Categorii
Social

RAJA activează Comandamentul pentru Situaţii de Urgenţă

În urma atenționărilor meteorologice de Cod Galben de ninsori și intensificări ale vântului, ce pot depăși 45 – 55 km/h, pentru a interveni cu promptitudine în rezolvarea problemelor ce pot apărea, la nivelul S.C. RAJA S.A. se activează Comandamentul pentru situaţii de urgenţă, începând de astăzi, 26 decembrie, ora 19,00 și până mâine, 27 decembrie 2014, ora 21,00. Pentru intervenția rapidă în rezolvarea problemelor ce pot apărea în funcționarea sistemelor operate, la nivelul comandamentului vor fi constituite echipe de intervenţie dotate cu toate utilajele necesare, echipe ce vor asigura permanenţa în toată această perioadă.

”Asigurăm toţi abonaţii societăţii că RAJA Constanţa va depune toate eforturile pentru asigurarea serviciilor de alimentare cu apă şi canalizare la parametrii optimi. Singurele probleme care pot apărea în funcţionarea sistemelor de distribuţie apă și canalizare sunt cele legate de lipsa energiei electrice (cabluri şi fire de înaltă tensiune smulse de vânt). În aceste condiţii, rugăm toţi abonaţii să dea dovadă de înţelegere, pentru că RAJA Constanţa va face tot ce este necesar pentru reluarea alimentării cu apă imediat ce sunt rezolvate problemele apărute în furnizarea energiei.
Totodată, facem un apel către toţi consumatorii care înregistrează probleme la sistemul de alimentare cu apă potabilă şi canalizare, pentru remedierea acestor situaţii într-un timp cât mai scurt, să sesizeze toate avariile apărute la dispeceratul societăţii, la numărul de telefon: 0241.66.44.44”, au precizat reprezentanții societății. 
 

Categorii
Evenimente

Elicopterele SMURD zboară din nou. Cel prăbușit în Siutghiol nu avea probleme tehnice

La mai puțin o săptămână de la tragedia de pe Siutghiol, elicopterele SMURD zboară din nou.

Astfel, începând de astăzi  s-a reluat activitatea de salvare aeriană cu elicopterele SMURD pe 6 puncte de operare aeromedicală din București, Târgu-Mureș, Iași, Galați, Craiova și Arad, excepție făcând punctul din Constanța.

După finalizarea procedurilor de verificare tehnică la sol și în zbor a celor 9 aeronave EC 135, de tipul celui implicat în accidentul aviatic din data de 15 decembrie a.c., conducerea Departamentului pentru Situații de Urgență și a Inspectoratului General de Aviație al MAI l-au informat pe viceprim-ministrul pentru securitate națională, ministrul afacerilor interne, Gabriel Oprea, care a aprobat această decizie de reluare a zborurilor.

Ca urmare a activităților de investigații preliminare ale accidentului aviatic produs în data de 15.12.2014 efectuate de reprezentanții fabricanților Airbus Helicopters Germania și Turbomeca Franța, a rezultat că nu există indicii care să suspecteze vreo cauză tehnică generatoare sau contributoare la producerea accidentului și din punct de vedere tehnic nu există motive pentru oprirea elicopterelor EC-135 la sol.

Pentru reluarea în bune condiții a activității aeromedicale, în cursul zilei de 24 decembrie a.c. a avut loc o videoconferință cu toți operatorii medicali și membrii ai echipelor SMURD care asigură personalul medical de zbor.

În aceste condiții, în cursul zilei de astăzi, o primă misiune a unui elicopter SMURD București are loc în județul Constanța pentru a aduce la spitalul Marie Curie din București o fetiță de 1 an și 3 luni cu insuficiență renală cronică.

Din data de 15 decembrie, în conformitate cu procedurile interne, ca măsură de siguranță, 9 elicoptere SMURD de tipul celui implicat în accident au fost oprite de la zbor.

În această perioadă, misiunile aeromedicale de tip SMURD au fost asigurate, în limita posibilităților, de celelalte aeronave aparținând Inspectoratului General de Aviație al MAI, precum și de alte capabilități asigurate de către Ministerul Apărării Naționale.  

Categorii
Evenimente

Incendiu de Crăciun

Un incendiu a izbucnit în această dimineață în Cernavodă.

Reprezentanții Inspectoratului pentru Situații de Urgență Dobrogea au anunțat că este vorba despre un transformator electric aflat pe strada Avram Iancu.

Categorii
Social

CRĂCIUNUL – între credinţă creştină şi sărbătoare a familiei

Crăciunul este celebrat din antichitate, ca dată a naşterii lui Iisus, dar a devenit, de-a lungul secolelor, şi o sărbătoare a familiei, marcată de obiceiuri precum colindele, împodobitul bradului şi darurile Moşului, mult aşteptate de copiii din întreaga lume.

 Primii creştini nu celebrau naşterea lui Iisus pe 25 decembrie, considerând că aceasta a avut loc în luna septembrie, odată cu Ros Hashana (sărbătoare din calendarul iudaic).

În anul 264, Saturnaliile au căzut pe 25 decembrie şi împăratul roman Aurelian a proclamat această dată „Natalis Solis Invicti”, festivalul naşterii invincibilului Soare.

În anul 320, papa Iuliu I a specificat pentru prima dată oficial data naşterii lui Iisus ca fiind 25 decembrie.

În 325, împăratul Constantin cel Mare a desemnat oficial Crăciunul ca sărbătoare care celebrează naşterea lui Iisus. De asemenea, el a decis ca duminica să fie „zi sfântă” într-o săptămână de şapte zile şi a introdus Paştele cu dată variabilă.

Cu toate acestea, cele mai multe ţări nu au acceptat Crăciunul ca sărbătoare legală decât din secolul al XIX-lea. Mai mult de un mileniu, creştinii au sărbătorit Anul Nou în ziua de Crăciun (25 decembrie), în imediata apropiere a solstiţiului de iarnă: în Franţa până în anul 1564, în Rusia până în vremea ţarului Petru cel Mare, iar în Ţările Române până la sfârşitul secolului al XIX-lea.

 În Statele Unite, Alabama a fost primul stat care a adoptat Crăciunul ca sărbătoare legală, în 1836. Oklahoma a fost ultimul stat, în 1907.

 Unul dintre cele mai îndrăgite obiceiuri de Crăciun, colindatul, era pe vremuri interzis. Cel care a decis că muzica este nepotrivită pentru o zi solemnă cum este Crăciunul a fost Oliver Cromwell, care, în secolul al XVII-lea, a interzis colindele.

Cel mai vechi cântec creştin de Crăciun este „Jesus refulsit omnium”, compus de St. Hilary din Poitiers, în secolul al IV-lea. Cea mai veche transcriere după un colind englezesc îi aparţine lui Ritson şi datează din 1410.

În 1818, ajutorul de preot austriac Joseph Mohr a fost anunţat cu o zi înaintea Crăciunului că orga bisericii sale s-a stricat şi nu poate fi reparată la timp pentru slujba de Crăciun. Foarte trist din această pricină, el s-a apucat să scrie trei piese care să poată fi cântate de cor şi acompaniate la chitară. Una dintre ele era „Silent Night, Holy Night”, care în prezent este cântată în peste 180 de limbi străine de milioane de persoane.

Colindatul este unul dintre obiceiurile de Crăciun care se păstrează cel mai bine şi în satele româneşti. Pe lângă mesajul mistic, multe obiceiuri practicate în această zi sunt legate de cultul fertilităţii şi de atragerea binelui asupra gospodăriilor.

În unele sate se păstrează şi un alt obicei: cel mai în vârstă membru al familiei trebuie să arunce în faţa colindătorilor boabe de grâu şi de porumb. Bătrânii spun că, dacă boabele peste care au trecut colindătorii vor fi date găinilor, acestea vor fi spornice la ouat. Ei cred, de asemenea, că vor avea o recoltă foarte bună în anul următor dacă vor amesteca sămânţa pe care o vor pune în brazdă cu boabele folosite în ajun la primirea colindătorilor.

În satele de pe Valea Mureşului, Crăciunul este încă legat de anumite credinţe populare care se păstrează şi în prezent, iar obiceiul de a oferi daruri îşi are originile într-o legendă pe care numai bătrânii o mai cunosc.

 În satul Harpia, dacă primul care intră în casă de Crăciun este un bărbat, oamenii cred că este un semn de bunăstare şi sănătate pentru anul următor. Pentru a atrage binele asupra caselor lor, oamenii ţin masa întinsă toată noaptea.

O altă poveste despre Crăciun, mai puţin cunoscută, spune că, în secolul al VII-lea, călugării foloseau forma triunghiulară a bradului pentru a descrie Sfânta Treime. În jurul anului 1500, oamenii au început să vadă în bradul de Crăciun un simbol al copacului din Paradis şi au atârnat în el mere roşii, simbol al păcatului originar. În secolul al XVI-lea, însă, familiile creştine au început să decoreze brazii cu hârtie colorată, fructe şi dulciuri. Dar mai înainte, în secolul al XII-lea, oamenii obişnuiau să atârne brazii de Crăciun în tavan, cu vârful în jos, ca simbol al creştinătăţii.

Reprezentările lui Moş Crăciun s-au schimbat de-a lungul vremii, astfel că între imaginea acestuia în vechea cultură populară – de frate mai bogat şi mai inimos al lui Moş Ajun – şi imaginea contemporană – de personaj iubit de copii – există mari diferenţe.

Tradiţiile contemporane despre „sfântul” Crăciun, despre Moşul „darnic şi bun”, „încărcat cu daruri multe” sunt printre puţinele influenţe livreşti pătrunse în cultura populară de la vest la est şi de la oraş la sat.

Din vechime se ştie că Maica Domnului, fiind cuprinsă de durerile naşterii, i-a cerut adăpost lui Moş Ajun. Motivând că este sărac, el a refuzat-o, dar i-a îndrumat paşii spre fratele lui mai mic şi mai bogat, Moş Crăciun. În unele legende populare şi colinde, Moş Ajun apare ca un cioban sau un baci la turmele fratelui său. În cultura populară românească, Crăciun apare ca personaj cu trăsături ambivalente: are puteri miraculoase, ca eroii şi zeii din basme, dar are şi calităţi tipic umane. El este bătrân (are o barbă lungă) şi bogat (de vreme ce are turme şi dare de mână).

Pe de altă parte, ideea de spiriduşi de Crăciun vine din credinţa străveche că gnomii păzeau casa omului de spiritele rele. Spiriduşii au fost iubiţi şi urâţi, pentru că, deşi uneori se purtau cu bunăvoinţă, puteau foarte uşor să se transforme în fiinţe răutăcioase şi nesuferite, atunci când nu erau trataţi cum se cuvine. Percepţia cea mai răspândită era că ei se purtau precum persoana cu care aveau de-a face, fiind fie răutăcioşi, fie drăguţi. În Evul Mediu, în loc să ofere daruri, spiriduşii mai degrabă aşteptau să le primească. Abia pe la mijlocul secolului al XIX-lea spiriduşii au devenit prieteni ai lui Moş Crăciun.

Scriitorii scandinavi, cum ar fi Thile, Toplius şi Rydberg, au combinat cele două trăsături oarecum contradictorii ale personajelor: ei îi prezentau pe spiriduşi puţin răutăcioşi, dar buni prieteni şi ajutoare de nădejde ale lui Moş Crăciun. Unii spun că sunt 13 spiriduşi, alţii sunt convinşi că este vorba de nouă, alţii – de şase. Într-o vreme se credea că Moş Crăciun şi spiriduşii săi se simt foarte bine în casa lor de la Polul Nord. În 1822, poetul american Clement Clark a publicat lucrarea „A Visit From St. Nicholas” (cunoscută şi ca „The Night Before Christmas”), în care el l-a descris pe Moş Crăciun ca pe un spiriduş bătrân şi blând, care zboară în jurul lumii într-o sanie trasă de opt reni. În 1885, Thomas Nast a desenat doi copii privind la o hartă a lumii şi urmărind călătoria Moşului de la Polul Nord în Statele Unite, deci se presupunea că acolo, în îndepărtatul Nord, locuieşte bătrânul cel bun. Dar în 1925 s-a descoperit că nu există reni la Polul Nord, aşa că toţi ochii s-au întors spre Finlanda, unde există multe astfel de animale.

În 1927, Markus Rautio, un prezentator de emisiuni pentru copii la postul naţional de radio finlandez, a declarat că Moşul locuieşte pe un munte în Laponia. Astăzi pare aproape sigur însă că Moş Crăciun şi cei 11 spiriduşi ai lui stau bine ascunşi undeva pe muntele Korvatunturi în Laponia, Finlanda, în apropiere de graniţa cu Rusia. Pepper Minstix, unul dintre spiriduşi, este paznicul credincios al satului lui Moş Crăciun.

Cum reuşeşte acesta să se mişte atât de repede, într-o noapte, din Laponia până în casele tuturor copiilor din lume? Cu foarte multă vreme în urmă, Moş Crăciun şi spiriduşii săi au descoperit formula specială, secretă, a prafului magic pentru reni, care îi face să zboare. Acest praf magic este împrăştiat peste fiecare ren cu puţin timp înainte de a pleca din Laponia, în ajunul Crăciunului. Este suficient pentru a-i face să zboare întreaga noapte în jurul lumii. Zborul este, de altfel, foarte rapid: aproape de viteza luminii.

Rudolph este cel mai celebru ren, fiind conducătorul celorlalţi opt, pe nume Blitzen, Comet, Cupid, Dancer, Dasher, Donder, Prancer şi Vixen. Când Rudolph era pui, nasul său a fost atins de Magia Crăciunului şi de atunci este strălucitor şi roşu.

Pe teritoriul românesc, Crăciunul este una dintre cele mai mari sărbători ale creştinilor, printre care se mai numără Paştele şi Rusaliile.

 În tradiţia populară se spune că Fecioara Maria trebuia să-l nască pe fiul lui Dumnezeu şi umbla, însoţită de Iosif, din casă în casă, rugând oamenii să-i ofere adăpost. Ajunsă la casa bătrânilor Crăciun şi Crăciunoaie, aceştia nu o primesc pentru a nu le „spurca” locuinţa prin naşterea unui copil conceput din greşeală. Ajunsă la capătul puterilor, Maria a intrat în ieslea vitelor, unde au apucat-o durerile naşterii. Crăciunoaia a auzit-o şi i s-a făcut milă, astfel încât a ajutat-o în rol de moaşă. Crăciun a aflat, s-a supărat şi i-a tăiat bătrânei mâinile, apoi, de frică, a fugit de acasă. Crăciunoaia a umplut, cum a putut, un ceaun cu apă, l-a încălzit şi l-a dus să spele copilul. Maria i-a zis să încerce apa şi când a băgat cioturile mâinilor, acestea au crescut la loc. În altă variantă a poveştii, Maria suflă peste mâinile Crăciunoaiei şi acestea cresc la loc.

În ajunul Crăciunului, copiii merg cu colindul şi cu Steaua, pentru a vesti naşterea lui Iisus. Originea colindelor, texte rituale dedicate Crăciunului şi Anului Nou, nu este cunoscută cu exactitate în istoria românilor. Copiii merg la colindat, la casele frumos împodobite, cântând „Steaua sus răsare” şi „Bună dimineaţa la Moş Ajun!” şi alte cântece, şi sunt răsplătiţi de gazde cu fructe, covrigi, dulciuri şi bani.

În ceea ce priveşte obiceiurile culinare, creştinii români obişnuiesc să ţină post timp de 40 de zile înainte de Crăciun, acesta încheindu-se în seara de Crăciun. Un moment gastronomic important care precedă Crăciunul este ziua de Ignat (20 decembrie), când se taie porcul şi se prepară mâncăruri specifice, precum cârnaţii, chişcă, tobă, răcituri, sarmalele, caltaboş, care, alături de tradiţionalul cozonac, vor sta pe masa de Crăciun.

Sursa: Mediafax.ro

Categorii
Social

Ziarul Timpul vă urează SĂRBĂTORI FERICITE!

 Ziarul Timpul vă urează ca sărbătorile de iarnă să vă aducă liniște, fericire, sănătate și noroc!

Categorii
Evenimente

Transfugi în ziua de ajun

Poliţiştii de frontieră din cadrul Gărzii de Coastă au interceptat un bărbat născut în fosta Iugoslavie şi o femeie de cetăţenie bulgară care intenţionau să iasă ilegal din România, pe jos, cu scopul de a ajunge în R. Bulgaria.

În data de 23.12.2014, în jurul orei 20.00, poliţiştii de frontieră din cadrul G.N. Mangalia au observat, în apropierea Punctului de Trecere a Frontierei Vama Veche, la doar câţiva metri de linia de frontieră, prin intermediul dispozitivului de termoviziune, două persoane care se deplasau, pe jos, spre R. Bulgaria.
Persoanele în cauză au fost reţinute în apropierea frontierei de stat şi au fost conduse la sediul P.T.F. Vama Veche pentru cercetări, deoarece nu îşi justificau prezenţa în zonă.
Deoarece cele două persoane, un bărbat şi o femeie, nu vorbeau limba română, s-au efectuat verificări şi s-a stabilit că bărbatul are vârsta de 24 ani şi este născut în fosta Iugoslavie, în regiunea Kosovo, iar femeia este cetăţean bulgar şi are vârsta de 26 ani.
Cei doi intenţionau să treacă fraudulos frontiera de stat deoarece bărbatul nu deţine un document de trecere a frontierei de stat, iar scopul declarat era acela de a ajunge în R. Bulgaria.
Poliţiştii de frontieră au întocmit actele premergătoare pentru săvârşirea infracţiunii de „ieşire din ţară prin trecerea frauduloasă a frontierei de stat”, faptă prevăzută şi sancţionată de art. 262 din Codul Penal.
La finalizarea cercetărilor, femeia va fi predată autorităţilor de frontieră din R. Bulgaria, conform protocolului existent între cele două state, iar bărbatul va fi predat lucrătorilor Inspectoratului General pentru Imigrări.

Totodată, în data de 23.12.2014, poliţiştii de frontieră din cadrul P.T.F. Midia au identificat un cetăţean sirian, în vârstă de 24 ani, care a ajuns în România la bordul unei nave sub pavilion Tanzania, fără a poseda carnet de marinar.

Comandantul navei, un cetăţean sirian în vârstă de 59 ani este cercetat pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de migranţi, iar migrantul sirian va intra în custodia Inspectoratului General pentru Imigrări, deoarece a cerut azil în România.
 

Categorii
Evenimente

Poluare în Marea Neagră

O scurgere la un important oleoduct rusesc a provocat deversarea unei cantităţi nedeterminate de petrol în Marea Neagră, miercuri, în apropierea portului Tuapse, iar autorităţile au anunţat că vremea nefavorabilă împiedică eforturile de evaluare şi limitare a pagubelor, relatează Moscow Times.

 „O cantitate de petrol a fost deversată în mare”, a declarat pentru Reuters Serghei Proskurin, căpitanul adjunct al portului Tuapse.

El a adăugat că nu se cunoaşte exact cantitatea de petrol deversată şi că serviciile de urgenţă încearcă să monteze bariere plutitoare pentru a limita extinderea petei de petrol, însă eforturile sunt împiedicate de vremea nefavorabilă.

Tuapse este un important port petrolier şi industrial, aflat în apropierea mai multor staţiuni ruseşti de la Marea Neagră. Oraşul Soci se află la o distanţă de 118 kilometri.

Doi localnici au declarat pentru Reuters că au văzut petrol în mare şi într-un râu de-a lungul căruia trece oleoductul spre rafinăria din Tuapse, operată de compania petrolieră de stat Rosneft.

Ministerul rus pentru Situaţii de Urgenţă a confirmat scurgerea de petrol, iar compania Transneft a precizat că în urma incidentului oleoductul a fost închis

Categorii
Social

Românii privesc anul 2015 cu optimism

Lipsa unui loc de muncă a fost cea mai mare grijă a românilor în 2014, dar în prezent mai mult de jumătate dintre compatrioți cred că în ţară lucrurile merg într-o direcţie bună şi tot atâţia cred că 2015 va fi un an mai bun, potrivit unui raport de cercetare IRES privind bilaţul politic al anului 2014.

Mai mult de jumătate dintre cei chestionaţi (52%) consideră că în ţară lucrurile merg într-o direcţie bună, în timp ce 38% consideră că direcţia este greşită, 8% nu ştiu, iar 2% nu au răspuns întrebării „Credeţi că în România lucrurile merg într-o direcţie bună sau într-o direcţie greşită?”. La acest moment, însă, 47% dintre români se declară „nu prea mulţumiţi” de felul în care trăiesc, în general, iar 31% sunt „destul de mulţumiţi”, în timp ce 3 % sunt foarte mulţumiţi.

Conform raportului, 44% dintre subiecţi cred că peste un an vor trăi mai bine, în timp ce 33% cred că vor trăi la fel, iar 17% cred că vor trăi mai prost.

2014 este considerat de 31% mai bun decât precedentul, aproape egal (30%) fiind procentul celor care în consideră mai prost, iar pentru 36% ambii ani sunt la fel. În ceea ce priveşte anul 2015, mai mult de jumătate dintre cei chestionaţi (58%), cred că va fi mai bun, 28% cred că va fi la fel, iar procentul celor care se aşteaptă la un an mai prost este de 9%.

Cea mai mare grijă a românilor în 2014 a fost lipsa locurilor de muncă, un sfert dintre cei intervievaţi declarându-se preocpaţi de acest subiect. Criza politică şi frica de boală au reprezentat fiecare preocuparea a 15% dintre români, urmate de creşterea preţurilor (13%), nesiguranţa locului de muncă (10%), reducerea veniturilor (7%), lipsa de perspectivă (6%), singurătatea (3%), lipsa banilor (2%), starea precară a sănătăţii 1%.

Cerecetarea a fost realizată în perioada 18-19 decembrie, pe un eşantion multistratificat, probabilist, de 1.147 de subiecţi cu vârsta peste 18 ani. Eroarea maximă tolerată este de +/- 2,9%.

Categorii
Social

IPS Teodosie. Pastorala de Crăciun

IPS TEODOSIE,
prin Harul lui Dumnezeu
Arhiepiscopul Tomisului,

Iubitului nostru cler, cinului monahal şi dreptcredincioşilor creştini, har şi pace de la Fiul lui Dumnezeu Cel Întrupat, slăvit împreună cu Tatăl şi cu Duhul Sfânt, iar de la Noi, părintească binecuvântare.

Iubiţi credincioşi,

Marea sărbătoarea a Naşterii Domnului, pe care astăzi o prăznuim, are o deosebită importanţă pentru întreaga creaţie. Ea ne oferă posibilitatea de a-l primi pe Hristos în inimile şi în sufletele noastre, de a vieţui împreună cu Hristos, pentru Hristos, unindu-ne cu Dumnezeu şi, astfel, de a ne înălţa la cer cu sufletele pentru a putea deveni fii ai lui Dumnezeu şi a trăi veşnic bucuria iubirii Lui.
Neamul omenesc este lucrul cel mai de preţ al mâinilor lui Dumnezeu şi, de aceea, El ne poartă de grijă, chiar şi după căderea în păcat, când trimite pe Fiul Său ca să ne mântuiască din întunericul cel adânc al păcatului. Dovada iubirii dumnezeieşti ne-o arată lămurit Sfântul Apostol şi Evanghelist Ioan atunci când zice că „aşa de mult a iubit Dumnezeu lumea, încât pe Fiul Său cel Unul-Născut, L-a dat … ca să se mântuiască, prin El lumea” (Ioan 3, 16-17). Iubirea lui Dumnezeu se reflectă şi în faptul că Fiul lui Dumnezeu nu Se naşte pentru Sine, ci pentru oameni, spre deosebire de noi, care ne naştem pentru noi înşine, suntem aduşi la existenţă prin părinţii noştri, pentru a ne bucura de darul vieţii oferit. Și dacă noi nu existam deloc înainte de zămislirea noastră în pântecele mamei, El, Fiul lui Dumnezeu, exista mai înainte de veci.
Sărbătoarea Naşterii Domnului nostru Iisus Hristos este, în primul rând, sărbătoarea iubirii milostive a lui Dumnezeu pentru lume. Fiul lui Dumnezeu Cel veşnic S-a făcut Om, pentru noi, oamenii, şi pentru a noastră mântuire, adică pentru a dărui oamenilor, păcătoşi şi muritori, iertarea păcatelor şi viaţa veşnică. „Această mântuire au căutat-o cu stăruinţă şi au cercetat-o cu de-amănuntul proorocii, care au proorocit despre harul ce avea să vină la noi” (I Petru 1, 10). Întruparea Fiului lui Dumnezeu este darul suprem primit de umanitate de la Dumnezeu, aşa cum mărturisim în Crezul ortodox: „Care pentru noi, oamenii, şi pentru a noastră mântuire, S-a pogorât din ceruri şi S-a întrupat de la Duhul Sfânt şi din Maria Fecioara, şi S-a făcut Om” .

Iubiţi fii duhovniceşti,

Păcatul a produs o ruptură între Dumnezeu şi om. A produs o stricăciune a omului, pe care acesta nu a fost în stare să o îndrepteze singur. Iată de ce Dumnezeu Tatăl L-a trimis pe Fiul Său în lume, pentru ca prin El să-l restaureze pe om şi odată vindecat să-l îndrume pe om spre ceea ce ar fi putut el însuşi să înfăptuiască, prin propria sa voinţă şi cu ajutorul lui Dumnezeu, spre desăvârşire, adică asemănarea cu Dumnezeu. Restaurarea omului se face prin naşterea din nou din apă şi din duh, adică prin botez, „celor câţi L-au primit (pe Hristos), care cred în Numele Lui, le-a dat putere ca să se facă fii ai lui Dumnezeu, care nu din sânge, nici din poftă trupească, nici din poftă bărbătească, ci de la Dumnezeu s-au născut” (Ioan 1, 12-13).
Mântuitorul Se întrupează şi Se naşte ca Om din femeie, din interiorul naturii umane, din pântecele Fecioarei, pentru că Dumnezeu doreşte să înnoiască lumea din interiorul ei, cu acordul voinţei omului şi cu participarea deplină a omului la mântuirea sa. Naşterea Mântuitorului Hristos are loc numai după ce zămislirea Lui s-a făcut cu acordul liber al Maicii Domnului: „Fie mie după cuvântul tău” (Luca 1, 38) – a spus Fecioara Maria din Nazaret, la Bunavestire, îngerului Gavriil. Astfel, Naşterea Mântuitorului Hristos este deodată lumina mântuirii omului şi lumina libertăţii omului în relaţia sa cu Dumnezeu.

Fraţi creştini,

„Taina cea din veac ascunsă şi de îngeri neştiută”, taina mântuirii noastre, se descoperă astăzi în peştera din Betleem; „Fiul lui Dumnezeu, Fiu Fecioarei Se face”.
Prin adumbrirea Sfântului Duh, Hristos S-a născut din Preacurata Fecioară Maria. Taina Naşterii lui Hristos este trăită, înţeleasă şi mărturisită în adevărata sa cuprindere mântuitoare prin sălăşluirea Aceluiaşi Hristos în inima, în mintea, în fiinţa omului. Sufletul omului este chemat să fie curat sau curăţit, smerit şi lipsit de răutate, asemenea sufletului şi trupului Fecioarei Maria, pentru a-L primi tainic pe Hristos. Prin viaţă curată, prin rugăciune şi prin iubire jertfelnică, omul Îl mărturiseşte pe Hristos, născându-L, ca o mamă, în sufletul şi în viaţa semenilor săi. În acest sens, viaţa omului este un Betleem continuu, o strădanie permanentă de primire a lui Hristos în fiinţa lui şi de dăruire a vieţii proprii, purtătoare de Hristos, pentru slujirea celor din jur.
Fiul lui Dumnezeu, Mântuitorul lumii, Se naşte cu trupul în cele mai sărăcăcioase condiţii, într-o peşteră, în peştera din Betleem, şi este culcat într-o iesle. Smerenia şi sărăcia lui Hristos-Dumnezeu sunt începutul îmbogăţirii omului în bunătate dumnezeiască: „Orice om să se mire, cugetând la felul cum începe a sărăci acum Cel bogat cu mila, şi cum în peşteră Se sălăşluieşte, spre a ne dezlega pe noi de cumplita înşelăciune, voind a ne îmbogăţi de bunătate.” (Canonul Înainteprăznuirii, Cântarea a 4-a). Pentru a binevesti în acelaşi timp smerenia şi slava lui Hristos, Biserica vede deodată în El pe robul şi pe Stăpânul, pe omul pământean şi pe Împăratul cerurilor.
Încă prunc fiind, a fost ameninţat cu moartea de către Irod; El, Care S-a întrupat din iubirea Sa dumnezeiască pentru mântuirea noastră, a avut parte de ură. A trebuit să fugă din calea lui Irod în Egipt, aceasta ca să ne înveţe că şi noi trebuie să ne ferim din faţa pericolelor pe care nu putem să le înlăturăm. S-a întors în Nazaret şi a trăit ca un necunoscut, în ascultarea cuvenită oricărui copil, ca orice om de rând (Luca 2, 51), împlinindu-se în acelaşi timp şi proorocia lui Osea care zice că „din Egipt am chemat pe Fiul Meu” (Matei 2, 15; Osea 11,1).

Iubiţi fraţi şi surori întru Domnul,

Prin repetarea cuvântului „astăzi” din slujba Naşterii Domnului: „Astăzi, Fecioara naşte pre Stăpânul înăuntrul peşterii, Astăzi, Betleemul primeşte pe cel ce locuieşte din veac cu Tatăl, Astăzi, îngerii, pre pruncul născut după cuviinţă Îl slăvesc”, Biserica noastră ne introduce în duhul acestei mari sărbători a Naşterii Domnului nostru Iisus Hristos. Toate sunt la timpul prezent, toate au loc astăzi, toate se petrec în prezent. Betleemul nu este departe, iar evenimentul nu este o veche poveste.
La Naşterea lui Hristos, cerul se uneşte cu pământul, iar îngerii se bucură împreună cu păstorii, pentru a ne arăta nouă taina mântuirii oamenilor în Biserica lui Hristos, în care Liturghia săvârşită pe pământ de păstorii sufleteşti ai turmei cuvântătoare se uneşte cu Liturghia cerească săvârşită necontenit de către îngeri în ceruri, după cum se spune chiar în rugăciunile Sfintei Liturghii. Întruparea Fiului lui Dumnezeu uneşte cerul cu pământul. În timp ce Fecioara îi oferă Logosului un trup, pământul îi oferă o peşteră în care El să se nască. Adăpostindu-L pe Fiul ceresc, peştera devine ea însăşi cer, aşa după cum Fecioara devine scaun de heruvimi.
Hristos Domnul S-a născut într-o călătorie a Maicii Sale şi a dreptului Iosif la Betleem, arătând prin aceasta că Dumnezeu Cel milostiv este călător în lume şi colindător la casa sufletului fiecărui om, ca să cheme pe oameni în Casa Tatălui ceresc, a cărei poartă sau pridvor este Biserica, întrucât Sfintele Taine săvârşite în ea sunt arvuna vieţii veşnice din Împărăţia lui Dumnezeu. i pentru că Naşterea Domnului nostru Iisus Hristos ne descoperă pe iubitorul de oameni Dumnezeu ca fiind călător şi colindător în lume, creştinii ortodocşi văd în colindătorii de Crăciun vestitori ai iubirii lui Dumnezeu pentru lume. După cum odinioară îngerii şi păstorii turmelor de oi de la Betleem au vestit Naşterea Domnului nostru Iisus Hristos „cu bucurie mare”, ca fiind o minunată lucrare cerească împlinită pentru mântuirea oamenilor, aşa şi astăzi, în Biserica Ortodoxă, copiii şi tinerii, asemenea îngerilor, şi preoţii, asemenea păstorilor de la Betleem, vestesc în Ajunul Crăciunului Naşterea Domnului, cântând troparul praznicului şi arătând icoana slavei Naşterii Domnului, din casă în casă, iar apoi se întorc la Casa Domnului, în biserică, să slăvească şi să laude împreună, cu mare bucurie, taina Naşterii Domnului, iubirea milostivă şi minunată a lui Hristos pentru oameni.

Iubiţi credincioşi,

Pentru noi cei ce ne aflăm pe pământul apostolic al Dobrogei, încreştinat de Sfântul Apostol Andrei, cel Întâi chemat, bucuria Naşterii Domnului trebuie să fie înmulţită întrucât ocrotitorul nostru cel dintâi ne-a lăsat o moştenire duhovnicească de mare valoare, peştera Sfântului Andrei, considerată de creştini Betleemul românesc. Doresc ca acest cuvânt de dragoste să ajungă la inima tuturor iubitorilor de neam şi de ţară, a celor ce poartă povara unor responsabilităţi, slujind-o nu numai economic, cultural şi social, ci şi spiritual, oferind condiţii de păstrare a sănătăţii morale, a promovării virtuţilor noastre strămoşeşti de popor creştin, iubitor de Hristos şi de semeni. Mulţumind Bunului Dumnezeu pentru toate binefacerile Sale, vă pun la inimă aceste gânduri şi, cu părintească dragoste şi binecuvântare, vă adresez cuvânt de iubire, de rugăciune şi tradiţionala urare ca Sfintele Sărbători ale Naşterii Domnului, Anului Nou 2014 şi Bobotezei să le petreceţi cu pace şi sfinte bucurii întru mulţi şi fericiţi ani. Iar noi, după cuvântul Marelui Apostol Pavel, neîncetat vă pomenim, rugându-ne „ca Dumnezeul nostru să vă facă vrednici de chemarea Sa şi cu putere să-mplinească toată bunăvrerea voastră de a face binele şi toată lucrarea credinţei voastre, ca numele Domnului nostru Iisus Hristos să se preamărească-ntru voi şi voi întru El, după harul Dumnezeului nostru şi al Domnului Iisus Hristos” (2 Tes. 1, 11-12).
Vă dăruiesc tuturor dragostea mea părintească şi vă împărtăşesc harul acestei sărbători plină de bucurie duhovnicească, dorind să vă fie casele pline de lumină şi sufletele aprinse de credinţă, având pace unii cu alţii, spre desăvârşirea vieţii noastre.

Al vostru Arhipăstor, de tot binele doritor şi către Hristos rugător,

IPS Teodosie,
Arhiepiscopul Tomisului

Categorii
Social

Consilierii din Mangalia au votat taxele locale pe anul 2015

Membrii Consiliului Local Mangalia au votat, în şedinţa ordinară de astăzi, 23 decembrie, proiectul de hotărâre privind aprobarea taxelor şi impozitelor locale pentru anul 2015. Conform acestui act normativ, cele mai multe taxe şi impozite locale rămân la aceleaşi valori ca şi în 2014, cu excepţia impozitului pe clădiri pentru persoane juridice, care se va reduce de la cota de 1,8+20%, la cota de 1,5% din valoarea de inventar a clădirii aflate în proprietatea persoanelor juridice. De asemenea, taxa verde s-a redenumit, devenind „taxa privind activităţi cu impact asupra mediului înconjurător”. În urma redenumirii, aceasta s-a transformat din taxă specială, într-o altă taxă locală, conform reglementărilor Codului Fiscal aflat în vigoare. În aceeaşi sedinţă, aleşii locali au mai votat rectifcarea bugetului pe anul în curs, precum şi aprobarea indicatorilor tehnico-economici şi realizarea investiţiei „Sistematizarea pe verticală Cartier Dobrogea II”.