Pedelişti care se luptă pe libertate. Senol Zevri, fost șef la Agenţia de Mediu Constanţa, condamnat la 5 ani după gratii

Categories PoliticaPosted on

Senol Zevri, fostul director al Agenţiei pentru Protecţia Mediului Constanţa, judecat într-un dosar de corupţie, a primit 5 ani de închisoare cu executare pentru luare de mită. În acelaşi dosar, Sorin Cocheş, a primit patru ani de închisoare cu executare pentru complicitate la luare de mită. Tribunalul Constanţa a mai dispus confiscarea specială de la Zevri a sumei de 20.000 lei, despre care Zevri bănuieşte că ar fi contravaloarea presupusei şpăgi. Decizia Tribunalului nu este definitivă, ea putând fi atacată la Curtea de Apel Constanţa şi apoi la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Contactat telefonic, Senol Zevri spune că aşteaptă motivarea Tribunalului şi împreună cu avocaţii său va formula recurs în acest dosar. „Am o stare de spirit bună, familia este lângă mine, nu vreau să mă gândesc la ce este mai rău, mai ales că în dosar nu există nicio probă concretă, doar declaraţii de martori, respectiv declaraţii ale unor angajaţi ai domnului Valentin Popescu şi cea a omului de afaceri Sabit Daniş. În plus la dosar este şi acea convorbire între Sorin Cocheş şi Valentin Popescu, căreia însă expertul numit de instanţă nu i-a putut confirma autenticitatea”, a precizat Zevri. Vicepreşedintele PDL Constanţa susţine că va lupta să-şi dovedească nevinovăţia. „Mai am dreptul la două recursuri la Curtea de Apel şi la Înalta Curte”.

Un proiect imobiliar a generat acest dosar de corupţie

În 2011, pe atunci director al Agenţiei pentru Protecţia Mediului, Senol Zevri, spunea că directorul cotidianului Liderul de Opinie, Valentin Corvin Popescu, l-a ameninţat cu înregistrări şi fotografii compromiţătoare dacă nu îl ajută cu obţinerea unor documentaţii. „Pe 29 martie 2010, am primit o solicitare pentru acord de mediu din partea firmei Octav Tour pentru construire imobil D+P+5-7E pe bulevardul Ferdinand nr. 33-39. Distanţa faţă de unul dintre imobilele vecine este de patru metri. Cel mai mare bloc acolo are patru etaje, acesta şapte. Pe 24 septembrie 2010, în presa locală apărea un material în care eu spuneam că beneficiarii nu au adus toate documentele la dosar. În 30.04.2010, le-am trimis o comunicare prin care i-am anunţat că vom stopa avizarea până la completarea dosarului cu studiu de însorire, punct de vedere emis de Ministerul Dezvoltării, punct de vedere emis de Inspectoratul în Construcţii şi punct de vedere ISU. Am dat decizia de respingere a acordului de mediu nr. 3263 din 6.09.2010″, explică Zevri. „A depus din nou dosarul pe 20 februarie 2011 cu toate actele. I-am cerut punct de vedere de la ISC. Pe 20 aprilie am emis decizia de încadrare şi la exact 15 zile locatarii din zona au făcut contestaţie. Azi am dat decizia pentru revocarea deciziei de încadrare şi reluarea procedurii pentru obţinerea acordului de mediu. Am fost abordat de directorul de ziar, care m-a ameninţat la telefon acum două zile că are înregistrare cu mine, poze, pe care le va face publice dacă revoc decizia de încadrare. A tot venit la mine, că el are bani, şi i-am zis că nu mă interesează. A tot încercat. Să spunem că înregistrările ar fi reale, ce motiv aş avea eu să iau de la el şi apoi să revoc decizia de încadrare? Sunt tâmpit să mi-l pun în cap? Este adevărat, am avut nişte discuţii cu el şi probabil că a venit pregătit să mă înregistreze. Există posibilitatea să fi dus discuţia într-o direcţie dorită de el dar eu nu am luat nicio şpagă”, a mai spus Zevri la acel moment.

Demis şi trimis în judecată de DNA în 2011

În urma acestui scandal, Zevri a fost demis din funcţia de director al Agenţiei de Mediu Constanţa iar la finele anului 2011, procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial Constanţa au dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor: Şenol Zevri, în sarcina căruia s-a reţinut infracţiunea deluare de mită, şi Sorin Cocheş, persoană fără calitate specială, în sarcina căruia s-a reţinut infracţiunea de complicitate la luare de mită. În rechizitoriul întocmit, procurorii au reţinut următoarea stare de fapt: la începutul lunii aprilie 2011, inculpatul Zevri Senol, în calitate de director executiv al Agenţiei pentru Protecţia Mediului Constanţa, i-a pretins unui denunţător, prin intermediar, remiterea cu titlu de mită a sumei de 10.000 euro, în vederea eliberării, de către autoritatea publică condusă de inculpat, a unui acord de mediu solicitat de societatea administrată de denunţător. În urma negocierilor, în zilele de 12 aprilie 2011 şi 26 aprilie 2011, inculpatul Zevri Senol a primit, în două tranşe, 20.000 lei (echivalentul 5.000 euro), prin intermediul coinculpatului Cocheş. Dosarul a fost înaintat spre judecare la Tribunalul Constanţa care ieri a decis condamnarea la 5 ani de închisoare cu executare pentru luare de mită a lui Zevri. În acelaşi dosar, Sorin Cocheş, a primit patru ani de închisoare cu executare pentru complicitate la luare de mită.

Foştii primari PDL, Calapod şi Ioniţă, condamnaţi cu executare pentru fapte de corupţie

Fostul primar al orașului Năvodari Tudorel Calapod a fost condamnat în luna februarie la trei ani și jumătate de închisoare cu executare, după ce a fost acuzat de abuz în serviciu contra intereselor publice şi fals intelectual. Sentința a fost atacată la Curtea de Apel Constanța. Tudorel Calapod ar fi semnat un ilegal certificatul de urbanism pentru construirea unui depozit de deşeuri. O lună mai târziu, în martie, magistraţii Tribunalului Constanţa l-au condamnat şi pe fostul primar al comunei Agigea Ion Ioniţă la nouă ani de închisoare cu executare, pentru un prejudiciu de peste două milioane de euro adus Consiliului Local şi unor persoane fizice. Decizia instanţei nu este definitivă, putând fi atacată la Curtea de Apel Constanţa. Potrivit rechizitoriului întocmit de procurorii DNA, fostul primar este acuzat că în anul 2002 a dispus scoaterea din domeniul privat al localităţii a unei suprafeţe de teren de peste 31 de hectare, fără a exista o hotărâre a Consiliului Local în acest sens. Oficial, terenul urma să acopere cererile formulate de mai multe persoane ce solicitau reconstituirea dreptului de proprietate, însă intenţia reală a lui Ioniţă a fost ca o parte din această suprafaţă să ajungă în posesia unei persoane fizice – Ion Sandu, la un preţ derizoriu.