Remus Cernea, deputat PSD de Constanța a depus, la începutul lunii, la Senat, inițiativa legislativă care prevede înființarea unui parteneriat civil. Cu alte cuvinte, acesta propune ca persoanele de același sex să își poată oficializa relațiile.
Proiectul de lege este semnat de opt parlamentari, dintre care trei provin de la PSD. Surpiză: unul dintre deputații PSD care și-au pus semnătura pe acest proiect este chiar din Constanța. Spunem că este o supriză pentru că președintele PSD Constanța, Radu Mazăre, a tratat în termeni ironici inițiativa lui Remus Cernea. ”E o tâmpită”, a spus el, după ce a afirmat că îi rupe picioarele dacă îl mai prinde în Constanța.
Deputatul care a semnat inițiativa lui Remus Cernea este Cristina Ileana Dumitrache, potrivit tabelului depus la Senat, tabel aferent propunerii înregistrată cu nr. B486/2013. Aceasta nu a putut fi contactată pentru un punct de vedere asupra subiectului, fiind plecată de ieri din țară, în luna de miere, după ce s-a căsătorit în urmă cu câteva zile. Ceilalți semnatari sunt Liviu Harbuz, deputat PSD, Marius Manolache, deputat PSD, Cristinel Ion Marian, deputat PP-DD, Răzvan Rotaru, deputat PP-DD, Ion Șcheau, deputat PP-DD, Ionuț-Răzvan Tănase, deputat PP-DD.
PSD, reacție dură
Cernea a supărat PSD Constanța și când a propus reglementarea finanțării cultelor. Atunci, filiala PSD Constanța i-a cerut să-și ceară scuze public pentru îndrăzneală. La fel a cerut și liderul PNL Puiu Hașotti. „Face proiectul ăla de lege, şi? În loc să facă ceva pentru judeţul ăsta care l-a făcut deputat… Asta este, am luat ţeapă cu el. Altceva nu pot să spun”, a mai spus secretarul executiv al PSD Constanţa, Cristinel Dragomir.
Cum e în alte țări
După atacurile dure la adresa sa personal și la adresa propunerii sale, iată că lucrurile au început să se așeze. Surse parlamentare spun că proiectul de lege are șanse să fie votat până la sfârșitul anului. Afirmația se bazează pe faptul că anul viitor au loc alegeri parlamentare, iar deputații și senatorii români se vor afla sub presiunea grupurilor parlamentare europene din care fac parte. Să nu uităm că în Europa căsătoriile între homosexuali sunt la modă, Franța, de exemplu, o țară pe care Victor Ponta a dat-o de multe ori model, adoptând o astfel de lege. Acum două zile, deputaţii britanici au adoptat un proiect de lege care legalizează căsătoria între persoane de acelaşi sex în Anglia şi Ţara Galilor. Se preconizează că la jumătatea anului viitor, persoanele de acelaşi sex vor avea liber la casătorii. Homosexualii pot forma, încă din 2005, parteneriate civile. Reforma căsătoriilor este una simbolică în Anglia şi Ţara Galilor, având în vedere că homosexualii au dreptul să formeze parteneriate civile încă de acum 8 ani. Mai mult, aceştia au dreptul să adopte copii sau să recurge la procreare asistată medical ori la o mamă purtătoare, cu condiţia ca aceasta să nu fie plătită. Și în Franța homosexualii și lesbienele pot adopta copii.
Susținere din ce în ce mai mare
Un fost parlamentar român spunea, neoficial, că 10% din persoanele de decizie ar aparține comunității gay, afirmând că se face un lobby puternic pentru oficializarea relațiilor între persoane de același sex. Există voci care s-au opus puternic acestei inițiative, dar și politicieni de prim rang care se declară mai degrabă împotrivă. Unul dintre aceștia este chiar președintele României, Traian Băsescu.
Acesta a declarat, la Pro TV, întrebat dacă este de acord cu căsătoriile gay, că „fiecare este liber să facă ce vrea cu viaţa lui” şi că, dacă vor să se căsătorească bărbat cu bărbat, femeie cu femeie, „este problema lor”.
“Propunerea domnului Cernea, este una individuală, ca deputat, nu s-a pus problema sprijinului USL. Îi cunoşteam opiniile şi nu sunt nici şocat, nici mai pudibond decât este cazul. Mă uit doar la cât este pregătită este societatea românească să dezbată nişte subiecte care în alte ţări sunt deja dezbătute şi adoptate. Sigur, nu se pune problema unui sprijin pentru aceste propuneri, eu cred că este bine că cineva are curajul să le ridice. Dacă vă uitaţi la multe alte ţări, discuţia este mult mai puţin pasională, nu ştiam că sediul moralităţii omenirii se află în România şi nu putem nici măcar să discutăm despre alte lucruri pe care alţii le-au rezolvat legislativ”, a spus Ponta. El a precizat că nu doreşte să asiste la „lapidarea” deputatului Cernea.
Liderul PNL, Crin Antonescu, a completat că este dreptul fiecărui parlamentar să propună orice. ”Ne scandalizăm prea uşor când nu suntem de acord, toate persoanele trebuie tratate cu decenţă şi în spirit democratic. Eu cred în Dumnezeu, dar asta nu îmi dă dreptul să sar la un om care se declară ateu. Lucrurile trebuie tratate cu demnitate. Susţin dreptul domniei sale de a crede ce spune”, a afirmat Antonescu.
Remus Cernea a vrut să aibă prima semnătură de susţinere a legii chiar de la preşedintele Senatului, Crin Antonescu. A mizat, însă, greşit pe o declaraţie mai veche a acestuia în favoarea acestui gen de parteneriat, așa că a primit o replică neașteptată atunci când i-a arătat liderului Senatului proiectul. „O timiditate fundamentală mă caracterizează, nu aş fi vrut să încep eu asta. Măcar după dumneavoastră”, a spus el. Antonescu a vrut însă să ca noua Constituție să prevadă că o căsătorie nu poate avea loc decât între un bărbat și o femeie, idee dezavuată de Victor Ponta. „Pot exista cupluri care convieţuiesc, care împart ce au de împărțit, de la sentimente și bunuri, dar nu în forma familie, fie că vorbim de căsătoria civilă sau cea religioasă”, a declarat Crin Antonescu, în 8 iunie, în emisiunea „Kilometrul 0” de la Digi24. Proiectul noii Constituţii a renunţat la interzicecerea căsătoriilor între persoane de acelaşi sex şi a păstrat definiţia actuală a familiei, care nu face precizări legate de sexul cuplului.
Şi europarlamentarul PDL Theodor Stolojan a declarat că nu are nimic împotriva căsătoriilor între persoane de acelaşi sex, estimând că se va ajunge şi în România la recunoaşterea cuplurilor gay, dar precizând că este creştin-ortodox, căsătorit, iar copiii săi sunt de asemenea căsătoriţi.
Expunere de motive
Când a depus proiectul de lege la Senat, Remus Cernea a înaintat și o expunere de motive. Potrivit acesteia, parteneriatul civil este un contract încheiat în faţa unui notar public, fără nici un fel de discriminare, între două persoane adulte care consimt să convieţuiască în baza afecţiunii, respectului şi sprijinului reciproc şi a egalităţii în drepturi. Cunoscut şi sub numele de coabitare sau uniune consensuală, parteneriatul civil a premers căsătoriei din perspectiva dreptului civil, reprezentând, în acealaşi timp, o alternativă la aceasta. Atât dreptul roman cât şi jus valachicus îl includ ca formă de convieţuire de tip legal între două persoane. De asemenea, legislaţia română în vigoare cuprinde trimiteri la instituţia parteneriatului în OUG 102/2005 republicată în 2011 privind libera circulaţie pe teritoriul României a cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene, Spaţiului Economic European şi a cetăţenilor Confederaţiei Elveţiene, apărută în Monitorul Oficial, Partea I nr. 774 din 2 noiembrie 2011: “partener – persoana care convieţuieste cu cetăţeanul Uniunii Europene, dacă parteneriatul este înregistrat conform legii din statul membru de origine ori de provenienţă sau, în cazul în care parteneriatul nu este înregistrat, relaţia de convieţuire poate fi dovedită” (Cap.I, Art.2, par.7).
Directiva 2012/29/UE a Parlamentului European şi a Consiliului European din 25 octombrie 2012 de stabilire a unor norme minime privind drepturile, sprijinirea şi protecţia victimelor criminalităţii include partenerii ce formează parteneriatul civil printre membrii familiei în Art. 2,(1), (b): “membrii familiei” înseamnă soţul/soţia, persoana care convieţuieşte cu victima, fiind angajată într-o relaţie intimă şi gospodărind împreună cu aceasta de o manieră stabilă şi continuă (…)”.
Recunoașterea acestor familii în afara sferei căsătoriei este o reflectare şi o transpunere în plan legislativ a evoluţei societăţii, a normelor şi valorilor actuale din perspectiva egalităţii în drepturi şi a nediscriminării. Realitatea din societatea românească contemporană reflectă coexistenţa tipurilor de familii în forme diverse, de tipul cuplurilor ce decid să coabiteze în afara căsătoriei sau nu pot să se căsătorească şi a cuplurilor formate în comunităţi etnice tradiţionale în baza respectării unor reguli cutumiare.
La recensământul din 2002, 828.000 de persoane au declarat că trăiesc în „uniune consensuală” (3,9% din populaţie), iar sondajele mai recente arată o creştere de până la 5,7% în 2008. Acest trend este din punct de vedere unul crescător, reflectând o mai diversitate a relaţiilor de cuplu, în concordanţă cu evoluţia realităţilor şi mentalităţilor din întreaga lume democratică. Obligaţia statului român este de a oferi protecţie egală în faţa legii tuturor acestor forme de convieţuire familială aşa cum o face începând cu 1989, şi în diverse forme, cvasi-majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene şi a democraţiilor consolidate de pe continentul nostru.
În 1989, Danemarca a reglementat pentru prima dată în lume parteneriatul înregistrat. Măsuri similare au fost luate apoi în Norvegia (1993), Suedia (1995), Islanda (1996), şi Finlanda (2002). În 1998, Belgia prevede intaurarea coabitării legale. În 1999, Franţa a introduls Pactul civil de solidaritate. Germania a creat Lebenspartenershaft (parteneriatul de viaţă) în 2001; Luxemburg a introdus uniunea civică în 2004, iar Slovenia a stabiliat parteneriatul înregistrat în 2005. Elveţia a creat parteneriatul înregistrat care a fost votat prin referendum în 2005. Marea Britanie a recunoscut prin lege parteneriatul civil în 2005. Alte state Europene au adoptat reglementări privind coabitarea şi parteneriatul înregistrat sau neînregistrat. Olanda recunoaşte prin lege coabitarea înregistrată din 1979, iar parteneriatul înregistrat din 1999. Croaţia recunoaşte parteneriatul înregistrat din 2006 – acesta include obligaţii comune de susţinere şi întreţinere, dreptul la succesiune, dreptul de preluare a contractului de închirere, taxarea comună. În 2007, a fost modificat şi Codul Civil al Ungariei în vederea adoptării parteneriatului înregistrat.
Această propunere legislativă nu implică direct resurse financiare suplimentare de la bugetul de stat, cheltuielile aferente putând fi acoperite prin taxele de înregistrare şi cele de notificare a relaţiei de parteneriat civil. Legea va reprezenta un progres notabil în materia respectării drepturilor omului din România pentru cuplurile care decid să-şi organizeze astfel viaţa de familie.