Centrale nucleare pe blat
Primarii localităților luate în calcul de autorități ca posibil amplasament pentru viitoara centrală nucleară susțin că nimeni nu a consultat populația din aceste zone
România ar urma să aibă o nouă centrală nucleară, pe lângă cea de la Cernavodă, iar Guvernul caută un nou amplasament. Planurile sunt extrem de secrete și lista localităților vizate a putut fi aflată doar după un demers al Greenpeace în instanță. Comunitățile din aceste localități susțin că nimeni nu le-a cerut părerea. Peste 100 de localității se află pe lista posibilelor locuri unde Executivul vrea să amplaseze o nouă centrală nucleară. Planurile au fost atât de bine ţinute la secret, încât nici măcar edilii din localitățile vizate nu au fost consultați cu privire la posibilitatea amplasării unui reactor nuclear pe teritoriul lor, asta, ca să nu mai vorbim despre populația din zonele respective.
A fost nevoie de intervenția Greenpeace pentru ca lista localităților vizate să fie făcută publică, iar acest lucru s-a întâmplat doar după un demers în instanță.
În tot acest timp, Guvernul – același care omite, intenționat sau nu, etapa consultării populației – cheltuiește sume importante pentru studii.
„În România există o singură centrală nucleară, la Cernavodă, care are două reactoare (Cernavodă 1 și 2) și este amplasată într-o zonă cu risc seismic. Guvernul României intenționează să construiască încă două reactoare nucleare (Cernavodă 3 și 4) și o nouă centrală nucleară, a cărei locație nu a fost făcută publică (în presă au fost menționate mai multe localități din Transilvania). Aceste reactoare de la Cernavodă au un design depășit, canadian, de tip CANDU 6”, arată militanții ecologiști de la Greenpeace.
Lista localităților vizate de autorități este lungă. Harta Guvernului, obținută și publicată de Greenpeace, conține 102 localități unde se poate ridica viitoarea centrală, din Dobrogea, Moldova, dar, mai ales, din Transilvania.
Primăria din Brănișca
Hunedoara, pe harta nucleară a României
Patru dintre posibilele locuri se află în județul Hunedoara, majoritatea pe Valea Mureșului, respectiv Cristur, Brănișca, Mărtinești și Sântandrei.
„Statul român a plătit sute de mii de euro pentru un studiu privind amplasarea unei noi centrale atomoelectrice pe teritoriul României. Populația nu a fost întrebată dacă dorește o nouă centrală nucleară, așa cum prevăd normele internaționale, însă acest lucru nu a stat nicidecum în calea alocării banilor pentru studiu. Studiul rezultat este secret și a fost nevoie să intentăm proces Ministerului Economiei pentru a obține lista celor 102 localități. Restul studiului este în continuare ținut sub cheie de către strategii naționali ai energiei, însă pentru desecretizarea acestuia am înaintat o acțiune la Comitetul de la Aarhus și un proces la Tribunalul București”, a precizat Ionuț Cepraga, coordonator de campanii în cadrul Greenpeace România.
Practic, Greenpeace este singura entitate care a contactat primăriile tuturor celor 102 localități și așa s-a aflat de intențiile Guvernului.
Edilii se opun categoric intenției Guvernului
Firesc, după accidentul de la Fukushima, intenția ministeriabililor a stârnit îngrijorare în rândul edililor și al populației din localitățile hunedorene vizate, care se opun vehement amenajării centralei nucleare pe teritoriul localităților lor.
Mărtinești
Primarul din Brănișca, Teodor Lazăr, este extrem de vehement și nici măcar nu vrea să audă de această idee.
„Ar fi o catastrofă dacă viitoarea centrală nucleară ar fi amenajată la Brănișca. Nici măcar locuri de muncă nu se creează, ca să avem de câștigat de pe partea economică, pentru că vine cu tehnologie nouă, mă gândesc. Şi nici populația nu ar fi de acord. Dacă s-au împotrivit proiectului de construire a unei stații de transfer, vă dați seama care ar fi reacția lor în acest caz”, spune edilul.
Teodor Lazăr a precizat că nimeni nu i-a contactat, măcar să-i întrebe de principiu dacă sunt sau nu de acord cu această idee, și este convins că, și dacă se va lua decizia amplasării centralei nucleare în Brănișca, nimeni nu le va cere părerea.
Secretarul Primăriei Mărtinești, Dragoș Popon, speră totuși că este o greșeală și e vorba despre o altă localitate Mărtinești din țară.
„Nu văd cum s-ar putea face așa ceva aici. Nu există un curs de apă. Oficial, nu există nici un fel de solicitare, de adresă sau vreo hârtie scrisă. Doar cei de la Greenpeace ne-au contactat, ei au fost primii care ne-au informat despre acest aspect. M-am gândit că este o confuzie, că nu e vorba despre noi”, a precizat oficialul primăriei Mărtinești, care spune că nici până atunci, nici de atunci încolo nu a primit vreo adresă oficială despre posibilitatea amenajării unei centrale nucleare în Mărtinești – Hunedoara.
În ceea ce privește receptivitatea populației la acest proiect, este greu de crezut, chiar imposibil, că ea va exista.
Să ne aducem aminte doar cât au căutat oficialii Consiliului Județean Hunedoara un teren pentru amplasarea unui deponeu ecologic de gunoi, pentru că oamenii s-au opus pe motiv că poluează mediul.
Primăria din Mărtinești
Şi în acest caz localnicii sunt susținuți puternic de militanții ecologiști, care au lansat deja o petiție împotriva construirii unei noi centrale nucleare pe teritoriul României.
Dobrogea, din nou vizată
Deși în Dobrogea funcționează deja unica centrală nucleară din România, alte opt localități din această regiune figurează pe harta comunităților locale propuse pentru construirea de noi reactoare nucleare.
Nici aici primarii nu au fost consultați referitor la poziția comunității privind dezvoltarea unor proiecte nucleare de către instituțiile de stat abilitate, iar edili au aflat prin intermediul organizațiilor ecologiste despre noile planuri nucleare ale Executivului.
„Nu ne-a contactat nimeni de la nici un minister. Doar Greenpeace a solicitat poziția comunității locale. Am discutat acestă problemă în Consiliul Local. Nu suntem de acord cu construcția unei centrale nucleare. Deja avem în derulare două proiecte privind energia regenerabilă – unul bazat pe panouri fotovoltaice, iar celălalt în domeniul eolian”, a precizat Ichim Andone, primarul din Măcin – Tulcea.
Acesta a adăugat că pe raza localității a mai existat un proiect energetic, însă era vorba despre o hidrocentrală care avea avizul comunității locale, dar care, din păcate, a fost abandonat.
La rândul său, autoritatea locală din comuna Pecineaga, județul Constanța, se opune unui astfel de proiect.
„Nu suntem de acord să se construiască o centrală nucleară. Energia eoliană, cu toate dezavantajele ei, este cea mai bună soluție”, susține Niculae Stan, primarul din Pecineaga.
Acesta a mai menționat că în localitate se fac studii privind viitoarele amplasamente ale turbinelor eoliene.
De altfel, majoritatea primarilor de la malul mării, inclusiv edilul de la Cernavodă, unde se află în funcțiune cele două reactoare nucleare, nu privesc cu ochi buni acest domeniu, mai ales după dezastrul din Japonia.
Mariana Mircea, primarul din Cernavodă, a început un adevărat război cu autoritățile din domeniul nuclear și reclamă lipsa transparenței în ceea ce privește deciziile pe care organismele statului le iau la centrala nucleară.
De asemenea, Gabriel Tătulescu, primarul comunei Anghel Saligny, localitate luată și ea în calcul de Executiv pentru construcția unui depozit de deșeuri radioactive, intenționează să organizeze un referendum pentru avizarea sau nu a acestui proiect.
O acțiune asemănătoare s-a desfășurat vara trecută la Năvodari, orașul unde un investitor italian intenționa să construiască un centru de depozitare a deșeurilor periculoase. În urma acestui referendum, 99% din locuitorii orașului au votat împotriva acestui proiect.
„Nu suntem de acord să se construiască o centrală nucleară. Energia eoliană, cu toate dezavantajele ei, este cea mai bună soluție.” Niculae Stan, primarul din Pecineaga
Carmen COSMAN
Marius POP