România, sub media europeană a împăduririlor
Dintr-o țară „verde”, România a ajuns să fie sub media europeană a suprafeței pădurilor raportată la teritoriul național. În primele nouă luni ale anului trecut, au fost tăiați ilegal aproape 118.000 mc de pădure.
În urmă cu 20 de ani, România era o țară cu imense suprafețe de pădure. Acum, raportat la teritoriul național, pădurile au ajuns să reprezinte numai 26,7%%, față de 29,3%% cât este media europeană.
Sunt și județe, cum ar fi Călărașiul, unde gradul de împădurire este mai mic de 2%. Suprafața totală a pădurilor este de 6,38 milioane de hectare, din care proprietate de stat 4,2 milioane ha.
De vină sunt tăierile ilegale de păduri, fenomen care a scăpat de sub control în ultimele două decenii. În 2007, în România au fost tăiați ilegal 175.743 mc de pădure, potrivit datelor statistice ale Ministerului Mediului. De atunci și până în prezent, volumul de masă lemnoasă defrișat ilegal a scăzut, însă nu semnificativ.
Ultimele date disponibile, referitoare la primele trei trimestre din 2010, indică un volum de 117.906 mc. Potrivit ultimelor estimări ale oficialilor ministerului, suprafața pădurilor brăcuite (rărite) prin tăieri ilegale se ridică la 95.077 ha. În același timp, suprafața de pădure tăiată la ras (total) prin tăieri ilegale este evaluată la 32.524 ha.
Nici codrii seculari nu mai reprezintă categoria predominantă a suprafețelor împădurite, de vreme ce numai 15% din păduri au peste 100 de ani, iar 10% între 81 și 100 de ani. Cele mai întinse, 23% din suprafața totală, sunt pădurile tinere, cu vârsta mai mică de 20 de ani. Ca structură, predomină pădurile de fag (32%), urmate de rășinoase (30% din suprafața totală) și de stejar (18%).
Prima cauză a tăierilor ilegale de arbori este, în accepțiunea specialiștilor Ministerului Mediului, dorința de obținere imediată de venituri ilegale sau necuvenite. Totuși, aceștia remarcă și nivelul scăzut al veniturilor locuitorilor din zonele identificate cu tăieri abuzive și lipsa unor alternative, fapt ce a determinat alegerea ca sursă de venituri exploatarea și valorificarea ilegală a lemnului.
Legislație ambiguă, efecte nedorite
Unul dintre principalii factori care au influențat amploarea tăierilor ilegale a fost inexistența, în perioada 1991-1999, a instituțiilor teritoriale cu atribuții de control. Totodată, de vină pentru defrișări sunt și prevederi ambigue și inadecvate ale legislației, care au dus la punerea în posesie ilegală a unor terenuri forestiere. Acest lucru a fost posibil din cauza acceptării reconstituirii dreptului de proprietate pe baza declarațiilor cu martori.
Apoi, punerea în posesie s-a făcut de multe ori fără executarea unor lucrări de cadastru, pe fâșii late de câțiva metri și lungi de kilometri, fără a se trasa cu exactitate limitele între proprietari.
De asemenea, nu a fost asigurată paza corespunzătoare a fondului forestier, iar personalul de control al regimului silvic a fost ineficient. Inspectoratele teritoriale de regim silvic și cinegetic, unități din subordinea autorității publice centrale care răspund de silvicultură, înființate la începutul anului 2000, au fost subordonate succesiv diverselor autorități ale statului și nu au avut dotarea și numărul de personal corespunzător. Pe de altă parte, nici autoritățile locale care au competențe de control nu s-au implicat suficient în această activitate.
În altă ordine de idei, activitățile de prelucrare primară a lemnului au cunoscut o dezvoltare haotică, situație care a permis procesarea materialului lemnos tăiat ilegal. Creșterea numărului instalațiilor de debitat s-a realizat și prin funcționarea de utilaje neautorizate, care, fiind amplasate, în general, la domiciliu, nu pot fi controlate decât cu acordul scris al proprietarului.
În plus, în activitatea de exploatări forestiere au putut pătrunde unele societăți comerciale care nu îndeplinesc condiții de încadrare cu personal de specialitate. Astfel, exploatările forestiere s-au făcut fără respectarea normelor de regim silvic, producând prejudicii pădurii.
Defrișările legale, în scădere
Dacă tăierile ilegale sunt ținute cu greu în frâu, cele legale vor fi în scădere. Mai puțină masă lemnoasă exploatată, profit mai mare. Acesta este principiul după care a fost întocmit proiectul hotărârii de guvern privind aprobarea bugetului pe anul în curs al Regiei Naționale a Pădurilor Romsilva.
Regia își propune ca în acest an să obțină venituri totale în valoare de 1,2 miliarde lei (281,5 milioane euro), mai mari decât în 2010, când acestea s-au ridicat la numai 1,14 miliarde lei. Şi profitul brut preliminat, de 26 milioane lei, adică peste șase milioane euro, este mai mare decât cel din anul anterior, de 23 milioane lei.
La fundamentarea bugetului, oficialii Ministerului Mediului au luat în calcul recoltarea, din pădurile proprietate publică a statului, dar și din cele private administrate de RNP, a unui volum total de masă lemnoasă de 9,6 milioane de metri cubi. Spre comparație, pentru 2010 volumul total de masă lemnoasă aprobat a se recolta s-a ridicat la 10,5 milioane mc.
Ca și în alți ani, regia speră să-și sporească substanțial veniturile prin comercializarea de fructe de pădure, ciuperci comestibile, plante medicinale, carne de vânat și vânat viu, precum și a păstrăvilor din crescătoriile proprii.
Şi salariile cresc
La nivelul întregului an, RNP previzionează o cifră de afaceri de 943,5 milioane lei, față de numai 930 milioane lei în anul precedent. În condițiile creșterii încasărilor, regia a prevăzut și o majorare a salariilor. Cheltuielile cu salariile înregistrează o creștere de 3,2%, iar cele totale de personal cu 3,1%.
Numărul salariaților regiei va fi la finele anului în curs de 17.000. Câștigul mediu lunar pe salariat va crește de la 1.667 lei în 2010 la 1.860 lei în acest an.
Chiar dacă RNP Romsilva nu are probleme financiare, Ministerul Mediului se confruntă în continuare cu defrișările ilegale.
Repartiția fondului forestier pe forme de relief:
Munte 51,9%
Deal 37,2%
Câmpie 10,9%
Structura pădurilor pe specii
Rășinoase 30%
Fag 32%
Stejar 18%
Structura pădurilor pe clase de vârstă:
0-20 23%
21-40 19%
41-60 18%
61-80 15%
81-100 10%
> 100 15%
Andrei RADU