Categorie: trimitere stanga (cu foto)

Categorii
Escală în alte lumi trimitere stanga (cu foto)

Pirații somalezi au început un nou sezon de „vânătoare”

Pirații somalezi au început un nou sezon de „vânătoare”

Nava japoneză Izumi a fost încercuită de pirați în largul apelor kenyene și, după câteva ore de rezistență din partea echipajului, atacatorii au reușit să urce la bord, preluând nava. Așa a început sezonul piraților.

Pirații somalezi au început un nou sezon de „vânătoare”, profitând de încetarea musonului, sinonimă cu o mare mai puțin agitată. Purtând jeanși de marcă sau costume de camuflaj noi-nouțe, ei și-au lansat din nou la apă ambarcațiunile rapide, echipate cu mitraliere, diferite arme de război și instalații de abordaj, cu unicul scop de a captura cât mai multe nave pentru a încasa răscumpărările cerute armatorilor pentru a elibera echipajele, vasele și, eventual, încărcăturile.

Sechestrarea navelor în largul apelor internaționale sau în apropierea  coastelor Africii de Est a devenit un adevărat „business” la care participă oameni din ce în ce mai bine antrenați și înarmați. Pentru că, fiind o „afacere” ilegală, ei se confruntă cu măsurile antipiraterie luate de navele străine. Anul trecut afacerile le-au mers foarte bine, obținând răscumpărări de zeci de mii de dolari, deși în zonă patrulează în permanență navele implicate în sistemul internațional antipiraterie.

Mutații pe „piața piraților”

Ani de zile, bandele de pirați somalezi, înarmați până în dinți, s-au mulțumit să deturneze nave în largul apelor fără să se amestece în războiul care macină țara. Se pare că lucrurile s-au schimbat și în „extrasezon” se lasă recrutați de autorități locale pentru a… securiza localitățile aflate pe coastă și a le împiedica să cadă în mâna insurgenților islamiști Al-Shabab.

Numai că alianța între piraterie și radicalismul islamist, două industrii în plină expansiune în Somalia, reprezintă un adevărat coșmar pentru Occident. Oficial, milițiile Shebab, afiliate la rețeaua Al-Qaeda și rivale cu Hezb al-Islam, afișează aceeași conduită față de piraterie. Există clanuri și subclanuri legate de combatanții integriști somalezi care se înțeleg foarte bine cu pirații. O frăție care aduce profituri uriașe acestor structuri de crimă organizată.

Camerele blindate, o „rețetă” sigură

Noul sezon al tâlharilor mării aduce o nouă tendință în ce privește lupta antipiraterie – piesele securizate la bordul navelor de marfă.
Zilele trecute, urcați la bordul unui cargo elen, un grup de pirați au avut surpriza, neplăcută pentru ei, de a constata că echipajul ucrainean se închisese într-o cameră blindată, în prealabil oprind motoarele vasului. Incapabili să ducă vasul spre mal, fără mijloc de presiune asupra armatorului, neținând ostatic echipajul, pirații au preferat să părăsească nava, evitând să se expună unei intervenții militare.

Experții în piraterie estimează că astfel de camere blindate,  a căror instalare nu este costisitoare, sunt eficiente. Este un fel de citadelă bine aprovizionată, în așa fel încât echipajul să poată rezista,  între cinci și șapte zile, până la venirea „cavaleriei”, navele militare care patrulează în apele periculoase pentru a susține vapoarele vizate de pirați. Dacă pirații urcă la bordul unui vas fără curent electric și fără echipaj, vor pleca în căutarea altuia.

Gabriela ANGHEL

Categorii
trimitere stanga (cu foto) Util

Noul VW Passat 2011, facelift major

Noul VW Passat 2011, facelift major

Modelul Passat de la Volkswagen reprezintă una dintre poveștile de foarte mare succes în istoria auto, cu peste 15 milioane de automobile vândute de când modelul a fost lansat în 1973.

La Mondial de l’Automobile din Paris (2-17 octombrie), Volkswagen prezintă în premieră mondială un Passat care se vrea complet nou, dar care reprezintă, de fapt, un puternic facelift al unui model aflat la 5 ani de viață. Ambele variante, berlină și break, au fost lansate în același timp.

Așa cum a cincea și a șasea generație de Passat părăsiseră deja granițele convenționale din clasa medie atunci când au fost lansate, prefigurând o cale de acces pentru segmentul superior cu caracteristicile lor high-end, a șaptea generație continuă natural această tendință. O configurație complet nouă de design a fost creată prin adoptarea unui stil inspirat din facelift-ul modelului de lux Phaeton.

Fără a părăsi clasa mijlocie din punct de vedere al prețurilor, Passat se apropie de segmentele de sus, prin confortul, calitatea și echipamentele de siguranță, precum și prin sistemele de asistență electronică. Modelul Passat, disponibil în aceleași variante Trendline, Comfortline și Highline ca nivel de echipamente, promite să ofere acum mai multă valoare datorită caracteristicilor sale optimizate. De exemplu, echipamentul standard pe toate modelele turbodiesel include acum un sistem de economisire a combustibilului Stop/Start și un sistem de regenerare a bateriei.

Consum minim de până la 4,2l/100km

Ca de obicei pentru un Volkswagen, noul Passat se luptă cu economia de combustibil și eficientizarea arderilor pentru emisii scăzute. Toate motoarele de la 77 kW/105 CP până la 220 kW/300 CP au demonstrat în urma testelor un consum de carburant mai scăzut cu până la 18 procente. Cel mai mic propulsor, care este un turbodiesel destul de puternic de 1.6 TDI și 105 CP (250 Nm), consumă acum în medie doar 4,2  l/100 km, care este echivalent cu 109 g/km de CO2.

Cel puțin așa susține producătorul în date oficiale. Reducerea consumului și noxelor poluante se bazează pe tehnologii de ultimă oră, cum este și  sistemul Stop/Start care contribuie la o economie considerabilă de carburant și la versiunile alimentate cu benzină.

Caracteristici de siguranță high-tech

Volkswagen face progrese reale și în zona de siguranță. Modelul precedent a atins deja un impresionant nivel de cinci stele la testele de impact Euro-NCAP. Noul model are măsuri de siguranță la un nou nivel, cu caracteristici cum ar fi o situație de frânare de urgență automată City, iar de la modele Comfortline în sus, un echipament inteligent standard cu funcția de detectare a oboselii.

Ca o componentă a sistemului automat opțional ACC, sistem adaptiv de control al vitezei de croazieră, funcția de frânare de urgență reacționează independent la viteze sub 30 km/h, fiind deci utilă mai mult în mediul urban. Sistemul de detectare a oboselii, pe care Volkswagen îl introduce pentru prima dată în această clasă, este continuu activ. Acesta detectează o concentrație redusă a șoferului și îl avertizează cu un semnal acustic și chiar un mesaj un mesaj vizual care apare în panoul de instrumente, recomandându-i șoferului că ar trebui să ia o pauză de la condus.

O altă caracteristică nouă pe Passat este sistemul Dynamic Light Assist, o opțiune oferită în asociere cu faruri bi-xenon. Prin intermediul unei camere montate în față, sistemul detectează traficul din sens opus și în mod automat reglează fasciculul de lumină pentru optimizarea vizibilității.

Sisteme inovatoare de confort

Pentru prima dată pe un automobil de clasă medie, specialiștii VW au montat sisteme inovatoare de confort cum ar fi Easy Open. Dacă noul Passat sedan este echipat cu Keyless Access (deschidere automată a ușilor și pornirea motorului fără cheie), o mișcare specifică de picior în spatele vehiculului este suficientă pentru a deschide capacul portbagajului. Oricine care a stat lângă o mașină cu ambele mâini ocupate cu bagaje știe ce utilă poate fi o funcție ca Easy Open.

Capacul portbagajului se deschide doar pentru cineva care care asupra sa cheile mașinii. Interfața om-mașină aici este un senzor situat în zona barei de protecție. Ca și în cazul noului Sharan, Park Assist II va fi acum, de asemenea, oferit și pe Passat. Acest sistem nu numai că poate ajuta la parcarea în paralel cu partea carosabilă, dar poate găsi calea spre locuri de parcare disponibile. Nu în ultimul rând, trebuie menționat un sistem al navigației RNS 510 care detectează semne de limită de viteză și le trimite la touchscreen în consola centrală.
A șaptea generație a acestui bestseller va fi disponibilă pe piețele europene începând cu mijlocul lunii noiembrie.

Adrian Robert BĂLAN

Categorii
Explicit trimitere stanga (cu foto)

Chiriile, simple fișe de calcul din 1996

Chiriile, simple fișe de calcul din 1996

Zeci de contracte din centrul istoric ar putea fi reziliate de către Primăria Capitalei în perioada următoare. Cel puțin așa ar fi normal, având în vedere că 137 de contracte sunt, de fapt, niște fișe de calcul vechi din 1996.

Situația dezastruoasă din centrul istoric, unde terasele au invadat străzile, iar pompierii nu au pe unde trece dacă trebuie să intervină la un incendiu, este cauzată, în mare, de lipsa unor contracte clare de închiriere a spațiilor.

Potrivit evidenței aflate la Administrația Fondului Imobiliar, 137 de persoane sau agenți economici au spațiile închiriate pe baza unor fișe de calcul vechi de mai bine de zece ani.

„Fișa de calcul este o formă provizorie de contract de închiriere elaborată de Consiliul General al Municipiului București în anul 1996, când s-a descoperit că sute de persoane locuiau fără forme legale în diverse spații al căror statut juridic era incert. La acea vreme s-a considerat că fișele de calcul pot rezolva provizoriu acea situație constatată”, au explicat reprezentanții PMB.

În prezent, potrivit Primăriei, cele 137 de fișe de calcul sunt pentru spații cu altă destinație decât cea de locuință. Undeva, pe parcursul celor 14 ani, întreprinzătorii care puseseră mâna pe vreo clădire din centrul istoric au reușit să transforme spațiul în restaurant, magazin, bodegă sau terasă, fără a mai catadicsi să obțină avizele necesare. Dovadă este faptul că PMB a chemat respectivele persoane pentru clarificarea situației.

„Administrația Fondului Imobiliar (AFI) a trimis în urmă cu o lună de zile notificări solicitând plata datoriilor. Din cele 137 de persoane care aveau fișe de calcul, o persoană a predat spațiul, 47 au contestat notificarea, iar cu celelalte procesul este în derulare”, au mai precizat reprezentanții PMB.

Șantierul – pentru unii mumă, pentru alții ciumă

Situația spațiilor din centrul istoric este un punct nevralgic pentru Primăria Capitalei, mai ales dacă aducem aminte de chiriașii ilegali care nu se dau dați afară din maghernițe. Totuși, o dată cu începerea, în 2008, a lucrărilor de reparații, o parte din cei care locuiau fără forme legale au fost mutați de Primăria Sectorului 3 în alte spații. La fel de dificile s-au dovedit a fi lucrările și pentru cei care dețineau afaceri în centrul istoric.

În 2008-2009, din cauza șantierelor, mulți au renunțat la coșmeliile pe care le aveau sau le-au cedat unor „binevoitori” care i-au scăpat de spațiile ce nu aduceau nici un venit pentru a profita ei înșiși de clădirile respective. Drept dovadă sunt acum multitudinea de mese și scaune care acaparează orice spațiu este posibil și care nu existau înainte, când străzile nu erau adevărate tranșee. Reprezentanții Primăriei au fost sesizați de nenumărate ori în decursul anilor și au depistat câteva cazuri în care obiectul de activitate din acte nu coincidea cu activitatea desfășurată în spațiul respectiv.

De la fițe la ghetou

Un raid prin centrul istoric te bucură, dacă ajungi prima oară pe străzile complet reabilitate, sau te poate umple de nervi, dacă se întâmplă să ai treabă pe străzile unde domnesc gunoaiele și mormanele de pământ.
Pe strada Lipscani, care, potrivit Primăriei, a fost finisată parțial între Smârdan și Victoriei, trebuie să aveți grijă la picioare. Nu vă lăsați păcăliți de arhitectura clădirilor și nu vă uitați în sus în timp ce mergeți, deoarece riscați să vă împiedicați de niște guri metalice bine înfipte în asfalt.

Și dacă veniți dinspre Pasajul Sf. Gheorghe, nu vă întoarceți din drum la vederea celor patru tomberoane de gunoi puse exact la intrarea pe stradă, faceți-vă curaj și înaintați! O să găsiți câteva terase care încearcă să mai profite de ultimele zile cu temperaturi bune pentru stat afară la un suc sau o bere.

În schimb, pe alte străzi, cum ar fi Nicolae Tonitza, Franceză, Poștei, Sf. Dumitru sau Smârdan, majoritatea finalizate 90 sau sută la sută din punct de vedere al reabilitărilor de rețele și sistem rutier, mesele și scaunele s-au înmulțit atât de mult, acaparând aproape fiecare metru pătrat de beton, astfel încât abia mai poți trece printre ele.

„Îmi place ce au făcut aici, mai ales pe timpul verii a fost superb, veneam mereu după serviciu cu prietenii sau cu colegii și stăteam la o terasă, să ne recreem. E adevărat că abia aveam pe unde trece, dar era frumos”, ne-a spus Oana, care lucrează într-o clădire de pe Splaiul Unirii.

Deși aceste străzi amintesc de capitale mai civilizate ale Europei, unde găsești kilometri întregi de alei cu terase, restaurante, magazine, zona trebuie adaptată puțin la realitățile României. Dorința de profit a deținătorilor spațiilor din centrul istoric se poate transforma oricând într-un adevărat coșmar. Spre exemplu, un scurt incendiu izbucnit la una dintre clădirile vechi a făcut aproape imposibilă intervenția pompierilor, care a trebuit, până la urmă, să intre cu un ATV.

Lucrările, reluate la sfârșitul acestei luni

După rezilierea contractului cu firma Sedesa, a avut loc procedura de arbitraj la Curtea de Arbitraj de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie a României, finalizată în favoarea PMB în Iulie 2010. Ulterior, „Primăria Municipiului București a încheiat un contract de consultanţă cu Asocierea Ove Arup&Partners International Ltd și Tecnic Consulting Engineering Romania. În prezent, consultantul derulează activitatea de inspectare şi verificare a proiectelor de execuţie şi a lucrărilor deja finalizate”, au mai spus reprezentanții Primăriei.

În luna septembrie trebuia să fie întocmite documentațiile de atribuire în vederea demarării procedurii de licitație publică pentru desemnarea constructorului care va finaliza lucrările rămase de executat. Consultantul va superviza viitoarele lucrări, până la finalizarea tuturor străzilor din zona-pilot. Se estimează că lucrările de execuție se vor relua la sfârșitul acestei luni.

„Atât perioada estimată de finalizare a lucrărilor de execuție, cât și valoarea acestora urmează a fi stabilite în urma finalizării documentației de atribuire de către firma de consultanță și în urma finalizării procedurii de atribuire. Până la această dată, în cadrul proiectului de reabilitare a centrului istoric, PMB a efectuat de la începutul proiectului plăți în valoare de 39.654.536,91 lei, din care, în perioada iulie 2008-22 septembrie 2010, 13.942.371,25 lei”, au arătat specialiștii din Primărie.

Chiriile, de la 8 euro/mp

Potrivit Hotărârii CGMB nr. 32 din 2007, nivelul chiriilor din centrul istoric se situează între 8 euro/mp (pentru activități socio-culturale) și 80 euro/mp (pentru hoteluri, bănci sau săli cu jocuri de noroc). Pentru cafenele, fast-food-uri și show-room-uri, chiria este în medie de 20 euro/mp. Dacă la mijloc este un titular de contract de închiriere cu PMB, prețul crește de cel puțin două ori.

„Atât perioada estimată de finalizare a lucrărilor de execuție, cât și valoarea acestora urmează a fi stabilite în urma finalizării documentației de atribuire de către firma de consultanță și în urma finalizării procedurii de atribuire. Până la această dată, în cadrul proiectului de reabilitare a centrului istoric, PMB a efectuat de la începutul proiectului plăți în valoare de 39.654.536,91 lei, din care, în perioada iulie 2008-22 septembrie 2010, 13.942.371,25 lei.”

Ana HERA

Categorii
Economie trimitere stanga (cu foto)

Scumpiri “de criză” la alimente

Scumpiri “de criză” la alimente

Mâncarea se scumpește, veniturile populației sunt în scădere

Vânzările de produse alimentare au scăzut în România cu 15% față de anul trecut și cu aproape un sfert comparativ cu 2009. Marjele de profit ale producătorilor și comercianților sunt la limită, mai ales că aceștia din urmă au apelat la tot felul de promoții, în speranța că vor tempera prăbușirea vânzărilor. În perioada următoare este de așteptat și o majorare de preț din partea marilor magazine.

Anul a început cu viscol și geruri năprasnice, a continuat cu ploi abundente urmate de inundații și capriciile vremii au fost „desăvârșite” de caniculă.

Toate acestea au afectat culturile agricole, producția a fost mult mai redusă, iar prețurile, firesc, au explodat.

Peste vremea capricioasă s-au suprapus eliminarea, de la 1 ianuarie, a unor subvenții, majorarea TVA de la 19 la 24%, dar și acțiunile unor speculanți care au profitat de conjunctura internațională.

Recolta de grâu a fost în acest an cu 55-60% mai mică față de anul trecut, iar cea de legume și fructe, în medie, cu 40% mai redusă.

Scumpiri

– pâine            30%
– ulei               15%
– roșii             60%
– mezeluri        4%
– lapte              7%
– conserve      15%

„În aceste condiții, dacă luăm în calcul și că în țările vest-europene motorina pentru agricultură este mai ieftină cu 50% față de cea utilizată de fermierii români, aceștia nu au cum să facă față importurilor. De asemenea, au fost tăiate, de la 1 ianuarie 2010, și unele subvenții, cum ar fi cea de 0,3 lei care se acorda pentru fiecare litru de lapte”, a declarat pentru “Timpul” Tudor Dorobanțu, vicepreședinte al Federației Agrostar.

Prețul laptelui este de așteptat să crească în perioada următoare cu 5 până la 7%, mai ales că în sezonul rece producția internă scade, iar procesatorii sunt nevoiți să recurgă la importuri.

Problemele din România sunt accentuate și de cele existente la nivel mondial în sectorul alimentar, mai ales că vremea a fost nefavorabilă în întreaga Europă. Rusia și Ucraina, cei mai mari exportatori de cereale, au blocat exporturile în acest an, ceea ce a făcut ca prețul grâului la bursele internaționale să crească de la 160 la 250 euro pe tonă.

„Din cauza faptului că inundațiile și ploile din perioada de recoltare au compromis o mare parte din producția de grâu, România a fost nevoită să se aprovizioneze din import. Astfel, prețul grâului se va majora cu aproximativ 30%”, a declarat pentru “Timpul” Dragoș Frumosu, președintele Federației Sindicatelor din Industria Alimentară.

Și uleiul se va scumpi, însă nu din pricină că producția internă de floarea-soarelui ar fi insuficientă. Cum însă pe piețele internaționale prețul semințelor de floarea-soarelui a crescut, cultivatorii români au procedat în consecință, pe principiul „dacă nu ne cumpărați voi (fabricile de ulei autohtone), producția la prețul pe care-l cerem o livrăm la export”.

Frumosu spune că din această cauză prețul uleiului se va majora cu 15%. El a mai amintit și o altă problemă cu care se confruntă atât unitățile de panificație, cât și cele de procesare a uleiului, și anume că nu dispun de silozuri proprii, astfel încât să se poată aproviziona o singură dată pe an, la prețuri mai avantajoase.

Producția de roșii, cu 65% mai mică

În sectorul legumicol vremea a făcut ravagii. Recolta de legume și fructe a fost, în medie, cu 40% mai mică decât în 2009, iar cea mai mare scădere, de 65%, s-a înregistrat la tomate, după cum spune Dorobanțu.

În consecință, prețurile sunt mai mari și cu 60%. Dacă anul trecut un kilogram de roșii putea fi cumpărat cu 1,5 lei, acum prețul a crescut la 2,5 lei pentru cel mai ieftin sortiment.

Creșterile de prețuri ale legumelor vor afecta și industria conservelor, pentru care acestea reprezintă materia primă. Potrivit lui Frumosu, vom asista la o majorare cu aproximativ 15% a prețurilor de vânzare a conservelor.

Și la carne și preparate din carne se anunță scumpiri. În afară de materia primă de bază, carnea, în costurile mezelurilor sunt incluse și sarea, condimentele și membranele pe care producătorii le aveau în stoc, cumpărate cu TVA de 19%.

„Stocurile au început să se termine și procesatorii vor fi nevoiți să cumpere la noile prețuri. Totodată, nu trebuie să uităm că de mai bine de un an de zile prețurile preparatelor din carne nu au mai crescut sau au crescut nesemnificativ, iar presiunea se simte tot mai accentuat”, a explicat Frumosu.

El a opinat că, oricum, se va simți în următoarea perioadă o creștere de prețuri de 2-4%.

Adrian BĂRBULESCU

Categorii
opinii trimitere stanga (cu foto)

Petre Mihai Băcanu – „Evenimentele”

Petre Mihai Băcanu – „Evenimentele”

Petre Mihai Băcanu

După ce uniformele au protestat pașnic (pentru drepturi elementare), iar reacțiile domnilor Băsescu și Boc au fost umorale, pripite, dezordonate și contradictorii, cazul a fost împins de președinte la ditamai CSAT, de parcă tărișoara noastră era în mare pericol din cauza „evenimentelor” din 24 septembrie.

Care „evenimente”, stimabililor? Ce tot îi trageți cu „gravitatea evenimentelor din 24 septembrie”, cu „subminarea”? Anarhia în România s-a instalat de mult și nu polițiștii sunt vinovați în primul rând.

La un miting pot scăpa de sub control și scandările. La marșul polițiștilor „textele” n-au fost cele mai elegante, ba am putea spune că unele au fost licențioase, așa că poți înțelege niște oameni cărora le-a ajuns cuțitul la os. Au devenit furioși pentru că nu i-a băgat nimeni în seamă, iar de  la polițiști nu ai pretenții la sloganuri elaborate.

Unele dintre scandările lor au fost apropiate de cele ale galeriilor de fotbal sau limbajului indecent pe care îl întâlnim și pe Internet. În schimb, am remarcat că președintele, ori de cate ori s-a referit la Educație, n-a pomenit nimic de limbaj, de buna creștere.

Nu toți polițiștii sunt „îmbuibați”, nu toți sunt „șpăgari”. Gardienii din penitenciare ce șpagă sa ia? Cei mai mulți dintre polițiști nu au o viață ușoară. Interiorul lor este răvășit, ca, de altfel, al multor români. Mulți polițiști și-au luat răngi în cap de la interlopii cununați de FAMILIE.

Ieșirea la rampă a președintelui, rățoindu-se la „organe”, este o gafă. Putea găsi o altă cale pentru dezaprobare. În stilul său, putea s-o dea pe „caterincă” (pentru că i-a plăcut termenul atunci când i-a capacitat  pe români): să zicem, să  le recomande polițiștilor, când or să reia protestul, să poarte toți cravată.

Dacă președintele vrea respect, la rândul său, trebuie să ofere respect. Să fi uitat românii de apelativele injurioase ale lui Băsescu? Cine a exaltat exprimarea de mahala? Limbajul său nu diferă cu nimic de cel din 24 septembrie. Pentru că este președinte de țară, la o mie de galoane peste rangul de polițist.

Când protestează  6.000 de polițiști trebuie să-ți pui întrebări. La miting au fost 8.000 de protestatari. Derapajul sloganurilor nu poate fi imputat doar polițiștilor. Acolo erau și gardieni din penitenciare, cu o educație minimă, polițiști comunitari, ba pe traseu s-au alăturat și vreo mie de civili.

Oamenii disperați, la o demonstrație, pot derapa, pot face uz de înjurături în plină stradă. Și polițiștii pot fi furioși din cauza lefurilor mici, au ajuns la proteste pentru că sunt sleiți de lipsuri. Dar lucrurile sunt departe de ceea ce unele voci au prognozat că „s-ar coace o lovitură de stat”.

Îl înțelegem pe dl președinte că este supărat pe polițiști, dar de ce și pe jandarmi? „Nu au aplicat legea, au negociat cu  sindicaliștii” – a zis. Jandarmii n-au făcut încă grevă, n-au mărșăluit spre Cotroceni.  Cum trebuia să intervină Jandarmeria? Să-i ia la bătaie pe polițiști?  La început dl Băsescu și-a aruncat mânia și pe ISU, mai apoi a renunțat.

Limbajul mitingului îl favorizează pentru moment pe Traian Băsescu, dar românii nu mai pot fi seduși nici măcar cu promisiunea că de la 1 ianuarie vom înregistra creșteri salariale. Atunci când și-a asumat rolul de paratrăsnet anunțând reducerile de salarii și pensii, președintele trebuia să se gândească la faptul că va avea parte și de înjurături.

Dacă n-ar fi existat acele lozinci care au cam sărit calul (preluate de prin ’90 și neadecvate anului 2010), mitingul polițiștilor ar fi avut darul de ridicare a protestului la rangul de trezire a societății. Pentru că doar suspinul nu ajută la nimic.

Regimul Băsescu este compromis. În primul rând, pentru faptul că nu vrea să recunoască nimic. Asta înfioară mai mult decât reducerea salariilor. Totul a eșuat în România – și modernizarea instituțiilor statului, și înlăturarea birocrației, și stoparea corupției.

Trăim vremuri urâte! Vă propun o manifestație pro-Băsescu.

Categorii
Escală în alte lumi trimitere stanga (cu foto)

Jakarta: soluția antiaglomerație

Jakarta: soluția antiaglomerație

Blocajele de trafic din Jakarta ar putea duce la mutarea capitalei Indoneziei

COȘMAR. Viteza medie a vehiculelor în Jakarta este de sub 10 km/h

În fiecare zi, peste 500 de automobile și 1.500 de motociclete noi se adaugă celor aproximativ 6,7 milioane de vehicule aflate în circulație în capitala indoneziană Jakarta. Din cauza aglomerației și a blocajelor de trafic, viteza medie este de sub 10 kilometri pe oră, valoarea estimată a combustibilului și a timpului irosite fiind de peste un miliard de euro pe an.

Infrastructura Jakartei, cel mai mare oraș din lume fără metrou, este depășită.

Luna trecută, o porțiune de 100 de metri dintr-o autostradă cu patru benzi a căzut într-un râu, iar taluzul de 125 de metri al unuia dintre zecile de canale construite în urmă cu aproape un secol s-a prăbușit.

În încercarea de a reduce numărul de automobile din trafic, au fost instituite benzi speciale pentru vehiculele cu mai mulți ocupanți. Această măsură nu numai că nu a ajutat circulația, ci a dus și la apariția unei noi îndeletniciri: cea de „pasager profesionist”.

La intrarea pe arterele cu benzi pentru vehicule cu mai mulți ocupanți, adolescenți sau mame tinere cu copii în brațe își oferă serviciile, pentru echivalentul unui dolar, șoferilor grăbiți.

Cum problema aglomerației pare să nu aibă soluție, președintele Indoneziei, Susilo Bambang Yudhoyono, a făcut o propunere radicală: mutarea capitalei.

Costul estimat la 11 miliarde  dolari și durata materializării proiectului, de circa 10 ani, sunt însă obstacole majore.

Ceva trebuie făcut însă înainte ca orașul cu 10 milioane de locuitori să intre în colaps.

Dana HĂDĂREANU

Categorii
opinii trimitere stanga (cu foto)

Matematica înseamnă mai mult decât un șir de cifre

Matematica înseamnă mai mult decât un șir de cifre

Academicianul Solomon Marcus, la 85 de ani

Solomon Marcus s-a născut în data de 1 martie 1925 la Bacău. Părinții săi au fost croitori. După absolvirea studiilor liceale în orașul natal, a urmat cursurile Facultății de Matematică din cadrul Universității București.

A obținut ulterior și titlul științific de doctor în matematică. După absolvirea facultății a predat la Facultatea de Matematică din cadrul Universității București.

Este autor a numeroase studii interdisciplinare, de cărți ce privesc utilizarea matematicii în lingvistică, în analiza teatrală, în științele naturale și sociale.

Solomon Marcus

Cărțile sale au fost traduse în multe țări. A publicat peste 50 de volume și aproximativ 400 de articole în reviste științifice sau de specialitate.

În 1993 a devenit membru corespondent al Academiei Române. În anul 2001 a fost ales membru titular.

Volume: Lingvistica matematică; Modele matematice în lingvistică; Gramatici automate finite; Limbaj, logică, filosofie; Poetica matematică; Semiotica folclorului.

Considerați că la ora actuală, având în vedere progresul din ultima vreme, matematica poate oferi un model universal cognitiv?

Timp de două mii de ani, „Elementele” lui Euclid au constituit un model de prezentare a cunoașterii umane. Modul axiomatic-deductiv introdus de vechii greci a fost adoptat nu numai de matematicieni ca Arhimede și Newton, dar și de teologi din Evul Mediu, de filosofi ca Spinoza în prezentarea „Eticii” sale, iar în secolul al XX-lea mari lingviști ca L. Bloomfield tot de acest mod de prezentare s-au prevalat.

Între timp însă, gândirea axiomatic-deductivă a trecut și ea prin mari prefaceri, deoarece a trebuit să facă față unor situații conflictuale. Logica simțului comun, bazată pe principiile lui Aristotel – identitate, necontradicție și terț exclus –, a intrat în criză și ideea de raționament deductiv a trebuit să fie spusă unui examen critic foarte sever.

S-a înțeles astfel că există situații în care anumite enunțuri pot avea un statut mai complicat decât cel de adevărat sau fals. S-au dezvoltat logici alternative față de aceea a vieții cotidiene.

Concomitent și ulterior, semnale ale nevoii de-a depăși în anumite situații în logica aristotelică au venit și din alte direcții, din fizică și biologie, din literatură, artă și informatică, din lingvistică, din mitologie și din filosofie. Dar, în înțelegerea statutului noilor logici, matematica și-a păstrat rolul de protagonist.

Modelul matematic de gândire este exemplar pentru orice altă disciplină și din alte puncte de vedere. A proceda în etape riguros ordonate, în care fiecare etapă se prevalează de achizițiile din etapele anterioare, este un deziderat natural în orice activitate intelectuală.

Dar matematica este unică prin modul în care această procedare are un caracter explicit, „cu cărțile pe masă”, cum s-ar spune. Pentru aceste motive, matematica are o anumită universalitate.

A ști să vezi în matematica aceasta, a nu o reduce la un simplu prestator de servicii, iată ce ar trebui să aibă în vedere educația matematică, ceea ce ar trebui să înțeleagă orice intelectual.

Dar această universalitate nu are un caracter exclusivist, ea este concomitentă cu acțiunea altor discipline. Matematica nu-și extinde raza de acțiune în dauna altor modalități, ci în cooperare cu ele.

Care sunt totuși limitele matematicii?

Încercările anterioare de-a se fixa limitele matematicii au eșuat, au fost contrazise de evoluția matematicii. S-a crezut că ea se reduce la studiul aspectelor cantitative și al formelor spațiale, dar în secolul al XX-lea matematica și-a extins obiectul.

S-a crezut că matematica este incompatibilă cu finețea, nuanțele și complexitatea fenomenelor socio-umane, dar acum metabolismul matematicii cu domeniile socio-umane este foarte puternic, fie că e vorba de științele socio-umane, fie că ne referim la arte și literatură.

Fără a pretinde că matematica poate orice, pretenție absurdă și trivială (un gazetar se mira că matematica nu poate prevedea câștigurile la loterie), prudența ne recomandă să ne abținem de-a-i fixa anumite limite. Orice predicție în această privință este riscantă.

Sunteți membru plin al Academiei. Ce mai însemnă această distincție în ziua de azi? Ce pondere mai are Academia acum?

Iată o întrebare binevenită. Academia Română își propune să fie forul suprem de știință și cultură al țării. În atingerea acestui scop ea are de învins unele neajunsuri, iar dacă veți răsfoi revista ACADEMICA, veți afla multe lucruri interesante.

Chiar cu cele mai bune intenții, atunci când este vorba de o selecție a celor mai buni din diferite domenii de cercetare și de creații, rezultatele nu pot beneficia totdeauna de acordul general.

Academia primește propuneri din partea unor instituții de cercetare și universitare și din partea unor uniuni de creație, dar uneori acestea nu și-au elaborat criterii de selecționare a celor mai valoroși ai specialității respective, iar propunerile sunt marcate de superficialitate.

În orice caz, au fost destule situații în care Academia a avut o prezență socială corespunzătoare menirii ei, în știință, în tehnologie, în umanistică, în educație și învățământ. A făcut recomandări corespunzătoare factorilor de decizie. Un factor negativ îl constituie existența unor academii paralele, unele dintre ele fără un suport științific satisfăcător.

Unele instituții de învățământ poartă și ele denumirea de „academie”. Există apoi academii sportive, ca acelea de fotbal, de tenis, de biliard etc., toate contribuind la crearea unei confuzii privind natura statutului academic. O clarificare este de dorit.

În comunism matematica a avut de suferit, ca orice disciplină a cunoașterii pure. Dacă nu era Zoe Ceaușescu, poate ar fi suferit și mai mult. Comunismul voia producție, nu cercetare. Acum fondurile pentru cercetare sunt tot mai reduse. Ce poate face un tânăr matematician de talent ca să nu-și părăsească țara?

Situația matematicii și a matematicienilor în perioada comunistă nu poate fi expediată prin aprecierea pe care dv. o faceți, dar nu vom discuta aici această chestiune. Mă voi referi la situația actuală. În condițiile de acum, locul geografic în care te afli nu mai este atât de important ca în trecut.

Nevoia de-a călători pentru a se întâlni cu alții din domeniul său este vitală pentru un om de știință. Tot mai mulți dintre cei care au plecat din România și sunt afiliați la universități străine sunt în legătură permanentă cu cei din țară. Se fac multe lucrări în colaborare, ei vin la noi să țină conferințe, să organizeze seminarii de cercetare, să conducă doctorate, iar cei din țară merg la ei.

Desigur, este de dorit să avem instituții de cercetare și învățământ cât mai puternice, dar faptul acesta nu va anula nevoia de călătorie, de participare la întâlniri internaționale.

Oricât de importantă ar fi comunicarea electronică, internetul în general, nimic nu poate înlocui contactul personal între cercetători. În cele din urmă, nivelul cercetării nu poate fi radical diferit de cel al economiei noastre, al societății în general.

Deși aveți o vârstă înaintată, sunt convins că nu ați abandonat scrisul. La ce lucrați în momentul de față?

Mă aflu în fața unor acțiuni importante. În momentul acesta sunt la Timișoara, la o conferință internațională de „Symbolic Computation”. La sfârșitul primei decade din octombrie voi participa, la Academia Română, la o întâlnire internațională – „Penser l’Europe”.

În ultima săptămână a lunii octombrie voi fi la Paris, la o masă rotundă privind semiotica existențială, organizată la Institutul Cultural Finlandez din Paris, în colaborare cu L’Universite de Paris-Sorbonne.

Tot atunci voi prezenta o conferință la Institutul Cultural Român din Paris și alte conferințe la universități pariziene. Voi avea o deplasare de două zile la Londra, privind jocul în educație.

Lucrez la intervențiile mele la aceste acțiuni. Pregătesc noua ediție a cărții mele „Timpul”. Lucrez la finalizarea cărții „Răni deschise”, care urmează să apară la Editura Spandugino. M-am limitat la acțiunile din viitorul apropiat.

Considerați că acum capacitatea speculativă a omului este mai avansată decât în alte epoci? Sau, din păcate, lucrurile stau invers?

În actuala situație de progres extraordinar al mijloacelor de comunicare, de deplasare și de informare, posibilitățile de cercetare și de creație sunt incomparabil mai mari decât în trecut.

Dar crește și decalajul între reflecția acumulată în lume și capacitatea noastră de a asimila. Aici se află problema.

Acțiunea noastră „speculativă”, cum o numiți dv., trebuie să ia în considerare acțiunea speculativă a celorlalți. Deocamdată acest deziderat e insuficient realizat.

Dan STANCA

Categorii
Explicit trimitere stanga (cu foto)

Consiliul General al Capitalei, driblat ca la Obor

Consiliul General al Capitalei, driblat ca la Obor

Hotărâri penale pentru clădiri ilegale


ILEGALITATE. Blocul fraților Ghiță este cu 15 metri mai înalt decât limita legală

Într-un top al aberațiilor legate de distrugerea Capitalei din punct de vedere urbanistic,  sectorul 2 ar ocupa un loc de frunte. Edilii și aleșii sectorului 2 au ajuns să voteze și să aprobe hotărâri de consiliu ilicite, care să permită construcțiile ilegale.

În data de 7 iunie 2007, Consiliul Local al Sectorului 2 a aprobat construirea unei clădiri de locuințe de 7 etaje și 27 de apartamente pe malul de nord-vest al Lacului Tei, într-un loc în care Planul Urbanistic General al Capitalei și Planul Urbanistic Zonal al Sectorului 2 (aprobat în 2003) prevedeau că nu se pot construi decât locuințe individuale și colective mici, cel mult cu două etaje.

Astfel, clădirea urma să aibă o înălțime de 25 de metri (înălțimea maximă admisă a zonei este de 10 metri), celelalte caracteristici ale construcției (Coeficientul de utilizare a terenului – CUT, Procentul de Ocupare a Terenului – POT) depășind, de asemenea, prevederile legale. Construirea unui bloc care să depășească acești indicatori nu putea fi aprobată decât printr-un Plan Urbanistic Zonal, avizat de Consiliul General al Municipiului București (CGMB).

Consilierii locali ai sectorului 2 au fentat CGMB și au aprobat construcția votând, la propunerea primarului sectorului 2, Neculai Onțanu, și pe baza avizului de urbanism al arhitectului-șef, un Plan Urbanistic de Detaliu (PUD), act de rang inferior celui unui Plan de Urbanism Zonal.

Judecătorii-dandana, „traduși” de Onțanu

Beneficiarii construcției, frații Răzvan și Bogdan Ghiță, fii ai unui fost angajat în Ministerul Afacerilor Externe, au fost dați în judecată de vecinii afectați direct și nemijlocit (lipsa însoririi, accesul stradal, distrugerea împrejmuirii) de construirea ilegală a blocului.

Reclamantul SC Ciad SRL a cerut instanței să anuleze, pe linie, avizul de urbanism, hotărârea de Consiliu local prin care s-a aprobat PUD-ul care permitea construirea blocului și autorizația de construcție a blocului pentru frații Ghiță.

În data de 2 iulie 2009, Tribunalul București a repus situația pe făgașul normal anulând avizul de urbanism, hotărârea de aprobare a PUD-ului și autorizația de construcție a blocului.

Nouă luni mai târziu, judecătorii Curții de Apel București au întors situația în favoarea fraților Ghiță, declarând drept legale hotărârea prin care s-a aprobat PUD-ul și autorizația de construcție, dar menținând decizia de nelegalitate a avizului de urbanism.

Specialiștii în drept consultați de Timpul au spus că, dacă avizul de urbanism a fost nelegal, atunci hotărârea Consiliului prin care s-a aprobat PUD este nulă de drept, iar autorizația de construire trebuie, de asemenea, anulată.

„Hotărârea de aprobare a unui PUD nu poate rămâne legală cât timp avizul care a stat la baza ei este nul”, susțin specialiștii.

Dar ce i-a determinat pe judecători să comită această gafă care urmează a fi analizată la judecarea contestației în anulare? Ei au fost induși în eroare de o altă hotărâre de Consiliu Local (13/1007), fabricată în laboratoarele subalternilor lui Onțanu și ale lui Toma Șutru, secretarul Consiliului Local.

Falsurile de la Sectorul 2

Consilierii locali ai sectorului 2 au fentat CGMB și au aprobat construcția votând la propunerea primarului NECULAI ONȚANU

Nu este prima oară, din păcate, când o autoritate votează sau adoptă pe tăcute o lege mincinoasă, care are drept scop să pună bazele pentru alte și alte legi abuzive pentru care a creat aparența de legalitate.

Hotărârea 13/2007, pe care primarul a invocat-o în instanță, este însă mult mai parșivă, falsul fiind evident atât sub aspectul logicii juridice, cât și sub aspect formal, au confirmat specialiștii în drept consultați.

Potrivit Legii privind amenajarea teritoriului și urbanismul (350/2001), o construcție nu are voie să depășească prevederile Planului Urbanistic General în ceea ce privește înălțimea maximă, funcțiunea zonei sau coeficientul de utilizare a terenului (CUT).

Acestea nu pot fi modificate decât printr-un Plan de Urbanism Zonal (PUZ), un proiect deosebit de complex, care include o multitudine de avize și documentații, plus un regulament local de urbanism, care stabilește noile reglementări cu putere de lege (înălțime maximă, CUT etc.).

Consiliul Local al Sectorului 2 a aprobat un astfel de PUZ în 2003, regulamentul PUZ-ului fiind clar pentru clădirea fraților Ghiță: înălțime maximă 10 metri, clădiri de cel mult două etaje și CUT max. 1,3.

O dată cu creșterea investițiilor imobiliare în zonă, edilii sectorului 2 au fost puși sub o mare presiune: să aprobe înălțimi mai mari pentru respectivele clădiri.

În 2006 însă Parlamentul a modificat Legea urbanismului și a luat dreptul sectoarelor de a mai aproba PUZ-uri, singura instituție abilitată prin lege să aprobe PUZ-uri în Capitală fiind Consiliul General al Municipiului București.

Cum nu mai putea aproba, în 2007, un PUZ și fără acesta nu puteau aproba construcții mai înalte, subalternii primarului Onțanu au recurs la o șmecherie. Au propus Consiliului Local să aprobe modificări la PUZ-ul vechi. „Nu are voie să modifice sau să completeze o lege decât acea autoritate care este abilitată să aprobe legea.

Cum un consiliu județean, de pildă, nu are voie să modifice, de capul lui, o lege, care se adoptă de către Parlament, nici consiliul local al unui sector nu are voie să modifice prevederi ale Planului Urbanistic General, deoarece competența este numai a Consiliului General”, au declarat surse din cadrul CGMB. Curios este că judecătorii nu au remarcat și ei acest fapt.

Că scopul era acela de a se aproba construirea de clădiri înalte reiese și din intervenția unui consilier, consemnată în procesul-verbal al ședinței din 21 martie 2007:

„Aș dori să fac câteva precizări. Se modifică un PUZ, (…) trebuie să actualizăm toate documentațiile de urbanism, dar trebuie făcut conform procedurilor legale în vigoare. Pentru a face asta, trebuie să avem o fundamentare solidă, care, în opinia mea, nu există. În momentul în care vreau să schimb reglementările anumitor zone, schimb în sensul în care urmăresc să dau liber la construcții înalte. Când s-a făcut PUZ-ul (în 2003 – n.n.) s-au făcut diferite studii. Acum venim fără aceste studii și fără o fundamentare. (…) Putem ajunge la un blocaj al utilităților în câțiva ani”.

Hotărâri votate pe bază de legi nule sau abrogate

Mai grav este că hotărârea Consiliului Local al lui Onțanu (facsimil) era lovită de nulitate încă de la adoptare. Potrivit textului acesteia, Hotărârea 13/2007 are ca temei de drept o hotărâre a CGMB (242/2001) lovită de nulitate din 2006 tocmai de legea care nu a mai dat voie sectoarelor să aprobe PUZ-uri.

Nici celălalt temei menționat în Hotărârea 13, adoptată pe 21 martie 2007, nu este legal, deoarece Ordinul MLPAT 1107/2001 fusese abrogat cu trei luni înainte de Ordinul 22/2007.

Acesta nu mai slujea însă „intereselor”. Opinia juriștilor este că instanța trebuie să constate nulitatea Hotărârii 13/2007, deoarece are ca temei de drept prevederi legale nule sau abrogate.

Pe cale de consecință, toate actele sunt lovite de nulitate, inclusiv autorizația de construcție eliberată fraților Ghiță.

Cătălin ANTOHE


Consiliul local al unui sector nu are voie să modifice prevederi ale Planului Urbanistic General, deoarece competența este numai a Consiliului General.