Interzis la spitale, deschis la cimitir
FOTO – Agerpres
Reforma lui Cseke Attila atinge și unitățile modernizate în ultimul an
Din grabă, nepricepere sau, pur și simplu, din prostie, Ministerul Sănătății a decis să închidă sau să transforme în aziluri pentru bătrâni și unele spitale ce tocmai au fost renovate și echipate cu aparatură de ultimă generație. Tot pe aceeași listă a spitalelor închise cu scopul de a opri risipa banilor din sistemul public de sănătate figurează și multe unități ce nu înregistrează datorii.
Aflat pe lista unităților transformate în cămine pentru bătrâni, Spitalul „Dr. Ion Crăciun” din localitatea Călinești, județul Argeș, a funcționat până acum cu două linii de gardă pentru șase specialități, capacitatea de cazare fiind de 100 de paturi.
În perioada 2009-2010, spitalul a beneficiat de circa 700.000 de dolari reprezentând fonduri de investiții alocate de instituțiile locale și centrale.
Spitalul din Călinești deservește circa 52.800 de locuitori din 12 localități, având secții de Anestezie și Terapie Intensivă, Medicală, Chirurgie (cu două săli de operație), Obstetrică-Ginecologie, Pediatrie și Neonatologie.
În plus, Spitalul „Dr. Ion Crăciun” deține, sau a deținut, și un laborator de analize acreditat RENAR, un laborator de radiologie și imagistică, un cabinet de planning familial şi o secție de sterilizare proprie.
Cum secția de Chirurgie a fost înființată acum patru ani, iar banii alocați în ultimul timp au fost folosiți pentru alte dotări cu aparatură și pentru crearea unor condiții bune pacienților și medicilor, vestea transformării unității în cămin pentru bătrâni a șocat personalul medical de aici. „În cel mai fericit caz, ministerul putea să ofere criterii de performanță, de selecție. Nu poți să ții pasul, la revedere!
Dar în momentul în care actul medical se face cum trebuie, spitalul nu are un leu datorie și tu vii și anunți că transformi spitalul în cămin de bătrâni, nu prea e în regulă. Îmi pare rău, aici chiar s-a muncit…”, a declarat Rina Boaţă, managerul Spitalului „Dr. Ion Crăciun” la aflarea veștii.
Arad și Brăila: se pierd milioane de euro
Propus pentru comasare cu Spitalul Clinic Județean de Urgență Arad, Spitalul Clinic Municipal Arad este un alt caz ce arată că decizia administrativă luată la București nu a ținut și nu ține cont de realitățile din teritoriu.
Potrivit managerului spitalului Clinic Municipal din Arad, Teodora Olariu, această unitate are toate secțiile recondiționate, condițiile hoteliere pentru pacienți sunt bune, nu există datorii și, ce este important, în ultimii ani s-au investit aici peste un milion de euro.
În aceeași situație se plasează și Spitalul de Obstetrică-Ginecologie Brăila, care ar urma să fie comasat cu Spitalul de Urgență Județean. Gheorghe Bunea Stancu, președintele Consiliului Județean Brăila, susține că numai anul trecut s-au alocat din bugetul local 1,1 milioane lei în reabilitarea unității, bani din care s-au achiziționat, printre altele, mobilier și mese de consultație.
În plus, chiar și în acest an sunt programate a se investi alte sume, de circa 500.000 lei, pentru achiziționarea a cinci incubatoare și schimbarea cazanelor.
Abrud: finanțări europene inutile
Ignoranța pare să fi funcționat deplin și în județul Alba. Aici, Spitalul Orășenesc Abrud urmează a fi comasat cu Spitalul Județean de Urgență Alba Iulia. Numai că prin această decizie impusă de Ministerul Sănătății sunt în pericol a se pierde câteva milioane bune obținute ca finanțare pentru unitatea ce urmează să dispară.
În cadrul unui program-pilot de 2,1 milioane lei, contractat prin intermediul primăriei de la un fond de investiții elvețian, spitalul tocmai urmează să fie reabilitat termic chiar din această lună. Cum entitatea este programată să dispară, derularea finanțării este, așadar, incertă.
„Fondul a fost accesat de Primăria Abrud din 2009. Prin program se vor reabilita trei corpuri ale spitalului și sistemul de încălzire”, susține Tiberiu Raţiu, primarul Abrudului, care se împotrivește planului de redresare venit de la minister.
Banii veniți de la elvețieni nu sunt singurele fonduri aduse ca investiții la spitalul ce va fi desființat prin comasare. Printr-un alt program de aproximativ două milioane de lei, la Spitalul Orășenesc Abrud ar fi urmat să se refacă ambulatoriul după toate standardele în vigoare, cu o parte din bani urmând a se efectua și dotarea cu aparatură medicală.
Interesată de soarta spitalului, Primăria Abrud mai are în derulare pentru același spital un proiect pentru energie verde de circa 600.000 lei, prin acesta urmărindu-se rezolvarea problemei apei calde în unitatea sanitară.
Spitalul de Psihiatrie Cronici Schitu-Greci, comasat după ce s-au făcut investiții importante
În Olt, Spitalul de Psihiatrie Cronici Schitu-Greci este o altă unitate din țară propusă pentru comasare.
Pierderea personalității juridice și preluarea personalului medical și a pacienților de către Spitalul Județean de Urgență Slatina pun sub semnul întrebării investițiile deja efectuate sau cele ce se află în curs de realizare și aici. Spitalul, care, potrivit managerului Alexandru Taifas, este printre primele patru-cinci unități de specialitate din țară din punctul de vedere al condițiilor hoteliere, aparaturii și al dotărilor, a primit în intervalul 2008-2009 de la Ministerul Sănătății peste 6,8 milioane lei.
Alte trei milioane lei au mai venit pentru investiții și de la Consiliul local Slatina. Chiar și în acest an urmează a fi finalizată o investiție de 500.000 lei în schimbarea unor instalații electrice și sanitare pentru un pavilion din cadrul spitalului.
Cum unitatea nu are datorii și de-a lungul ultimilor ani a investit permanent în reabilitare și aparatură, managerul Alexandru Taifas consideră de-a dreptul ilogică decizia Ministerului Sănătății.
Mai ales că, spune el, comasarea ar aduce la prima vedere o economie echivalentă cu 11 salarii. În realitate, trecând însă spitalul din mediul rural în urban, cheltuielile cu salariile vor crește cu 20-25%.
Băneasa, orașul unde nebunii sunt liberi
Situație incredibilă în orașul Băneasa din județul Constanța. Deși spitalul din localitate a fost închis oficial pe 5 aprilie, medicii și asistentele continuă să facă muncă voluntară pentru bolnavii psihic, pentru ca aceștia să nu rămână liberi prin oraș.
„Sunt bolnavi psihic extrem de periculoși. Unii dintre ei au comis crime. Nu puteam să îi lăsăm pur și simplu pe străzi”, a declarat doctorul Dan Mihai
Niculescu, fostul manager al unității. Acesta a adăugat că familiile pacienților nu vor să-i ia acasă și, chiar dacă rudele ar fi făcut acest lucru, bolnavii nu au cum să primescă medicația necesară.
„Ministerul ne-a interzis să efectuăm orice act medical. Cine mă poate judeca pe mine că am ajutat, chiar și în afara legii, niște oameni bolnavi, lipsiți de ajutor?”, a explicat fostul manager al Centrului de Sănătate Băneasa.
La începutul acestei săptămâni, 20 de bărbați și 16 femei erau încă internați la spitalul Băneasa, deși această unitate nu mai există în acte, și așteptau ca în cursul acestei săptămâni să fie transportați la o unitate sanitară similară din Prahova.
Până când se va găsi o soluție, pacienții trăiesc din mila personalul medical și a sătenilor.
Au gafat și la Cernavodă
Pe lista unităților spitalicești închise de Ministerul Sănătății fără o minimă informare în prealabil a fost propus până și singurul spital din țară specializat în decontaminarea populației în caz de accident nuclear sau urgență radiologică – cel de la Cernavodă.
Înființat în urmă cu opt ani cu ajutorul financiar al Centralei Nucleare, spitalul din Cernavodă deservește 10 localități pe o rază de 50 km. Este singurul spital din România dotat cu spații de decontaminare radioactivă în caz de accident nuclear și urgență radiologică.
Având posibilitatea să acționeze în caz de accident nuclear, spitalul dispune de dotări performante și este recunoscut pentru condițiile de igienă pentru și personalul medical apreciat de pacienți.
Cu toate acestea, semn că la Ministerul Sănătății s-au semnat decizii fără o documentare în prealabil, unitatea a fost propusă pentru desființare și transformare în azil.
Abia după ce gafa a fost amendată de autoritățile locale, s-a decis menținerea spitalului în forma actuală.
Spitalul orășenesc Săveni din Botoșani – centru pentru vârstnici. În acest an ar urma să beneficieze de două milioane de lei provenite din bugetul local.
Spitalul orășenesc Rovinari din Gorj – centru pentru vârstnici. Recent s-au efectuat aici reparații de circa 200.000 euro.
Spitalul orășenesc Oțelu Roșu din Caraș-Severin – centru pentru vârstnici. S-au cheltuit 300.000 euro pentru lucrări de reabilitare și pe achiziții de echipamente.
Viorel ACATRINEI
Marius POP