporul “prost”…

Căci altfel, este legitimă întrebarea: nu cumva se tergiversează rezolvarea lor, într-un fel sau altul, ca în atâtea şi atâtea cazuri, PÂNĂ LA DEPĂŞIREA TERMENULUI DE PRESCRIERE?!?…

Am aminti, în acest sens, doar cele mai recente situaţii: foştii miniştri Borbely (UDMR) şi Szilagy (PNL).

Ca să nu mai vorbim despre dosarele primarului Constanţei, Radu Ştefan Mazăre, plimbate pe la Parchete, până la… PRESCRIERE!, despre care s-a făcut vâlvă chiar în această săptămână (de altfel, nici cel cu retrocedările nu… se simte mai bine, blocat fiind în Instanţă, pentru expertize peste expertize, încă din anul… 2008!)!

Până una alta, mai trecem în revistă (pentru a câta oară?!…) dosarele cele mai cunoscute ale primarului Năvodariului, Nicolae Matei, despre care nu mai ştim nimic!

1.Număr Unic (de la Parchet şi Poliţie): 869/P/2009 – PT (Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanţa)). Număr (de intrare – înregistrare a plângerii la:) IPJ (Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Constanţa): 24946/15.04.2009. Reclamant: SC RAJA SA. Făptuitor: Matei Nicolae.
2. Nr. Unic: 9812/P/2009 – PJ (Parchetul de pe lângă Judecătorie). Nr. IPJ: 314410/29.01.2010. Reclamant: Gărvăneanu Ion. Făptuitor: Matei Nicolae.
3. Nr. Unic 1123/P/2010 – PJ. Nr. IPJ 315848/29.01.2010. Reclamant: SC Tabăra pentru Tineret VICTORIA SA. Făptuitor: Matei Nicolae.
Este vorba despre un teren, pe malul Mării, în suprafaţă de 3.000 metri pătraţi.
4. Nr. Unic: 12329/P/2010 – PJ. Nr. IPJ: 12419/31.10.2011. Reclamant SC Tabăra de Tineret VICTORIA SA. Făptuitor Matei Nicolae.
5. Nr. Unic: 15162/P/2011 – PJ.
Nr. IPJ:11805/04.08.2011.Reclamant STATUL ROMÂN. Făptuitor: Matei Nicolae.
Sunt mai multe obiecte ale dosarului, privitoare la SC LEGMAS SA Năvodari, celebrele statui din oraş, garduri şi alte dotări urbane etc.
6. Nr. Unic: 20732/P/2011 – PJ. Nr.IPJ: 12661/29.11.2011. Reclamant: Tucan Jean Paul. Făptuitori: Matei Nicolae, Consiliul Local Năvodari.
7. “Numărul Unic”, de la Parchet şi Poliţie, nu-l ştim! Numărul. de intrare – înregistrare la IPJ este: 16846/11.05.2012. Reclamant: SC SOMACO Construct SRL. Făptuitor: Matei Nicolae.
8. Nr. Unic: 9496/P/2012 – PJ. Nr IPJ: 17106/12.06.2012. Reclamant: PNL – PARTIDUL NAŢIONAL LIBERAL (!!!!). FăptuitorI: Matei Nicolae, SC “DORMARBIB Group” SRL Năvodari(firma lui ISIDOR GURGU, cel cunoscut ca fiind cumnatul primarului, societatea sa luând teren, pe malul mării!, cu “imensa” sumă de… 7 (şapte) lei, pe metru pătrat!; a se vedea şi articolul nostru, din data de 05. 2013, secţiunea “Dosarele TIMPUL”!)
Obiectul dosarului este legat de bunuri imobiliare, terenuri şi construcţii, în Tabăra Năvodari.
Acum se explică de ce s-a găsit tocmai senatorul şi vicepreşedintele PNL (pe ţară!), Puiu Haşotti, să ceară, fără drept şi noimă, eliberarea lui Matei, la arestarea din noiembrie 2012: probabil, căzuseră la pace…
9. Nr. Unic: 496/P/VIII/2012 – PCA. Nr. IPJ: 17034/06.06.2012. Reclamant STATUL ROMÂN. Făptuitori: Matei Nicolae, Gurgu Isidor, Pocora Florin.
Isidor Gurgu este cumnatul (cel puţin aşa îl recomandă chiar Matei) cu terenurile din Tabără, luate pe mai nimic, iar Florin Cornel Pocora a fost, de ani buni, principalul partener al primarului, prin firma sa şi a soţiei, Elena P., SC „Delta Electron” SRL, câştigând cam toate licitaţiile mari, pentru construcţii şi reabilitări, organizate de Consiliul Local şi Primăria Năvodari!
DOSARUL ACESTA A FOST PRELUAT DE CĂTRE DNA!!
10. Nr. Unic: 718/P/2012 – PCA (Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanţa). Nr. IPJ: 17114/13.06.2012. Reclamant: STATUL ROMÂN. Făptuitori: SC LEGMAS SA Năvodari, SC TOP VISION SRL.
Este vorba de şase (6) hectare, în Tabăra de Copii, din Năvodari.

IMAGINE: Primarul din Năvodari (judeţul Constanţa), Nicolae Matei, arestat, în 14 noiembrie 2012 şi eliberat, pentru a fi judecat în stare de libertate, pe 17 aprilie 2013 (Sursa foto: lideruldeopinie.ro)
 

Categorii
Editorial

Mazăre: ”Mamaia nu e a constănțenilor!”. Atunci de ce se investesc banii constănțenilor în ea?

Sunt un constănțean care s-ar lipsi bucuros de Mamaia. Aș înlocui-o cu altceva, cu altfel de turism, așa cum am văzut că se face în țări care știu să facă turism. E adevărat, e chestie de gust: unora nu le plac cluburile, altora da, unii nu vor să vadă țâțe, funduri și maneliști scălămbăindu-se pe ritmuri grotești, în caravane estivale, alții vor și hăhăie mulțumiți, cu balele curgând de poftă la vederea trupurilor cvasinude.

Deși nu îmi plac aceste lucruri, înțeleg că ele atrag, plan unei oarecari mulțimi, mai mici sau mai mari, și am învățat să trăiesc aproape de ele.
Ce nu am învățat însă este să accept ca din banii mei, ai tăi, ai noștri să se investească masiv în această stațiune care nu ne reprezintă, care NU ESTE A NOASTRĂ. Căci, vă place sau nu, Mamaia nu este a noastră. O știați, poate, o simțeați, aproape sigur, iar adevărul a fost rostit cu putere, viguros, din gura primarului Constanței. ”Mamaia nu este a mea, nu este nici măcar a Constanţei, Mamaia este a României, adică a noastră, a tututor”, a spus Mazăre, la lansarea ciudatului imn al stațiunii.

Sună aproape cinic. Mamaia nu este a constănțenilor, este a românilor, dar s-a asfaltat din banii constănțenilor, nu ai românilor. Este a românilor, dar Primăria Constanța alocă, din banii constănțenilor, sume pentru întreținerea ei, pentru dezvoltare, pentru confinanțarea proiectelor europene, etc. Ne-a ferit Dumnezeu și nu plătim și pentru promovarea turistică a stațiunii, lucru care se face de către hotelieri. Sunt sigur că, în orice cartier al Constanței ne-am uita, s-ar găsi pe ce să se cheltuie acești bani.

Am auzit un argument: nu constănțenii investesc în stațiune, ci privații. Ca să fim clari, vă prezint câteva dintre investițiile pe care Primăria Constanța (deci noi toți) le-a realizat în Mamaia, așa cum reise de pe pagina sa de internet: elemente decorative în premieră, reabilitarea intersecțiilor, reglementarea parcărilor și a circulației auto, montarea de indicatoare rutiere noi, întreținerea spațiilor verzi, salvamar și siguranța cetățeanului, dotări urbane și iluminat public, baze de agrement, telegondola. Parcă intuise primarul că se cheltuie prea mulți bani, atunci când a introdus taxa de barieră.

Îmi veți spune că orașul nostru are numai de câștigat de pe urma turiștilor care vin. Vă contrazic și, celor care afirmă acest lucru, le-al spune să prezinte un buget de venituri și cheltuieli al stațiunii. E adevărat, în Mamaia se fac bani, dar îi fac puțini oameni și la negru. Uitați-vă la marile restaurante, de exemplu. Am mai scris și noi aici. Sabroso este pe pierdere la de înființare până acum, dacă tragem linie, deși are mii de turiști vara, la terasa din Mamaia.

Este numai un exemplu. Cineva de la defuncta Gardă Financiară spunea că dacă te uiți în bilanțurile contabile ale societăților cu afaceri în turism vei observa că majoritatea sunt pe pierderi sau au câștiguri infime. Și atunci, cui folosesc investițiile din turism? Nouă, constănțenilor? Uitați-vă în jur, în orașul acesta care se umple de beton, gri, aglomerat, trist, și apoi răspundeți. Și mai uitați-vă cine deține multe dintre activele de turism din Mamaia. Veți recunoaște oameni din actuala administrația sau mulți, mulți alții apropiați lor.

E adevărat, în Mamaia se creează câteva locuri de muncă, de sezon, plătite mizer, unde oamenii stau numai pentru bacșiș. Constănțenii și-ar dori, sunt sigur, altfel de locuri de muncă, mai bine plătite, pe o perioadă nedeterminată. Nu au însă de unde alege.

În afară de crearea unui model de distracție atractiv, pentru unii, lamentabil, pentru alții, v-ați întrebat vreodată ce a făcut Mamaia pentru constănțeni?

Categorii
Editorial

(ŞI) 1 MAI (2014), ÎN SUDUL LITORALULUI ROMÂNESC: „Cronica unei morţi anunţate”, de… Grăbit Sărăcia Marchez

Staţiunile turistice din municipiul Mangalia arătau, ieri, în prima zi a minivacanţei,… dezolant de pustii, ca în perioada de… închidere a sezonului estival!

Singurul loc mai populat era plaja dintre Saturn şi Venus, unde aveau loc demonstraţiile şi întrecerile automobilistice, de „drift” şi „drag”.
Dar şi acolo, majoritatea spectatorilor erau… localnici!

O parte dintre cei (puţini!) care au ales să-şi petreacă minivacanţa de 1 Mai în Sudul litoralului românesc al Mării Negre, îndeosebi cei ce s-au cazat în staţiunile din Mangalia – Nord, dar şi localnicii mangalioţi (în special cei care locuiesc în blocurile şi căminele din Neptun şi Olimp) au venit, încă de ieri, să vizioneze prestaţiile artistice ale participanţilor la Festivalul internaţional de dans „Crazy Salsa Fest”, organizat la Neptun, în perioada 1 – 4 mai, dar şi să ia lecţii de dans brazilian, de la instructorii şi membrii trupelor care iau parte la eveniment.

Numeroşi hotelieri nici nu şi-au deschis locaţiile de cazare.

Chiar şi multe dintre restaurante, grădini, terase şi baruri (ce să mai vorbim de cele două cluburi de noapte, amărâte, din Neptun!) erau închise, unele dintre ele nefiind nici măcar în „şmotrul” premergător sezonului estival!…

La fel, doar câteva magazine sau „fast – food” – uri funcţonau!

Ceva turişti, de vârsta a treia, erau prin Saturn, mai ales în hotelurile cu bază de tratament ale THR „Marea Neagră”, foarte puţini în Venus, Cap Aurora, Jupiter şi chiar Neptun, iar în Olimp doar două trei locaţii aveau ceva muşterii cazaţi: la Complexul „Cocor”, unde este, de asemenea, o cunoscută bază de tratament (care s-a redeschis ieri), peste drum, la Hotelul „Holliday” şi la „Cireşica”. În acest ultim loc, ca şi la terasa „La Foişoare”, erau şi clienţi care serveau masa (la prânz şi seara), dar impresia noastră este că cei mai mulţi erau… constănţeni ori mangalioţi, sau dintre cei care au apartamente rezidenţiale, în Neptun şi Olimp!

Hotelierii şi patronii din „alimentaţia publică” (cum se numea „sectorul” acesta economic, în comunism…) erau, bineânţeles, destul de „morcoviţi”, dar nu pentru că s-ar fi aşteptat la altceva (de Paşte n-a venit nimeni, dar nici anul trecut, pe vremea asta, când a fost mai cald şi s-au şi conjuns Paştele şi 1 Mai, n-a fost cine ştie ce mare „invazie” de turişti…), ci doar pentru că aşa-i omu’: cât respiră, speră! („Dum spiro, spero”).
Se gândeau, adică, că se mai întâmplă şi minuni!…

Inutil, de asemenea, să adăugăm că şi puţinii turişti de prin staţiuni erau fie foarte bătrâni, fie foarte săraci, fie… şi una şi alta (cel mai adesea!)!
O îngheţată, o porţie de cartofi prăjiţi la trei – patru inşi, un pahar de bere de la dozator, la două persoane, ori o gogoaşă de fiecare: asta este ceea ce consumă aceşti turişti, peste ceea ce şi-au adus la geamantan, de-acasă, şi, eventual, ce primesc la restaurantul hotelului, în cazul fericit (dar foarte rar) în care au cumpărat şi masa, inclusă în biletul de vacanţă.

Iar tineretul venit din ţară a trecut, nu-i vorbă, ca în fiecare an de-altfel, (şi) prin staţiunile Mangaliei!
Dar, tot la fel ca în anii trecuţi,… nu a şi oprit, în drumul vijelos al motocicletelor şi maşinilor (mai amărâte ori mai „de fitze”) spre Vama Veche şi 2 Mai, sau chiar mai departe, spre litoralul bulgăresc!

Pentru că tot am vorbit de tineret, în fosta „lor” staţiune (de pe vremea lui Ceauşescu), era, la fel, destul de puţină lume (parcă au fost consistent mai mulţi turişti anul trecut!…).

Cât despre Eforii, ce să mai vorbim!…
Nici pe la 11 ziua, când am oprit în drum spre Mangalia, nici seara, n-am prea văzut turişti, în afara, iarăşi, a celor câţiva bătrânei care fac tratament, la Europa sau la „Steaua de Mare” – „Delfinul” – „Meduza”.
De fapt, parcă… nici locuitorii, din Nord ori din Sud, nu erau în localitate (cu excepţia celor care, mai pe după-amiază, au venit, nu foarte mulţi nici ei, la Târgul de Antichităţi, din Parcul Primăriei, din Eforie Sud, care este deschis până duminică.

Pentru concluzie, găsim că este potrivit să parafrazăm titlul unui celebru roman, al recent decedatului mare scriitor columbian, „nobelistul” Gabriel Garcia Marquez.
Adică, poate cu excepţia Mamaiei (care nu se simte, nici ea, prea bine, în acest an, din cauză de şantiere peste şantiere, dar… nu numai!) şi a Vămii Vechi, ŞI în acest an, de „unu maiu”, descrierea activităţii turistice de pe litoralul românesc al Mării Negre (repetăm, obsesiv, această precizare, neapărat necesară în ultimele două decenii, decând ne fac de… miros urât, prin comparaţie, vecinii de la Sud!) este (doar)… „CRONICA UNEI MORŢI ANUNŢATE”!

FOTO: Plaja este pustie, în Olimp… (Sursa: litoralulromanesc.ro)