Categorii
trimitere dreapta Viață

Pell Amar redivivus?

Pell Amar redivivus?

Nămolul sapropelic din zona Buzăului are capacități terapeutice deosebite

GEORGE PETRIC, directorul firmei care comercializează aceste produse

O adevărată sursă de sănătate se ascunde în mâlul lacului buzoian Balta Albă. Aici se găsește un nămol bogat în substanțe organice (sapropelic) cu efecte terapeutice. Descoperirea dr. Ștefan Ionescu-Călinești, inventatorul terapiilor Pell Amar, revine în actualitatea medicală.

După o lungă absență, binecunoscutul Pell Amar revine timid, dar sigur, în atenția publicului. Produsele care îi poartă numele nu au trecut neobservate în cadrul târgului de produse cosmetice desfășurat la Romexpo.

În anii ’80, medicul român Ștefan Ionescu-Călinești a descoperit calitățile terapeutice ale nămolurilor sapropelice aflate în lacul Balta Albă din județul Buzău, pe care le-a folosit în prepararea produselor Pell Amar sub formă de creme, unguente, pastile și injecții.

Invenția dr. Ștefan Ionescu Călinești a produs în România comunistă un adevărat boom al turismului medical. Astfel, înainte de Revoluție, tratamentele medicale și cosmetice Pell Amar atrăgeau în stațiunile noastre balneare mii de turiști străini veniți din toate colțurile lumii.

Doctorul Ionescu-Călinești, medic de dispensar în Amara, apoi balneofizioterapeut și director al stațiunii, și-a exprimat deschiderea spre adevărata cunoaștere, fiind un adept al medicinii integrative. Aceasta abordează fiecare pacient sub aspectul întregului dihotomic trup-suflet.

Încă din timpul faraonilor, nămolul, rezultat al proceselor de degradare a materiei vegetale, a fost folosit ca o sursă naturală de sănătate și frumusețe. Nămolul din lacurile sărate din Câmpia Bărăganului a constituit de secole o terapie naturală, materia organică a peloizilor sapropelici având calități vindecătoare și regeneratoare binecunoscute de localnici. Primele relatări istoriografice consemnează existența unui complex balnear pe malul lacului Balta Albă la jumătatea secolului al XIX-lea.

Viziunea respectivă a marcat terapiile Pell Amar, în sensul că ele nu acționează superficial, doar la nivelul pielii, ci profund, asupra întregului organism. „Extractul natural de nămol sapropelic este un complex mineral, organic și enzimatic, cu proprietăți biotrofice, regeneratoare, antiinflamatoare, analgetice, sedative și vasodilatatoare demonstrate atât experimental, cât și în cercetările clinice. Prin cei 12 aminoacizi pe care îi conține, contribuie la reconstituirea învelișului acid al epidermului, având rol hidratant și protector”, a subliniat George Petric, directorul firmei care comercializează aceste produse. Produsul se recomandă în tratamentul bolilor reumatice, în afecțiunile dermatologice, în combaterea obezității și a efectelor datorate îmbătrânirii.

O șansă pentru turismul medical

Având în vedere că originea nămolului folosit ca materie primă în toată gama produselor Pell Amar se află în zona comună a vestiților vulcani noroioși ai Buzăului,  o cercetare mai laborioasă a compoziției diverselor nămoluri din regiunea respectivă ar putea constitui o excelentă oportunitate pentru dezvoltarea turismului medical din România.

Indiferența față de acest subiect ar conduce la repetarea erorii din anii dictaturii ceaușiste, când dr. Ionescu-Călinești și-a găsit manifestarea interesului pentru produsele Pell Amar tocmai în Piriapolis, o stațiune de pe riviera uruguayană, unde s-a bucurat de un succes deosebit. De altfel, în România sunt multe zone cu nămol sapropelic, ce așteaptă oportunități în cercetarea și valorificarea acestui potențial deosebit de valoros, atât din punct de vedere medical, cât și economic. În prezent, gama produselor Pell Amar se dezvoltă în trei direcții: estetică facială, adjuvant în tratamentele reparatorii și în terapiile diverselor afecțiuni reumatice.
Lacul Balta Albă în care se găsesc nămolurile sapropelice se află situat în pitorescul sat buzoian Băile. Datorită zestrei naturale pe care o poartă în pântecele său, locul a fost amintit în mai multe opere, printre care cele ale lui Tudor Vianu.

Acesta a scris despre  suferințele lui Alexandru Odobescu: acesta, la 14 ani, era dus zilnic de către mama lui să se îmbăieze în respectivul lac pentru a-și vindeca suferințele cauzate de reumatism.

De asemenea, lacul a fost imortalizat și de pictorul Theodor Aman în tabloul cu numele „La scăldătoare”.

Ioana GEORGESCU

Categorii
Viață

Prăpastie între învățământ și piața muncii din România

Prăpastie între învățământ și piața muncii din România

În clasamentul țărilor europene „The ELLI Index – Europe 2010” (ELLI: European Lifelong Learning Indicators), referitor la calitatea învățământului pe parcursul întregii vieți, România a ocupat ultimul loc. Studiul, care a stat la baza clasamentului, confirmă încă o dată faptul că sistemul de învățământ românesc este în cădere accentuată.

Școlile de meserii sunt de domeniul trecutului

Deși pornește de la premisa că învățarea pe parcursul întregii vieți (LLI) este un concept abstract, dificil de înțeles, iar nivelul atins de LLI în diferite comunități – greu de măsurat, clasamentul Europa ELLI-Index este un prim pas spre a face LLI  mai tangibil și măsurabil. Studiul vine cu o noutate, în sensul că privește educația sub mai multe aspecte, ca efect al învățării formale, nonformale și informale: a învăța să știi (learning to know), a învăța să faci (learning to do), a învăța să trăim împreună (learning to live together) și a învăța să fii (learning to be – Learning as Personal Growth).

PISA, primul semnal

Mulți reprezentanți din sistemul educațional subliniază că învățământul românesc a rămas cantonat doar în tiparul dat exclusiv de educația formală „a învăța să știi”. Nu sunt luate deloc în calcul și celelalte componente enumerate anterior, lipsa acestora conducând, de fapt, la rezultatele foarte proaste ale învățământului românesc în toate clasamentele internaționale.

Printre altele, studiul german a ținut cont și de rezultatele obținute de România la testele PISA (Program pentru evaluarea standardizată internațională a elevilor, inițiată și proiectată de țările OECD, cu scopul de a obține informații sistemice despre rezultatele sistemelor de învățământ). Pentru că aceste teste au un pronunțat caracter pragmatic, de evaluare a competențelor pe care le-au dobândit elevii și mai puțin a nivelului de cunoștințe din manuale, țara noastră se plasează constant aproape de ultimele locuri.

Trebuie subliniat că testele PISA se deosebesc categoric de sistemul național de teste tocmai prin caracterul pragmatic. Aceste teste ne arată cât de bine stăpânesc elevii noștri capacitatea de a observa, de a înțelege și conexa informațiile științifice, cum pot prelucra aceste informații pentru a oferi răspunsuri practice la situații de viață.

Pilonii analizați și rezultatele finale

ELLI-Index este un indice compozit care combină 36 de indicatori generali și patru subindicatori, pentru elaborarea unui indice global, rezultatele finale fiind exprimate pe o scară de la 1 la 100. Pe primele locuri în categoria „performanțe înalte” s-au situat Danemarca – 75,65; Suedia – 71,23; Olanda – 66,13; Finlanda – 64,96, mult peste media europeană care a fost calculată la 44,80.

Deasupra mediei UE se mai regăsesc Belgia – 57,32; Anglia – 56,92; Austria – 53,91; Franța – 53,45; Germania – 47,77. În cel mai neperformant grup de țări, sub media UE și spre coada clasamentului, s-au situat Ungaria – 27,11; Grecia – 23,42; Bulgaria – 20,07 și, ultima pe listă, România – 17,31.

Pentru a vă face o idee mai exactă, vă prezentăm și câțiva dintre indicatorii folosiți la cei patru piloni.
– Pilonul „a învăța să știi”: procentajul copiilor cu vârsta între 4 și 6-7 ani care frecventează instituții de învățământ preșcolar formal (grădinițe), performanța la lectură, performanța la matematică, performanța la științe, totalul cheltuielilor publice pentru educație ca procentaj din PIB.
– Pilonul „a învăța să faci”: procentajul absolvenților de învățământ secundar superior în programe preprofesionale și profesionale (absolvenți de școală profesională sau licee tehnologice), participarea angajaților la cursuri și numărul de ore de formare profesionala continuă.
– Pilonul „a învăța să trăim împreună”: implicarea în activitatea de voluntariat sau pentru organizații de caritate, opinia față de de contribuția imigranților la viața culturală a țării, încrederea în alte persoane.
– Pilonul „a învăța să fii”: practicarea sporturilor, participarea la balet, dans, operă, cinema,  concerte, utilizarea personală a internetului.

La toți cei patru piloni țara noastră s-a clasat în grupul țărilor cel mai puțin performante. Chiar dacă învățământul românesc a rămas cantonat doar pe educația formală „a învăța să știi”, tocmai acest pilon ne-a adus detașat ultimul loc, cu un punctaj de 11,39. Practic, nici acest aspect al învățământului nu îl stăpânim, ceea ce este dovedit permanent de rezultatele extrem de slabe de la testele PISA.

Poate nu ar fi de neglijat faptul că, nu întâmplător, ultimele țări din acest clasament au și cele mai mari probleme în plan economic. De asemenea, este surprinzător și faptul că specialiștii din educație nu au auzit de acești patru piloni ai învățământului construiți sub egida UNESCO și sistemul de învățământ românesc tot bate pasul pe loc, ba, o ia chiar și la vale. Evident că se putea și altfel. Cel mai bun exemplu este Slovenia, de asemenea, fostă țară comunistă, care în acest clasament a ocupat un onorant loc 11, cu un scor de 47,62.

Concluzionând, fără o reformă reală și bine gândită, educația nici nu va mai ieși din marasmul în care se zbate de zeci de ani. Și dacă nu știm ce să facem, atunci nu ar mai trebui să inventăm noi tot felul de soluții. Să transpunem în practică modelul din țările nordice care în urma acestui studiu s-au clasat în rândul celor mai performante țări, deci să nu mai reinventăm noi roata.

PĂREREA SPECIALIȘTILOR

Profesor Aurel Cornea: „Nu s-a pus accentul pe formarea inițială”

Aurel Cornea FOTO: Agerpres

„Nici nu este de mirare că ocupăm ultima poziție în acest studiu. La noi nu doar că nu s-a pus niciodată accent pe învățarea pe parcursul întregii vieți, dar nici măcar pe formarea inițială. Suntem deficitari la capitolul formării inițiale și, mai ales, la al celei continue. Prin noua lege a învățământului se încearcă rezolvarea acestor carențe, de stabilire a competențelor pe cicluri și discipline de învățământ, concomitent cu legarea mai strânsă a acestora cu formarea de deprinderi utile, în funcție de vocația fiecărui elev. Nimic nu este întâmplător, mă refer la acest ultim loc. De exemplu, calitatea redusă din educație are la bază mai multe cauze. Mă refer acum și la rezultatele foarte slabe de la a doua sesiune de bacalaureat. Rezultatele nici nu ar fi putut fi altfel atâta vreme cât profesorii nu sunt motivați, regulile actului de instrucție se schimbă de la o zi la alta, mă refer aici la faptul că iar se modifică bacalaureatul, standarde de evaluare nu avem, iar programele școlare sunt încă stufoase și neadaptate timpului actual”, a declarat profesorul Aurel Cornea, liderul Federației Sindicatelor Libere din Învățământ.

Profesor Ștefan Vlaston: Elevii, împinși să cotizeze în învățământul superior

Ștefan Vlaston FOTO: Agerpres

„Rămânând doar în tiparul dat de educația formală, nu mai avem de ce să ne mirăm de prăpastia dintre învățământ și piața muncii, dintre ce învață elevii în școală și ce se așteaptă de la ei după absolvire. Până și învățământul comunist avea prevăzute în curriculumul școlar gimnazial ore de «lucru manual», în care elevii învățau câte ceva din pilonul «a învăța să faci». Apoi, exista școala profesională, după treapta a doua, când la 16 ani o parte însemnată din tineri se îndreptau spre învățarea unei meserii, având, e drept, repartiția în producție asigurată. După 1990 au dispărut, pe rând, o parte dintre grupurile școlare, orele de lucru manual de la gimnaziu și școala profesională. Până și școlile de arte și meserii au fost înființate și desființate de același ministru, dna Andronescu, cu scopul nemărturisit, dar ușor de ghicit, ca toți elevii să facă liceul, să ia bacalaureatul în condițiile știute și să ajungă să cotizeze în învățământul superior. Învățăm în școală  multă teorie, desființăm școlile profesionale și avem câțiva olimpici pe care-i luăm drept paravan pentru neputința de a asigura o instrucție de calitate majorității elevilor. Între timp, productivitatea economiei românești suferă, pentru că nu avem personal calificat care să poată fi angajat în activități direct productive. Investitorii străini încep să ne ocolească și din motivul că nu găsesc în piața muncii personalul de care au nevoie”, subliniază profesorul Ștefan Vlaston, președintele Asociației EDU CER.

Mirela DALAIS

Categorii
Viață

Oamenii cu bani refuză spitalele groazei

Oamenii cu bani refuză spitalele groazei

Tot mai mulți români cu bani refuză spitalele groazei și apelează la firme specializate care le asigură internarea în clinici renumite din străinătate.

CONFORT. Spitalele din străinătate încearcă să imite confortul de acasă

Subfinanțarea spitalelor a stimulat exodul bolnavilor români în Vest și apariția unei afaceri noi: turismul medical. „Numărul cererilor din partea pacienților în vederea diagnosticării, prescrierii de tratamente, realizării de intervenții chirurgicale în străinătate a crescut considerabil în ultimii ani. În 2010 aș spune că ar fi o creștere de 50% față de 2009. Cu cât sistemul sanitar românesc este mai subfinanțat, cu atât persoanele cu posibilități financiare își caută rezolvarea problemelor în afară”, explică dr. Florin Russu, CEO al Bio Top, companie care colaborează cu clinici din Germania,  Italia, Franța, Grecia, Israel și țările nordice.

Consultanții medicali oferă servicii precum traducerea rapoartelor medicale, obținerea prețului optim al operației, transportul la clinică, escortarea familiei, asigurarea cazării, repatrierea etc. Există numeroase avantaje ale internării în străinătate – aparatură performantă, echipe medicale bine pregătite și, nu în ultimul rând, siguranța bolnavilor, arată dr. Florin Russu.

Piața turismului medical extern se ridică, în opinia principalilor jucători, la peste 200 milioane euro, de cinci ori mai mult decât valoarea importului de „pacienți” străini (pentru servicii stomatologice), estimată la 40 milioane euro în 2010. Cele mai frecvente afecțiuni pentru care românii pleacă în străinătate sunt cele oncologice și cardiovasculare.

Diagnostice puse în România, infirmate în Austria

Austria a devenit o Mecca a bolnavilor români care necesită intervenții chirurgicale complicate, diagnostice precise sau, pur și simplu, sunt îngroziți să facă intervenții de rutină în spitalele patriei. „Dacă s-ar publica experiențele oamenilor care vin la Viena după ce au trecut pe la doctori renumiți din România – și când ajung aici primesc uneori și alt diagnostic –, atunci cred că s-ar revoluționa întreg sistemul medical românesc”, mărturisește Cezar Vasluianu, managerul InLife.

Ideea înființării firmei de turism medical i-a venit după constatarea că sistemul medical autohton este subdezvoltat: „Din cauză că România încă nu s-a trezit la realitate și sistemul medical nu a trecut de nivelul țărilor din lumea a treia, ne-a venit ideea să oferim oamenilor posibilitatea să se trateze într-o țară în care jurământul lui Hipocrate încă mai are valoare”.

În prezent, spitalele austriece își măresc capacitatea pentru a face față afluxului de străini. „În fiecare lună vin din ce în ce mai mulți pacienți din România și autoritățile austriece au remarcat acest lucru. Sunt diferite proiecte pentru a mări capacitatea spitalelor”, spune Cezar Vasluianu.

În opinia sa, tratamentele avansate, precum și respectul față de bolnavi sunt principalele atuuri ale Austriei: „Aici pacienții sunt tratați cu respect. Pe lângă acest detaliu foarte important, ei mai au parte și de niște tratamente medicale care în România încă nu sunt posibile. Se știe în lumea întreagă că Austria are o școală medicală foarte bună. (…) Noi nu am încercat să-i convingem pe oameni să vină în Austria, ci doar am încercat să ne facem cunoscuți. Oamenii deja erau convinși că venirea lor în Austria nu poate să fie decât ceva bun”.

Clienți cu bani

Din păcate, au norocul să se trateze la clinicile străine doar românii cu bani, recunosc consultanții medicali. „Un consult poate fi de la 300 euro până la 1.000 euro (cel cardiovascular), operațiile încep cu 2.000 euro cele mai simple, în jur de 10.000 euro sunt intervențiile ortopedice, 20.000 euro – cele oncologice și pot ajunge până la 60.000-100.000 euro pentru tratamentul leucemiei sau alte boli deosebit de grave”, arată dr. Florin Russu.

Managerul InLife spune, la rândul său, că prețul unor intervenții chirurgicale în Austria poate depăși 10.000 euro. Astfel, extirparea unei tumori la glanda tiroidă, care necesită trei zile de spitalizare, costă în total circa 12.000 euro; același cost total este valabil și pentru operația de înlocuire a anusului cu un mușchi luat de pe abdomen (anus contra naturii), care presupune 11 zile de spitalizare.

„La spitalul universitar o zi de spitalizare costă 897 euro și prețul total constă în zilele de spitalizare. Intervențiile chirurgicale, medicamentele și alte tratamente sunt incluse în acești 897 euro pe zi”, arată Cezar Vasluianu.
Românii asigurați au posibilitatea de a-și acoperi mai mult de jumătate din costul tratamentului în străinătate dacă solicită caselor județene de asigurări de sănătate formularul european E112.

Pentru români, spitalele străine bat filmele

NAȘTERE. Tot mai multe mămici aleg să nască în apă. Și în străinătate

Românii internați în străinătate sunt uluiți de condițiile excelente din spitale, de curățenie, de respectul care li se acordă, de aparatura existentă și de lipsa din vocabularul medical a cuvântului „șpagă”.

În Germania mamele nu vin la maternitate cu celebra „geantă de gravidă” în care româncele își înghesuie lenjerii, banii pentru șpagă, pamperși, pastile, hăinuțe de copil etc. „N-ai nevoie nici măcar de un ac. Totul te așteaptă în cameră. Condițiile de la maternitatea nouă din Brambek, Hamburg, unde am născut fetița, depășesc filmele. Sunt săli de naștere pentru o singură persoană, paturi cu telecomenzi, bazine pentru nașteri sub apă. Spitalul arată ca un aeroport foarte curat, are bar, cofetărie, coafor și parc interior. Totul este computerizat. Apeși pe buton și medicul vine în 3 minute. Nașterea a costat 5.000 euro, acoperiți de asigurarea soțului. După naștere, moașa nu-ți «fură» copilul, ca la noi, ci ți-l pune pe piept. Dacă vrei, mănânci la bufetul suedez sau în pat. Medicul german s-a arătat mirat de «caietul de mamă» cu care venisem din România. Erau niște foi cu analize agățate de fișa mea, din care lipseau… observațiile doctorului”, povestește Carmen Palade.

O altă experiență plăcută vine din Italia. „La Spitalul «G.B. Grassi» din Ostia, Roma, unde am fost internată cu băiețelul meu de 8 luni, cadrele medicale erau pline de bunăvoință. Ca români nu ne-am simțit discreditați nici o clipă. Copilul meu a avut în toiul nopții un acces de tuse convulsivă. N-a fost nevoie să trezesc medicul: el a venit imediat și ne-a dus la aerosoli”, povestește Elena Bengu. „În spital se făcea curățenie amănunțită de două ori pe zi, în timp ce la maternitatea din Buzău se spăla pe jos la două zile, cu un mop «pământiu», și n-am avut apă caldă pentru a-mi spăla copilul. Mamele aveau paturi extensibile și beneficiau de trei mese. Copiii aveau sală de joacă. La vizită participa o echipă de medici și asistente, iar discuțiile erau confidențiale. Nu am auzit de «șpagă», spre deosebire de cele două nașteri din România, unde tarifele mi s-au comunicat dinainte”, mai arată ea. O altă clinică italiană apreciată, unde se internează români cu probleme cardiovasculare, se află lângă Milano.

Politicienii, abonați în străinătate

Călin Popescu Tăriceanu a mers și el la tratamente în străinătate

La spitalele străine au recurs numeroase VIP-uri din România. Președintele Traian Băsescu a ales să fie operat la coloană în Viena, plătind din buzunarul propriu 20.000 euro, costul operației. Fostul premier Tăriceanu s-a operat la genunchi în Franța. Tot în Franța a făcut investigații ex-președintele Ion Iliescu și au fost operați președintele Federației Române de Fotbal, Mircea Sandu, primarul Capitalei, Sorin Oprescu, și politicianul Viorel Hrebenciuc. Fostul premier Adrian Năstase a fost tratat în Germania, ca și solistul Cristian Minculescu, iar predecesorul acestuia, Radu Vasile – în Israel. Mai multe vedete TV au născut în Franța, Ungaria și Spania.

Camelia POPA

Categorii
Viață

Ocoliș, carie în inima rezervației naturale

Ocoliș, carie în inima rezervației naturale

O arie naturală protejată din județul Alba este măcinată de utilajele care lucrează la o carieră redeschisă recent. Muntele dispare puțin câte puțin, sub ochii indiferenți ai autorităților.

Dezastru. Actuala carieră de la Ocoliș

Autoritățile de mediu din județul Alba, precum și factorii locali sunt gata să sacrifice o arie protejată din Munții Apuseni, cea de la Ocoliș, în favoarea unor exploatări miniere care rad totul în calea lor, printr-o serie de manevre la limita legii. Flora și fauna sunt puse în pericol, iar muntele dispare cu fiecare zi care trece. Autoritățile închid ochii în fața crimei ecologice și vorbesc despre „dezvoltare”. Totul se întâmplă în aria protejată de pe raza comunei Ocoliș, care din anul 2007 este inclusă în rețeaua de situri protejate la nivel european „Natura 2000”.

Zona Ocoliș găzduiește specii importante de faună și floră, iar peisajul său intact și arhitectura tradițională a satului fac din această arie un punct important pentru turism. Totuși, autoritățile ignoră potențialul turistic al arealului, preferând să câștige de pe urma bogățiilor subsolului.
Regiunea este bogată în resurse naturale pentru industria materialelor de construcții, astfel încât mai multe companii miniere și-au manifestat interesul de a le exploata. Factorii de mediu au închis ochii și au eliberat fără nici o tresărire avizele necesare, în ciuda opoziției locuitorilor și a ONG-urilor pentru protecția mediului.

Nu a contat nici măcar faptul că exploatările masive în carieră presupun defrișări, derocare cu explozibil, transport de mare capacitate, instalații de concasare, ceea ce conduce la distrugerea muntelui și a peisajului, la poluarea fonică și cu pulberi a localității, precum și la afectarea unor specii importante de faună și floră.

În Ocoliș se găsesc câteva specii rare de lilieci, bufnița mare, ciocănitoarea neagră, păsări răpitoare amenințate cu dispariția și sute de specii din flora spontană a Munților Apuseni, care constituie până la urmă motivul pentru care s-a decis protejarea acestui areal.

Exact în această arie societatea Ancandra Trans SRL a decis să exploateze piatra, prin redeschiderea unei vechi cariere. După ce a obținut toate avizele necesare, inclusiv cel de mediu, compania s-a pus pe treabă. Cum zona este bogată în resurse, aici a venit și o altă firmă, SC Kemna Materiale de Construcții SRL, care a depus un proiect pentru înființarea unei noi exploatări miniere. În luna martie, Agenția pentru Protecția Mediului (APM) Alba i-a eliberat acordul de mediu. Drept urmare, în scurt timp ar putea demara, tot în aria protejată, o nouă exploatare a materialelor de construcții.

Nepăsători în fața crimei ecologice

Zona a fost monitorizată atent, timp de șase luni, de către reprezentanții mai multor organizații nonguvernamentale de protecție a mediului, care au semnalat grave abuzuri și ilegalități și s-au adresat autorităților, solicitând suspendarea de urgență a lucrărilor, însă fără rezultate concrete.

„Suntem extrem de îngrijorați de încălcările legislației de mediu pe care le-am documentat aici, ca și de lipsa unei reacții ferme din partea structurii de management a sitului. Dacă la o parte din problemele cu care se confruntă zona suntem siguri că vom primi o rezolvare pe calea acțiunilor în instanță pe care le preconizăm, altele se vor ameliora în timp, printr-un proces continuu și de durată de dialog și interacțiune cu acea parte activă a comunității locale, care crede că o schimbare pozitivă este posibilă”, a declarat Ștefania Simion, director executiv al Centrului Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu (CIDRM) Cluj.

Doar Garda Națională de Mediu (GNM) a sesizat dezastrul și a dispus sistarea activității extractive pentru firma Ancandra SRL. Însă exploatarea continuă. „Împotriva procesului-verbal de sancționare și constatare a contravenției, încheiat de comisarii GNM, Comisariatul Județean Alba, prin care a fost sancționată contravențional SC Ancandra SRL cu amendă și cu sancțiune complementară de sistare a activității până la intrarea în legalitate, a fost depusă o plângere contravențională, la Judecătoria Câmpeni. Conform prevederilor OU 2/2007, cu modificările și completările ulterioare, plângerea suspendă executarea”, au declarat reprezentanții Gărzii de Mediu Alba.

Natură pură. Amplasamentul viitoarei cariere de piatră de la Ocoliș

În schimb, șefii APM – care s-au mulțumit să atenționeze firma care a demarat exploatarea – nu își găsesc nici o vină, nici măcar în autorizarea societății Kemna, a cărei activitate se va desfășura în situl Jidovina, din zona Ocoliș, parte integrantă din situl Natura 2000 ROSCI0253 Trascău și din situl Natura 2000 ROSPA0088 Munții Trascăului.

Acord de mediu emis cu încălcarea legilor

„În asemenea arii naturale protejate actele normative aplicabile interzic strict desfășurarea activităților care pot avea un impact advers asupra integrității habitatului, precum și asupra speciilor de interes comunitar. Activitățile de exploatare în carieră a materialelor de construcții fac parte din cele cu impactul cel mai distrugător și mai persistent în timp asupra speciilor de plante și animale rare care au fost semnalate în zonă”, au apreciat organizațiile de protecție a mediului.

Mai grav, au fost descoperite o serie de ilegalități la emiterea acordului de mediu, respectiv lipsa unei evaluări strategice de mediu, dar și a unei evaluări adecvate a efectelor potențiale ale carierei produse asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar din care face parte zona; lipsa avizului structurii de administrare a sitului Natura 2000, precum și lipsa rezultatelor cercetării arheologice care se desfășoară în zonă și a avizului autorității competente pentru protejarea patrimoniului cultural.

Supărat că are o comună protejată

Nici autoritățile locale nu sunt deranjate de dispariția muntelui sub buldozerele firmelor care exploatează zăcământul. Primarul comunei Ocoliș este mai deranjat de încadrarea zonei în aria protejată Natura 2000 decât de crima ecologică.

„S-au parcurs toate etapele de autorizare, inclusiv dezbaterea publică de către ambele firme care au autorizație de construcție acolo. Carierele se dezvoltă la circa doi kilometri de comună, de orice locuință și au toate avizele de mediu necesare, deci funcționează legal. (…) În 2007, fără să ne consulte și pe noi, fără o dezbatere prealabilă, zona a fost inclusă în situl Natura 2000. S-au făcut studii de impact asupra mediului, absolut tot, ca urmare a declarării sitului, și, din punct de vedere al APM Alba, dacă ar fi existat un anumit impact negativ asupra mediului, nu cred că se autoriza. (…) Eu ce să fac? Am 76% din suprafața comunei cuprinsă în acest sit! Ce mai putem face dacă se interzic activitățile industriale sau turistice? Că și la o pensiune avem nevoie de studiu de impact! Carierele sunt prinse, într-adevăr, în interiorul sitului și nu putem spune că nu afectează zona. Însă pagubele pe care le produc, în raport cu dezvoltarea economico-socială a comunei, sunt reduse”, susține primarul comunei Ocoliș, Alin Alexandru Jucan.

Natura Apusenilor mai are o șansa în instanță. O ONG de mediu este decisă să acționeze în instanță APM Alba, tocmai pentru anularea acordului de mediu emis de aceasta în favoarea uneia dintre societățile de exploatare, astfel încât să salveze flora și fauna din aria protejată Ocoliș.

Carmen COSMAN

Categorii
Viață

Vasele de sânge, curățate cu statine naturale

Vasele de sânge, curățate cu statine naturale

Usturoiul conține aliină, substanță ce reduce mai modest, dar sigur, nivelul colesterolului

AJUTOR. Frunza de anghinare conține flavonoizi care acționează în scăderea colesterolului

Fitoterapia își dovedește utilitatea în abordarea pacienților care au un nivel periculos al colesterolului în sânge. Studiile au demonstrat că o serie de plante cum ar fi usturoiul, anghinara sau păducelul reduc mai mult sau mai puțin spectaculos colesterolul.

Un nivel ridicat de colesterol în sânge reprezintă pentru orice bolnav depistat cu dislipidemie un factor major de risc cardiovascular. O serie de plante la care nici nu te aștepți conțin substanțe uimitoare ce favorizează reducerea colesterolului din sânge.

„Produsele vegetale, prin fitocomplexele lor cu multiple acțiuni sinergice, pot constitui un real ajutor în terapia standard sau chiar alternative de tratament contra dislipidemiei, în anumite condiții”, a specificat dr. Larisa Ionescu-Călinești, medic primar în medicină internă la Institutul Național de Medicină Alternativă și Complementară.

Celebrele statine, medicamente de sinteză, și-au dovedit de-a lungul timpului, în practica clinică, rolul esențial în reducerea colesterolului. Totuși, ce ne facem cu pacienții pândiți de boala cardiovasculară, unde  tratamentul cu statine este contraindicat?

Sau ce li se recomandă bolnavilor care au suferit efecte adverse din cauza acestor medicamente, cum ar fi tulburările gastrointestinale? Mai mult, cum ne eliberăm de teama că statinele au un risc cancerigen, suspiciune nespulberată total?

De asemenea, cum se poate evita pericolul colesterolului scăzut excesiv? La aceste întrebări ar putea răspunde natura.

Efecte vasoprotectoare

Usturoiul (Allium sativum), drojdia de orez roșu (Monascus purpureus), extractul de anghinară (Cynara scolymus), ceaiul verde (Thea sinensis), modestul păducel (Crataegi spp), ciupercile (Pleurotus ostreatus) sau chiar un polialcool extras din trestia de zahăr sunt doar câteva exemple de statine naturale, o speranță pentru anumite categorii de bolnavi cu dislipidemie.

VEDETĂ. Usturoiul, o adevărată santinelă pentru bolile cardiovasculare

Puțini știu că banalul usturoi este cea mai studiată plantă pentru dislipidemie, fiindu-i dedicate peste 3.200 de articole în publicațiile medicale, a subliniat dr. Larisa Ionescu-Călinești.

Suplimentele naturale  sunt, de asemenea, în topul vânzărilor. Secretul constă în faptul că usturoiul conține o serie de compuși biologici activi, cum ar fi aliina. Extractele standardizate cu minimum 1,3% aliină indică o scădere modestă, dar sigură, a colesterolului și a trigliceridelor.

Numai patru grame de bulb de usturoi conțin 1% aliină. Recomandările vizează administrarea între 600 și 1.200 de mg extract pe zi, împărțit în trei doze.

De asemenea, usturoiul are o acțiune favorabilă în boala cardiovasculară, având rol antioxidant, antiinflamator, vasodilatator etc.

Totuși, medicii recomandă anumite precauții în administrare, la asocierea cu anticoagulante orale sau medicamente antitrombotice.

O altă statină naturală o reprezintă frunza de anghinare. Această plantă conține flavonoizi care acționează în scăderea colesterolului. Studiile științifice au demonstrat că, după șase săptămâni de administrare a extractului de anghinare, colesterolul scade cu 23%.

Frunzele de anghinare protejează și vasele de sânge împotriva depunerii plăcilor de aterom, fiind și un autentic antioxidant.

Drojdia de orez roșu, extract obținut prin fermentarea orezului cu ajutorul culturilor de fungi, este cunoscută din vechime de medicina chineză pentru calitățile sale în stimularea digestiei și revitalizarea sângelui.

Pacienții sesizează că, după o cură cu acest extract (1.200-2.400 de mg pe zi), se obține o scădere a grăsimii nefaste din sânge cu peste 24%.

Colesterolul „rău” sau LDLc este o substanță grasă în exces, ce se poate depune pe pereții vaselor de sânge. În timp, se formează depozite dure care duc la scăderea elasticității vaselor și îngreunează circulația sângelui. Depunerea plăcilor pe artere produce blocarea acestora și de aceea apare infarctul miocardic sau accidentul vascular cerebral. Cu cât nivelul LDLc și cel de trigliceride este mai mare, cu atât crește riscul cardiovascular.

Ioana GEORGESCU

Categorii
Viață

Virusuri misterioase

Virusuri misterioase

Încălzirea globală și schimbările de climă favorizează propagarea rapidă a unor boli noi și grave

LABORATOR. Probele pentru identificarea unor boli periculoase, analizate în Laboratorul Institutului "Cantacuzino"

Distrugerea mediului înconjurător va atrage după sine o serie de modificări ireversibile în patologia virală și bacteriană, cu impact asupra sănătății publice.

Experții Centrului European de Prevenție și Control al Bolilor Transmisibile (ECDC) avertizau că schimbările de climă pot modifica distribuția și propagarea unor boli contagioase grave, chiar fatale.

Acest lucru s-ar putea face, în principal, prin impactul asupra vectorilor transmițători (țânțari, căpușe, muște etc.) sau prin schimbarea anumitor comportamente umane ce conduc la mărirea perioadei de expunere (de exemplu, timpul liber petrecut în păduri în care trăiesc căpușe a crescut).

Mușcătura de căpușă stă la baza temutei boli Lyme sau encefalitei de căpușă, iar unele specii de țânțari sunt responsabile de propagarea virusul West Nile sau a febrei Dengue.

Schimbările climaterice, exprimate prin veri mai calde și mai lungi, primăveri timpurii sau ierni mai blânde, precum și precipitațiile crescute le permit acestor organisme să-și transfere habitatele, introducând astăzi boli ciudate, aproape necunoscute, în zone altădată nefamiliare lor.

„În condițiile fenomenului de încălzire globală, patologia virală la nivel mondial ar putea suferi, în principiu, schimbări esențiale. Există potențiale care pot fi activate. Cel mai mult, ele ar putea fi legate de vectorul de transmitere a bolii, care transmite infecția de la sursă la receptor direct, cum ar fi cazul malariei sau al febrei galbene. De asemenea, insectele pot să asigure un rezervor de infecție de la un an la altul. Mă refer la căpușă, responsabilă de transmiterea febrei hemoragice sau encefalitei. Căpușa trăiește latent mai mulți ani. În această situație, ea poate să transmită boala peste mai mult timp. La noi în țară o singură maladie este mai răspândită, și anume boala Lyme”, a explicat prof. dr. Marian Neguț, profesor consultant la Catedra de Epidemiologie și Microbiologie la Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București.

Căldura a adus virusul West Nile

Recentele îmbolnăviri cu virusul West Nile de pe teritoriul României sunt puse de specialiști în legătură cu temperaturile extrem de ridicate din sezonul cald.

„Un lucru important în etiologia bolii este că fenomenul de încălzire globală prelungește sezonul cald și amplifică perioada activă a transmițătorului, adică a țânțarului. Cu cât vara este mai lungă, cu atât țânțarul trăiește mai mult”, a specificat profesorul Neguț.

Prof. Dr. Marian Neguț

Prognosticurile nu sunt îmbucurătoare, deoarece este posibil ca valul de îmbolnăviri să fie mai intens anul viitor, dacă primăvara va fi timpurie. Experții ECDC atrag atenția și asupra legăturii care există între creșterea temperaturii medii anuale și siguranța alimentară.

Toxiinfecții alimentare precum salmonelozele sunt foarte sensibile la condițiile de temperatură.

„Cu cât este mai cald, cu atât alimentele se păstrează în condiții precare și prezintă capacitatea de contaminare sporită. De exemplu, dizenteria se transmite la om prin intermediul alimentelor contaminate. Noi ne confruntăm cu o exacerbare a capacității de transmitere a bolilor intestinale”, a explicat medicul român Marian Neguț.

Schimbările de climă pot avea consecințe nebănuite asupra calității apei – atât a celei de băut, cât și a celei de scăldat –, generând și inundații catastrofale cu risc de epidemii. ECDC evidenția în acest sens bolile „de apă” cum ar fi prezența bacteriilor Vibrio în apa de scăldat sau a Cryptosporidium în apa de băut.

Greu de depistat, imposibil de tratat

Diagnosticul multora dintre aceste boli este dificil de pus, iar terapiile sunt în majoritatea cazurilor ineficiente.

Pentru bolile cauzate de virusuri nu există nici un fel de tratament țintit. În schimb, deși afecțiunile bacteriene beneficiază de terapie, problema rezistenței la antibiotice rămâne foarte serioasă.

„Ne sperie faptul că se pot selecta niște sușe rezistente. Nu excludem posibilitatea să ne trezim, de exemplu, cu rezistența bacilului tific la cloran fenicol, așa cum s-a întâmplat în Mexic sau SUA”, a spus prof. dr. Marian Neguț, profesor consultant la Catedra de Epidemiologie și Microbiologie de la Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București.

Mai mult, diagnosticarea acestor maladii ar putea fi mult întârziată. Este și cazul României, care s-a confruntat pentru prima oară în 1996 cu aproape 400 de îmbolnăviri produse de West Nile.

„A fost o situație epidemică total neobișnuită. Timp de 10 zile nu s-a putut identifica etiologia bolii, necunoscută până atunci”, a mai spus profesorul Neguț.

Abia după trimiterea probelor la Londra s-a pus corect diagnosticul de boală West Nile. Transmiterea bolilor infecțioase este influențată de mult mai mulți factori, inclusiv sociali, economici, de starea de imunitate a populațiilor și de accesul la îngrijire.

Schimbările de climă afectează nu numai sănătatea publică, ci și echilibrul tuturor sistemelor naturale marine și terestre.

Un rezervor nebănuit de boli noi

Viitorul sănătății publice nu este prea roz. Un uriaș rezervor natural de boli grave, ciudate, greu de diagnosticat, unele imposibil de tratat (holera, febra Dengue, febra Chikungunya, leishmanioza viscerală), rămân țările cu climă caldă.

Traficul intens de persoane, intensificarea comerțului și schimbările produse pe piața forței de muncă sunt porți de acces ale acestor boli spre Europa. ECDC explorează dezvoltarea unei Rețele Europene de Mediu și Epidemiologie în vederea consolidării capacităților europene în prognoză, monitorizare și răspuns la amenințările reprezentate de bolile noi și emergente.

Ioana GEORGESCU