Categorie: Explicit

Castelul Corvinilor: istorie acoperită de schele

Lucrările la castel ar putea dura 20 de ani

De aproape 14 ani, Castelul Corvinilor din judeţul Hunedoara îşi ascunde imaginea în spatele schelelor. Va mai rămâne aşa cel puţin şase ani, şi asta, dacă se va păstra ritmul actual de finanţare. Oricum, turiştii vin în continuare să vadă castelul care a băgat spaima în americani.

Ridicat în secolul al XV-lea, Castelul Corvinilor este unul dintre cele mai impunătoare din Europa, apreciat îndeosebi pentru combinaţia stilurilor arhitectonice. După atâtea secole, impunătoarea construcţie de piatră străjuieşte şi acum municipiul Hunedoara şi reprezintă unul dintre principalele puncte de atracţie turistică ale României.

Zeci de mii de turişti vin anual să vadă reşedinţa lui Iancu de Hunedoara, chiar dacă măreţia construcţiei este ascunsă de schelele firmelor care se ocupă de restaurarea lui. Un proces care durează de mai bine de 13 ani şi care s-a derulat în hopuri, din cauza faptului că niciodată nu s-au găsit suficiente fonduri la Ministerul Culturii.

Abia în ultimii doi ani ritmul lucrărilor s-a intensificat, după ce finanţarea alocată a fost mai consistentă. „Din 1997, prin planul naţional de restaurare, a început şantierul de restaurare a Castelului Corvinilor. E adevărat, până în anul 2008 finanţarea a fost destul de incoerentă. Mai mult a contribuit Primăria Municipiului Hunedoara, mai puţin Ministerul Culturii. În anul 2008, Castelul Corvinilor a fost considerat o prioritate naţională şi, într-adevăr, a beneficiat de finanţări substanţiale, adică circa un milion de euro pe an”, a declarat Nicolae Cerişer, directorul Castelului Corvinilor.

Renovare fără sfârșit

Bucuria a fost însă de scurtă durată, pentru că iar s-au blocat transferurile bugetare, iar lucrările aproape s-au oprit din nou.

„Ştiu că în acest moment sunt ceva probleme, iar grupul de firme Corint, care lucrează pentru restaurarea componentelor artistice din piatră, a redus foarte mult efectivele, pentru că nu i-au mai fost decontate lucrările”, mai spune Cerişer.

Castelul a ajuns, după şase secole de la edificarea lui, şi obiect de dispută în instanţă, nu drept construcţie, ci ca sursă de bani. O altă firmă care de 13 ani executa lucrări de consolidare, restaurare de tencuieli şi instalaţii, SC Castrum Tim SRL, s-a trezit înlăturată din proiectul în care era implicată.

Reprezentanţii ministerului au decis anularea contractului cu firma Castrum Tim, invocând vicii în derularea proiectelor prin faptul că se execută alte lucrări decât cele prevăzute în proiectul avizat, iar firma a contestat decizia la Judecătoria Deva.

„Decizia a fost luată ca urmare a unor vicii de proiectare şi, automat, şi vicii de execuţie. Este opinia Direcţiei Monumentelor Istorice şi eu mi-o asum. Din 1997 până în 2010 a lucrat firma Castrum Tim din Timişoara la restaurare generală, restaurare de construcţie, consolidări, refaceri de tencuieli, finisaje, acoperişuri, iluminat arhitectural şi alte chestiuni de genul acesta”, a explicat directorul Castelului Corvinilor.

Aşa că singurele lucrări care se mai fac acum sunt cele de restaurare a componentelor artistice din piatră. Castelul nu a mai fost restaurant complet din anul 1870. În perioada anilor 1956-1968 a mai avut loc o lucrare de restaurare primară, în care s-a intervenit pentru consolidarea zidurilor şi a bolţilor din piatră de la capela castelului şi din Sala Dietei.

A băgat spaima în americani

În ciuda dificultăţilor, turiştii au continuat să vină în număr mare la reşedinţa lui Iancu de Hunedoara, mai ales că nici preţurile nu sunt deloc prohibitive. Un adult plăteşte 8 lei, iar pentru copii, studenţi sau pensionari se fac reduceri substanţiale.

În plus, străinii sunt interesaţi şi de mitul lui Dracula, iar  Castelul Corvinilor îşi leagă numele de cel al lui Vlad Ţepeş. Potrivit istoricului Radu Florescu, Vlad Ţepeş l-ar fi vizitat în 1452 pe Iancu de Hunedoara la castel pentru prima dată, iar 10 ani mai târziu, Ţepeş, care căuta refugiu după atacul de noapte asupra unei tabere turceşti, a fost judecat şi întemniţat pentru mai bine de un an la castel, după care a avut domiciliu forţat la Vişegrad.

Mai nou, Castelul se regăseşte şi printre cele mai înspăimântătoare construcţii din lume. Un clasament realizat de Lonely Planet plasează Castelul Huniazilor pe poziţia a doua a celor mai înfricoşătoare clădiri, iar americanii cred că arhitectura gotică şi istoria întunecată şi adevărată a familiei Corvinilor sunt suficiente pentru a-ţi băga ceva frică în oase.

Alături de maiestuosul castel, în clasament se regăsesc Wat Rong Khun din Thailanda, Reactorul 4 de la Cernobîl, Monumentul lui Scott din Edinburgh – Scoţia, Centrul Corecţional Metropolitan din Chicago, un hostel din Ottawa care până în 1972 a funcţionat ca închisoare, dar şi Reşedinţa Lemp din St. Louis, despre care se spune că ar fi una dintre cele mai bântuite case din SUA, după ce  mai mulţi membri ai familiei respective s-au sinucis aici.

O istorie de sute de ani

Cunoscut şi sub denumirea de Castelul Huniazilor sau Cetatea Hunedoarei, Castelul Corvinilor atrage prin construcţia impunătoare, cu acoperişuri înalte, cu turnuri şi turnuleţe, ferestre înguste cioplite în piatră şi balcoane împodobite cu dantelărie de piatră.

Castelul Corvinilor a fost construit în secolul al XV-lea de Iancu de Hunedoara, pe locul unei vechi întărituri, pe o stâncă la picioarele căreia curge pârâul Zlaşti. A fost una dintre cele mai mari şi vestite proprietăţi ale lui Iancu de Hunedoara şi, din acest motiv, castelul a cunoscut în timpul acestuia însemnate transformări. El devine astfel o somptuoasă locuinţă, nu numai un punct strategic întărit.

Cu trecerea anilor, diverşii stăpâni ai castelului i-au modificat înfăţişarea, îmbogăţindu-l cu turnuri, săli şi camere de onoare. După ce şi-a pierdut utilitatea iniţială, castelul a fost restaurat şi transformat în muzeu, iar cei mai fideli vizitatori sunt turiştii maghiari.

Este, de asemenea, şi un loc preferat de regizorii europeni, dar şi de cei americani, iar aici s-au turnat în ultimii ani mai multe filme artistice sau documentare.

63.000 de persoane au vizitat în 2010 Castelul Corvinilor din Hunedoara

Carmen COSMAN
Cornel VILĂU
Adrian Robert  BĂLAN

Constelația BRARO

Procesul de creare a celor două mari companii de asigurări născute prin asocierea Poștei Române cu nemții de la HDI-Gerling International Holding AG Hanovra (HGINT) ar urma să cadă în grija unui SRL de apartament cu ramificații în intermedieri imobiliare, vânzări de energie electrică și consiliere financiară.

VICTIMA: Poșta Română

Potrivit unui memorandum privind implicarea Poștei Române alături de HGINT în activități de asigurare la nivel național, întregul proces ar urma să fie gestionat de BRARO International Insurance Holding SRL. La final, drept mulțumire, această firmă ar urma să primească 8% din cele două societăți de asigurare formate pe scheletul Poștei.

Deși se poate ușor presupune că efortul depus pentru reușita proiectului va fi imens, firma aleasă să implementeze soluții pare mai degrabă o construcție dâmbovițeană creată să prindă din zbor orice proiect. Prin alte firme intermediare cu care împarte același portofoliu de acționari,  BRARO International Insurance Holding SRL are legături ce duc spre afaceri cu energie electrică, închirieri de imobile, servicii de consultanță.

Rețeta firmă în firmă

Conform Registrului Comerțului,  BRARO International Insurance Holding SRL (BRARO IIH) are în structura acționariatului alte două firme din ceea ce pare a fi o adevărată „constelație” BRARO. 95% din părțile sociale sunt deținute de un alt „pui” BRARO, anume BRARO Management&Consulting SRL, firmă specializată în asigurarea serviciilor de consultanță.

Cum însă consultanța nu vine singură, sfaturile în materie de business vin în final de la Christian Brandstetter, care este unicul asociat al  BRARO Management&Consulting SRL și capăt al verigii multor afaceri.
Deloc de neglijat, diferența de cinci procente în cadrul  BRARO II H aparține altei firme din „constelația” BRARO, respectiv BRARO Investment Company, în fapt un SRL controlat prin intermediul unui offshore înmatriculat în Liechtenstein – Simplicius Establishment.

Împreună cele două SRL-uri acționare la firma ce va prelua 8% din societățile de asigurări ale Poștei mai controlează, fix după aceeași rețetă în care Christian Brandstetter este indirect majoritar, câteva societăți comerciale. BRARO Management&Consulting și BRARO Investment Company dețin împreună BRARO Insurance Holding II H, BRARO Strategic Investments și Domfund SRL. Dacă primele două firme au același obiect de activitate declarat, respectiv activități de holding, ultima se ocupă cu închirierea imobilelor.

De la asigurări la intermedieri cu energie

Cea mai interesantă afacere din „constelația” BRARO nu are în vedere nici consultanța financiară a lui  Christian Brandstetter, nici gestionarea activităților de tip holding și nici închirierile de apartamente sau garsoniere prin București.

Înainte de a propune Executivului planul de asociere a Poștei Române cu HGINT în vederea construirii celor două companii de asigurări, interesul acționarilor BRARO era atras de afacerile privind intermedierile cu energie electrică. În iunie 2007, în plin scandal național privind afacerile „băieților deștepți” ce derulau afaceri cu energie electrică, BRARO Investment Company a decis că este cazul să facă pasul spre această direcție. Așa că a preluat o participație de 50% în cadrul unui SRL mai vechi, redenumit Delta Energy.

BRARO Investment Company, Bd.Mircea Vodă nr.34

Cum tranzacțiile cu electricitate nu pot fi efectuate fără acordul Agenției Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), a durat un an până când Delta Energy, firmă deținută de  BRARO Investment Company, a reușit să primească decizia de autorizare. Cu doi salariați și controlată de oameni cu experiență în asigurări, firma nu a rezistat mult. După nici un an și-a închis activitatea.

Funcționarii din PMB încalcă drepturile proprietarilor

Pe 1 iulie a.c., proprietarii construcției situate în Șoseaua Kiseleff nr. 39 au solicitat Primăriei Municipiului București eliberarea unei autorizații de demolare. Cererea a fost însoțită de documentația tehnică aferentă, precum și de toate avizele solicitate de autoritatea publică.

Chiar dacă primarul Sorin Oprescu a semnat cererea în termenul legal, proprietarii nu pot să beneficieze de dreptul lor legitim din cauza birocrației unor funcționari publici. Pe 11 august proprietarii s-au prezentat la doamna inginer Tudora Ocnaru, care avea dosarul, și au solicitat autorizația. Au fost refuzați pe motiv că apăruse o plângere a Asociației „Salvați Bucureștiul”.

Christian Brandstetter, "creierul" afacerii

În aceste condiții, autorizația de demolare putea fi eliberată numai după un aviz de la Ministerul Culturii și Patrimoniului Național. Pe data de 17 august a venit și răspunsul de la MCPN, care prin Direcția de Patrimoniu Cultural a comunicat că avizul de demolare a fost eliberat în condițiile legii.

După două zile, proprietarii au mers din nou la Direcția Generală de Planificare Urbană din cadrul PMB, dar și de această dată au fost refuzați, directorul executiv Liviu Dobre motivând că se mai așteaptă un răspuns de la Direcția Juridică din cadrul PMB. A doua zi a venit și aprobarea acestei Direcții, dar, chiar și în aceste condiții, autorizația de demolare nu a fost eliberată.

Această amânare a produs deja prejudicii materiale uriașe proprietarilor, care în ultimă instanță se vor adresa justiției. Problema este că, în cazul în care vor câștiga, daunele vor fi plătite din banii comunității.

Mihai CIORCAN

Bogdan ADAM

Români cu ochi oblici

Depopularea masivă a României face ravagii în sănătate, construcții și în sistemul asigurărilor sociale. În 2-3 ani de zile nu va mai exista sistemul sanitar, iar românul anului 2050 va avea ochii oblici, estimează experții.

PUSTIU. Multe dintre satele României au rămas doar cu câțiva dintre vechii locuitori

Migrația românilor nu dă semne de încetinire. Continuă să plece din țară, pe capete, muncitori calificați, medici, profesori, studenți, absolvenți eminenți, sportivi campioni, mai nou – polițiști, precum și români „cu stare”.

Numai anul trecut au părăsit România peste 300.000 de oameni (2% din populația activă). Peste 2.500 de medici aleg anual să profeseze în spitalele din Vest. Cauza creșterii emigrației, identificată de psihiatri, este o depresie colectivă majoră, vecină cu teroarea, care izvorăște din neajunsuri și este alimentată de sentimentul de insecuritate colectivă.

În ciuda accelerării fluxurilor migratorii, nici o instituție nu poate prezice cu exactitate în cât timp va fi depopulată România. Totuși, conform prognozelor oficiale, la orizontul de timp al anului 2050, țara noastră ar putea avea cu 6-8 milioane de locuitori mai puțin, chiar dacă acceptă populație asiatică, africană sau din țări sărace ale Europei.

Uriașa pierdere umană este confirmată de un sondaj Gallup, potrivit căruia unul din cinci români își dorește să se stabilească peste hotare, în timp ce „numărul străinilor care doresc să se stabilească în România este foarte mic”.

Insecuritate colectivă

Medicul psihiatru Florin Tudose pune dorința intensă a oamenilor de a pleca din țară pe seama unei depresii colective puternice, provocată de criza economică și întreținută de așa-numiți „apostoli ai dezastrului” național.

„Foarte mulți români își abandonează familiile, lucrând la negru în străinătate și lăsând aici toată povara socială a familiilor lor, care nu plătesc contribuții și asigurări, după principiul că statul îți bagă în gură. Alții resimt un sentiment de insecuritate colectivă, o panică intensă și ajung să plece cu tot cu familii. Ei își vând bunurile ca să scape de acest dezastru din România și se mută în altă țară. Însă această teroare nu corespunde realității, ci este susținută informațional de apostolii dezastrului. Apoi, bunurile oamenilor disperați sunt cumpărate pe nimic de profitorii crizei, care au interesul de a provoca un haos cât mai mare și de a întreține depresia națională”, spune Florin Tudose.

Rezumând, migrația excesivă a forței de muncă în Occident poate avea efect nefast atât asupra statului, împovărând factura asigurărilor sociale, cât și asupra celor care decid să-și lichideze proprietățile din România, în căutarea unei vieți mai bune. Îngrijorătoare este, în opinia psihiatrului, migrația tinerilor, care ajung să procreeze în țările-gazdă, văduvind România de copii.

Pe lângă depresia indusă artificial populației, Florin Tudose susține că românii părăsesc țara și din cauza faptului că aici nu mai există o piramidă clară a valorilor, care să-i facă pe oameni să se simtă apreciați de semeni.
„Din fericire pentru România”, deși sunt foarte deprimați din cauza sărăciei, profesorii actualei generații nu vor pleca din țară la fel de ușor precum medicii, deoarece trebuie să vorbească limba țării respective precum nativii, crede profesorul Aurel Cornea, liderul Sindicatelor Libere din Învățământ.

Însă lucrurile s-ar putea schimba în cazul profesorilor tineri care învață limbi străine și care ar putea profita de mobilitatea europeană a pieței serviciilor didactice.

„Profesia noastră are la bază comunicarea, iar comunicarea într-o limbă străină este mai dificilă, pentru că trebuie să știi acea limbă la perfecție. Profesorii care migrează nu pot alege decât în mică parte să-și exercite meseria de dascăl în Occident. Cea mai mare parte, împinși de disperare, aleg să presteze în străinătate alte munci, în construcții, în agricultură sau ca îngrijitori. Aceasta este, de fapt, drama noastră. Din cauza salariilor mici, în sistem nu mai intră oameni pregătiți, iar cei buni pleacă și calitatea educației scade”, afirmă Aurel Cornea.

Nu vine sfârșitul lumii!

În condițiile intensificării fluxurilor migratorii în și dinspre România, românul anului 2050 ar putea avea ochii oblici și fața măslinie, cred experții consultați de Timpul.

„Chiar și în aceste condiții, nu vine sfârșitul lumii în România. În țară vor trăi indieni, chinezi sau oameni din Republica Moldova, care trăiesc acum în condiții rele, subumane, și care vor și ei o viață mai bună”, dă asigurări psihiatrul Florin Tudose.

La rândul său, sociologul Alfred Bulai crede că România ar putea atrage în viitor populație asiatică. „Deocamdată însă nu suntem atrăgători nici măcar pentru această populație, deoarece n-avem o istorie puternică a imigrației. Cea mai fericită variantă ar fi atragerea moldovenilor, deoarece ei sunt deja integrați cultural”, spune Alfred Bulai.
În domeniul medical însă, rezolvarea deficitului de personal cu ajutorul imigranților este dificilă, dacă nu imposibilă, din cauza legislației.

„Nu putem aduce medici din Bangladesh sau de oriunde altundeva deoarece legislația nu ne permite. Profesia noastră este foarte clar reglementată de legislația europeană, care prevede că pe teritoriul UE pot profesa doar medici din UE sau din Spațiul Economic European. Medicii care nu îndeplinesc aceste condiții au totuși o șansă dacă sunt căsătoriți cu cetățeni români. Însă deocamdată nu ne punem astfel de probleme, deoarece posturile din sănătate sunt blocate și pentru români. La șapte medici care pleacă din țară, putem angaja doar unul, iar concursurile pentru posturi nu se mai țin”, susține Vasile Astărăstoae, președintele Colegiului Medicilor din România.

Totuși, migrația românilor nu trebuie dramatizată, în opinia președintelui țării, Traian Băsescu. „Să nu mai facem o dramă din faptul că plecăm. Cel mai mare obiectiv al României a fost liberalizarea forței de muncă. Dreptul nostru de a pleca unde ne este mai bine. Unde munca ne este corect răsplătită. În momentul de față, statul român nu poate să își plătească medicii, profesorii cum ar merita să îi plătească”, a subliniat recent șeful statului. În acest context, președintele le-a mulțumit românilor din străinătate că nu se întorc în țară să solicite ajutor de șomaj.

Unde fug românii?

Principalele țări de destinație ale românilor au fost, la începutul anilor 2000, Italia și Spania, care au reușit să atragă, potrivit cifrelor oficiale, peste două milioane de emigranți din țara noastră.

Datele neoficiale arată însă că numărul românilor din aceste țări ar putea fi mult mai mare, dacă i-am pune la socoteală pe cei care muncesc „la negru”. Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) arată, de pildă, în Raportul asupra Migrației Mondiale pe 2010, că, în prezent, între 2,5 și 2,7 milioane de români se află pe teritoriile celorlalte state ale UE. Mai nou, românii aleg să muncească în Marea Britanie, Franța sau Germania.

În ceea ce privește Germania, stat care a aplicat măsuri de restrângere a liberei circulații a lucrătorilor români, situația s-ar putea schimba pe termen mediu. Românii cu studii superioare și calificări înalte, precum muncitorii, medicii sau inginerii, ar putea fi atrași de programele speciale pentru imigranți ale Berlinului, care dorește să-și mențină supremația economică în Europa și să conserve nivelul actual de trai german, prin alimentarea corespunzătoare a bugetelor naționale.

Ofensiva în atragerea personalului român înalt calificat în Germania a început să fie detectabilă în România. „S-a intensificat activitatea recrutorilor străini de medici de pe teritoriul României: acum îi iau direct din universități. Reprezentanții unei astfel de societăți de recrutare care caută medici pentru Germania au venit la Universitatea de Medicină și Farmacie «Gr. T. Popa» din Iași”, spune Vasile Astărăstoae, președintele Colegiului Medicilor din România.

Emigrația nu este pentru toți

Profesorul Răzvan Bobulescu, reprezentant al Federației „Alma Mater”, subliniază că emigrația nu este pentru toți, ci doar pentru cei foarte bine pregătiți sau cu o meserie cerută în Occident. În domeniul învățământului – arată Bobulescu – „absolvenții buni pleacă învârtindu-se. În țară rămân, în principal, loazele, care nădăjduiesc să se angajeze undeva pe pile. Pleacă, de asemenea, preparatorii și asistenții, din care doar jumătate mai revin în țară. Aceasta este, de fapt, nenorocirea României, că ne pleacă elitele, vârfurile noastre”.

Depopulare a instituțiilor și a ramurilor economice vitale

În opinia sociologului Alfred Bulai, nu mărimea fluxului migrator dinspre România spre Occident este periculoasă, ci scăderea profesionalismului, generată de depopularea instituțiilor și a ramurilor economice vitale.

„Migrația masivă a românilor s-a produs în condițiile în care avem peste două milioane care lucrează în străinătate. Vârful acestei migrații a trecut, chiar dacă vor mai exista oameni care vor pleca din țară. Problema este că, prin migrație, gradul de profesionalism în România a scăzut dramatic: în construcții nu mai există calitate, macaralele cad, nu mai avem medici, în unitățile de pompieri au ajuns să existe mai multe autospeciale decât pompieri”, spune Alfred Bulai.

Nu numai românii au emigrat masiv în țările mai dezvoltate, ci și italienii sau irlandezii, care au format comunități puternice în țările-gazdă, mai arată sociologul. Așa cum țările de origine ale respectivilor n-au fost depopulate, deoarece au acceptat, la rândul lor, străini, putem spera că și România va primi străini săraci.

Camelia POPA

Profitorii inundațiilor

Lucrările de reabilitare a infrastructurii afectate de inundațiile din această vară au alimentat în mare parte conturile firmelor de construcții asociate cercurilor politice. Invocându-se caracterul urgent, multe dintre contracte au ajuns prin încredințare directă la societăți deținute de membri PDL sau la sponsori ai partidului.

Furia apelor, șansă nesperată pentru afaceriștii locali agreați la negocieri

Puternic afectat de revărsările de ape din vară, județul Suceava a avut de oferit cele mai multe contracte. Prin intermediul Direcției Județene de Drumuri, Consiliul Județean Suceava a împărțit lucrările, potrivit președintelui Gheorghe Flutur, acelor societăți care și-au arătat disponibilitatea imediată de a reface zona. Iar disponibilitatea colegilor din PDL a fost maximă.

O firmă bine înfiptă în lucrările de reabilitare din zona Rădăuți este Cosadel SRL, societate controlată de familia consilierului local PDL Constantin Lazăr. Înființată inițial de consilierul Lazăr, dar deținută în prezent de fratele acestuia, societatea Cosadel SRL Rădăuți a primit în acest an de la CJ Suceava contractul de refacere a infrastructurii afectate de inundații în comunele Volovăț și Cacica, suma decontată fiind de aproximativ 50.000 euro.

Lucrările de acest gen nu reprezintă deloc o noutate pentru firma controlată de consilierul PDL, care a profitat financiar și de inundațiile produse în 2008 în județul Suceava, când a primit contractul de refacere a drumurilor comunale din Sucevița și Marginea. Deși, conform Registrului Comerțului, consilierul  Constantin Lazăr nu mai deține nici o calitate în cadrul firmei Cosadel Rădăuți SRL, în funcția de administrator fiind fratele, în realitate situația stă chiar invers.

La numărul de telefon mobil oferit pentru contactarea Cosadel SRL nu răspunde în nici un caz fratele, ci chiar consilierul. Motivul? Administratorul de drept e plecat în străinătate, iar cineva trebuie totuși să gestioneze situația. Cât despre incompatibilitate, nici vorbă de așa ceva.

Surprins într-un conflict de interese, Constantin Lazăr susține că el nu este decât un angajat, iar calitatea de consilier local din partea PDL nu i-a adus decât neplăceri. „Sunt doar un angajat la firmă, nu e incompatibilitate, că nu am funcție de conducere, fratele meu are. Nici imoral nu este. Oare nu este mai imoral să lucrez în 2008 și nici acum să nu văd alea 25 miliarde (n.r. – lei vechi)? Mie asta  mi se pare cea mai mare imoralitate. Probabil pentru că sunt de la PDL nu am primit banii. Au fost alocate niște sume anul ăsta pentru lucrări contractate în 2008 și executate, dar noi nu am primit nimic”, și-a prezentat Lazăr punctul de vedere.

Consilierul Mihălescul, chemat și el să reabiliteze

Consilier PDL Rădăuți, aflat printre primii 500 de oameni prosperi ai țării datorită afacerilor cu electronice, Dumitru Mihălescul este unul dintre antreprenorii chemați să intervină la refacerea drumurilor după inundațiile din Suceava. Acționar prin intermediul formulei „firmă în firmă” în cadrul societății Marelvi Construct, consilierul Dumitru Mihălescul a contractat luna trecută, prin negociere directă, lucrarea de repunere în circulație a unor drumuri județene luate de ape din comunele Bilca și Frătăuții Vechi.

Interesele consilierului pe plan local nu s-au limitat însă doar la refacerea drumurilor, Marelvi Construct fiind firma ce a facturat peste 400 mii euro pentru reabilitarea termică a două blocuri din Suceava.

În vizită la Suceava. Boc și-a făcut timp pentru a ciopli un buștean în curtea firmei lui Troașă FOTO: AGERPRES

O altă firmă care a avut de câștigat de pe urma inundațiilor din Suceava este Euro Est Group SRL, societate care l-a avut pe statele de plată pe actualul viceprimar al Sucevei,  Lucian Harșovschi. Lider al organizației locale de tineret a PDL, desemnat viceprimar după alegerile locale din 2008, Harșovschi a fost angajat al Euro Est Group SRL în funcția de director tehnic.

După inundațiile din vara acestui an, tocmai firma care l-a plătit pe viceprimarul PDL a beneficiat de atribuirea directă din partea CJ Suceava a lucrărilor de reabilitare în valoare de 80.000 lei a DJ 208 în zona comunei Zvoriștea. Afacerile în regim de urgență cu refacerea infrastructurii afectate de ape nu constituie un element nou pentru Euro Est Group SRL.

În 2008, când un alt val de inundații a lovit Suceava, firma a primit contractul de regularizare a cursului pârâului Șcheia. Banii mulți ce intră în contabilitatea firmei provin însă din modernizarea drumurilor și realizarea rețelelor de apă din comuna Valea Moldovei, în valoare de 1,3 milioane euro, dar și din reabilitarea căminelor studențești din Suceava.

Sponsor PDL cadorisit cu lucrări de refacere la Iași

Dezastrul produs de ape în această vară a pus în mișcare și Direcția Județeană de Administrare a Drumurilor și Podurilor Iași (DJADP Iași). Vechi susținător, cel puțin financiar, al PDL, Ioan Echimov a primit prin firma pe care o deține, Eky-Sam SRL, lucrările de reabilitare a DJ 208F Tătăruși-Iorcani.

Valoarea contractului pentru sponsorul PDL se ridică la aproximativ 125.000 euro. O sumă relativ modestă față de cele 6,6 milioane euro oferite societății Eky-Sam pentru realizarea unui proiect integrat de drumuri, canalizare și ale obiective în mai multe comune din județul Iași. Numele acestui constructor apărea anul trecut într-o asociere transjudețeană în care lider era firma suceveană Test Prima. Cele două companii au obținut proiectul de asfaltări de aproape un milion de euro.

„Oricine ar fi la putere, eu sunt nevoit să am o bună colaborare”

Oferite în regim de urgență, cu prețuri stabilite prin procedura negocierii directe, multe dintre contractele de refacere a drumurilor sucevene s-au dus către mai vechi clienți ce au primit lucrări sub orice regim politic. Vizitat de însuși premierul Emil Boc, care i-a lăudat afacerea cu case pe structură din lemn pe care Guvernul voia să le ofere intelectualilor stabiliți în mediul rural, Nicolae Troașe a beneficiat și în acest an, după inundații, de lucrări de reabilitare. Firma sa, Calcarul Pojorâta SA, a primit sarcina de a repara, pentru aproape 300.000 euro, drumurile luate de ape în comunele Moldovița, Fundu Moldovei, Izvoarele Sucevei, Vatra Moldoviței.

Implicat în trecut într-un scandal de supraevaluare a unor lucrări efectuate pentru Direcția Silvică Suceava, fapt ce i-a adus pe rolul Parchetului Suceava cercetarea penală pentru înșelăciune și fals, Alexandru Roman, patronul firmei Savirod SRL, a primit unele dintre cele mai consistente contracte de reabilitare. Firma antreprenorului Roman are în lucru refacerea infrastructurii în peste cinci comune afectate de inundații, costurile acestor lucrări fiind evaluate la peste 360.000 euro.

Un alt întreprinzător care face bani din relația cu autoritățile locale de ani de zile și care a răspuns afirmativ chemării de a repara în regim de urgență drumurile calamitate din Suceava este Viorel Juravlea. Prin  intermediul firmei sale, Test Prima SRL, Juravlea a primit în antrepriză lucrările pe DJ 209 Straja și în localitatea Brodina.

Asfaltator de nădejde al bulevardelor din Suceava, administrator al gropii de gunoi din municipiu, Viorel Juravlea oferă explicația care descrie perfect situația firmelor care nu pot trăi fără contracte cu statul. „Atât timp cât există o firmă de construcții, este normal să ai colaborare cu Consiliul Județean sau primăriile și să te înțelegi bine cu orice guvern care vine, comunist sau capitalist, sau cu un partid. Eu nu fac politică, politica mea e munca. Oricine ar fi la putere, eu sunt nevoit să am o bună colaborare, pentru că am firmă de construcții. Asta înseamnă: dacă nu ai colaborarea, mori în drum”, a recunoscut Juravlea.

Președintele CJ Suceava, Gheorghe Flutur, nu consideră că lucrările de refacere a infrastructurii au fost oferite pe criterii politice.

„Au contat dotarea și intervenția rapidă. Noi am avut noroc de agenți prompți în intervenție. Torenții ne-au făcut să scoatem noaptea firmele cele mai apropiate și care au dotarea cea mai corespunzătoare. Eu vă asigur că a fost o repartizare nemțească, având în vedere punctele multe pe care le avem. Eu nu am de unde să știu că mătușa unui director de firmă este vecină cu mătușa altuia. Așa nu mai iei nici o firmă din Suceava, că fiecăreia poți să-i pui ceva în coadă, și trebuie să iei din altă parte”, a precizat  Flutur.

La Neamț repară fostul subprefect

La Neamț s-a rezolvat problema drumurilor luate de ape tot prin atribuiri fără licitație. Firma fostului subprefect PSD Romică Rotaru a câștigat contractul ce prevede refacerea de podețe, corp drum, acostamente și terasamente pe DJ 207A și 207D. Darcons SRL, deținută de Rotaru, transferat recent în tabăra UNPR, va presta lucrări de aproximativ 110 mii euro din bani publici.

Dan MAXIM

Regulamentul urban al Capitalei, sfâşiat de arhitecţii aleşi să îl protejeze

Comisia Tehnică pentru Urbanism şi Amenajarea Teritoriului (CTUAT) de la nivelul Primăriei Capitalei pare un nefericit experiment birocratic greu de controlat, mai ales din punct de vedere legal.

Aleşi din rândul organizaţiilor profesionale din domeniu cu scopul de a-i ajuta pe funcţionarii Primăriei să „traseze” liniile de dezvoltare urbanistică ale Capitalei, mulţi din cei nouă arhitecţi ce formează CTUAT sunt din când în când şi proiectanţi, şi evaluatori ai propriilor idei. Majoritatea membrilor CTUAT deţin firme de arhitectură, iar o dată pe săptămână se reunesc pentru a aviza, printre altele, chiar propriile proiecte. Sau, dacă nu, cel puţin pe ale colegilor sau partenerilor de afaceri. Fapt ce din punct de vedere legal pare a fi un conflict de interese cât se poate de clar. Cum însă membrii CTUAT nu sunt funcţionari publici, ci respectabili arhitecţi ce lucrează pentru binele oraşului, se iese din sfera răspunderii legale. Conflictul şi interesele însă rămân. Desemnate în Comisie din partea Ministerului Dezvoltării, respectiv Ministerului Culturii, prin Direcţia Patrimoniu, Casandra Roşu şi Doina Bubulete reprezintă excepţia care confirmă regula. Cu o frecvenţă a proiectelor date spre avizarea CTUAT care nu îngrijorează sunt arhitecţii Dan Șerban, Dan Marin şi Tiberiu Florescu. Abia apoi urmează “grosul”.

Aviz pentru propriile proiecte

În situaţia aceasta, din ultima categorie, se plasează Sorin Gabrea. Este acţionar la patru firme de arhitectură, unele dintre cele mai puternice din Capitală – Bucureşti Internaţional Proiect B.I.P. SRL, Town Design SRL, Rostrada SA şi Western Outdoor SRL –, însă proiectele ce schimbă faţa oraşului le înaintează prin ultimele două societăţi. De aproape doi ani de când face parte din CTUAT, arhitectul Gabrea şi-a trecut cu lejeritate câteva propuneri importante ce au implicat elaborări de PUZ-uri şi modificarea Planului Urbanistic General al Bucureştiului. În martie 2009, de exemplu, prin firma Rostrada SA, Sorin Gabrea a obţinut pentru un dezvoltator imobiliar, Ambiance Resort SRL, două etaje în plus pentru construirea unui hotel pe Șoseaua Bucureşti-Ploieşti 166. Din aceeaşi postură de membru al CTUAT, arhitectul Gabrea şi-a mai oferit spre avizarea sa şi a colegilor modificări ale planurilor urbanistice zonale pentru Șoseaua Gheorghe Ionescu-Siseşti nr. 8A, pentru Șoseaua Pipera nr. 44, Bd. Mircea Eliade nr. 1, Strada Biserica Amzei 21-23, Bd. Expoziţiei 22-30.
În majoritatea cazurilor, Sorin Gabrea a reuşit să convingă CTUAT să fie de acord cu proiectele ce propun realizarea unor clădiri cu un regim de înălţime mult mai mare decât cel permis de fiecare zonă. Dacă în alte situaţii celebrii arhitecţi din Comisie se dovedesc extrem de pretenţioşi, întorcând pe toate feţele proiectele propuse şi solicitând reveniri peste reveniri în probleme ce uneori frizează absurdul, în cazul colegului Gabrea aprobările nu au întâmpinat mari dificultăţi. Fără a se mai interesa despre efectele secundare privind aglomerările de trafic, de parcare, de diminuarea spaţiului verde, de infrastructură, membrii CTUAT i-au avizat arhitectului Gabrea creşterea de la 16 la 45 de metri a regimului de înălţime a unei clădiri care urmează să fie ridicată lângă Ambasada Franţei, pe strada Biserica Amzei nr. 21-23 şi 23A. Mai mult, pe lângă permisiunea de a construi turnuri de 45 de metri într-o zonă în care nivelul maxim admis pe verticală era doar de 16, proiectul lui Sorin Gabrea a mai primit de la colegi acordul de a ocupa cu noua construcţie nu doar 65% din suprafaţa terenului, ci 70%.

Fix după aceeaşi „reţetă” s-a obţinut şi avizul asupra unui PUZ generat de un proiect destinat uneia dintre firmele controlate de omul de afaceri Puiu Popoviciu, de altfel, un mai vechi colaborator al arhitectului Gabrea. Este vorba despr o construcţie amplasată pe strada Primăverii la nr. 30, o altă zonă protejată, şi pentru realizarea căreia Gabrea a primit permisiunea colegilor să depăşească şi nivelul de înălţime, şi gradul de ocupare a terenului.

Turnurile Capitalei, aprobate în regim de colegialitate

Un alt arhitect ce se bucură de recunoaşterea colegilor de breaslă, dar şi de avantajele de a face parte din comisia ce poate înclina balanţa aprobării unui PUZ, este Vlad Cavarnali. Acţionar în şapte firme de proiectare, Cavarnali este unul dintre cei mai prolifici arhitecţi ai Capitalei. Din octombrie 2008, de când este membru CTUAT, Cavarnali a reuşit să-şi obţină fără multe probleme pentru clienţii săi planuri urbanistice zonale ce, la fel ca în cazurile colegului Gabrea, modifică pentru totdeauna regimul de înălţime sau gradul de ocupare al clădirilor pentru diverse zone ale Capitalei. Alpha Efect SRL, Alpha Studio SRL, Cubic Regard SRL, East Wind Arhitect SRL, Iul Pro Con SER SRL, Quartz Arhitect Studio SRL şi Urban Arhitectural Management SRL sunt firmele prin intermediul cărora arhitectul Cavarnali vine în faţa colegilor din CTUAT pentru a-şi promova proiectele. Și nu sunt puţine la număr. În calitatea dublă de membru CTUAT şi de proiectant, Cavarnali a reuşit să treacă de Comisie, la începutul lunii august, un imens proiect imobiliar desfăşurat pe o suprafaţă de peste 2 ha, proiect situat pe Splaiul Unirii 92-96. După ce în februarie 2009 reuşise să obţină un prim aviz de urbanism, la reavizarea din august anul curent, Vlad Cavarnali a obţinut permisiunea de a ridica construcţii de 80 de metri înălţime, coeficientul de utilizare a terenului fiind şi el îmbunătăţit, de la 2,5 cât era prevăzut, la 4. Printre succesele înregistrate de arhitectul Cavarnali în faţa CTUAT se numără şi PUZ-urile prin care s-au avizat construcţii cu un regim mai generos de înălţime şi un grad mai mare de ocupare a terenurilor, aşa cum s-a întâmplat cu proiectele amplasate pe strada Maior Gheorghe Sonţu 13A şi Aleea Câmpul Moşilor nr. 5. În cazul ultimului proiect menţionat, privind construirea unei clinici medicale pe strada Aleea Câmpul Moşilor nr. 5, stenograma şedinţei de avizare a CTUAT din data de 3 martie 2010 arată câtă bunăvoinţă există între cei nouă arhitecţi. Deşi iniţial lui Cavarnali i s-a pus în vedere faptul că noua lui clădire va obtura perspectiva spre monumentul istoric Halele Obor, iar în mod firesc pe acel teren nu prea s-ar putea construi, situaţia s-a schimbat. După câteva modificări asupra proiectului şi după ce Cavarnali i-a asigurat pe colegi de faptul că “înălţimea noii clădiri este egală cu cea a Halelor, pentru a se intra în dialog cu compoziţia urbană a zonei”, membrii CTUAT au oferit aviz favorabil. Ba chiar unul dintre colegi, arhitectul Dorin Ștefan, a propus ca noua clădire să aibă un etaj în plus faţă de Halele Obor, dacă parterul poate fi liber.

O altă propunere a lui Vlad Cavarnali în dubla sa calitate de arhitect şi de membru în CTUAT are în vedere modificarea PUZ-ului în perimetrul strada Heliade între Vii-strada Paharnicului Turturea-strada Baicului-Șos. Electronicii-Strada Găii Obor, scopul fiind acela de a se realiza un proiect imobiliar. Evident, mai înalt şi cu un coeficient mai mare de utilizare a terenului.

Regulamentul general, fragmentat de proiectele oportuniste

În lipsa prevederilor care să limiteze dreptul membrilor CTUAT la a-şi vota singuri proiectele proprii sau ale partenerilor din birourile de arhitectură, în situaţia colegilor Gabrea şi Cavarnali s-a plasat şi Constantin Enache. Acţionar şi administrator la Echipa K 3 – Birou de Proiectare SRL, Urbe 2000 SRL şi la Urbis 90 – Atelier de Urbanism SRL, arhitectul Enache şi-a trecut cu brio modificarea planului urbanistic zonal pentru a construi pe Șoseaua Colentina, la numărul 461, un complex comercial ale cărui clădiri au depăşit de două sau trei ori înălţimile stabilite iniţial pentru această zonă. Astfel, dacă iniţial în perimetrul amintit se puteau ridica clădiri cu un regim de înălţime nu mai mare de 20 de metri, prin modificarea PUZ-ului propusă de Enache, colegii din CTUAT au avizat construcţii de 60 de metri.

Etaje în plus a obţinut arhitectul Constantin Enache şi pentru un proiect demarat de Tudor Radu Vasile, fiul fostului premier Radu Vasile, în Cartierul Militari, pe Bulevardul Iuliu Maniu nr. 141. Prin firma Urbis 90 – Atelier de Urbanism, Enache a obţinut două avize favorabile proiectului. În februarie 2009 şi în iunie 2009, pentru ca la final Tudor Radu Vasile să primească permisiunea de a construi imobile nu doar de 14 etaje, aşa cum prevedea regulamentul anterior de urbanism, ci de 20 de etaje.

PUZ-uri generoase pentru dezvoltatori

Membru al CTUAT din 2004 până în prezent, profesorul universitar Dorin Ștefan îşi imparte şi el atribuţiile de membru al CTUAT cu interesele de arhitect. Iar din acest conflict, am spune, s-a născut, de exemplu, clădirea Euro Tower. Plasată la intersecţia străzii Barbu Văcărescu cu Bulevardul Lacul Tei, pe locul unei foste construcţii cu un etaj si la mică, foarte mică distanţă de un bloc de locuinţe, construcţia a impus modificarea PUZ-ului, astfel încât de la un procent de ocupare a terenului de maximum 15% s-au permis 60%, totul la o înălţime aprobată de 100 de metri. Arhitect, dar şi membru al Comisiei ce oferă în Capitală primul aviz pentru aprobarea construcţiilor care depăşesc prevederile regulamentului urban, Ștefan a reuşit să obţină derogări de la PUG şi în cazurile proiectelor Bulevardul Ferdinand 43, Șos. Nordului-Bulevardul Ficusului-Bulevardul Aerogării sau Strada Aviator Alexandru Șerbănescu-Strada Grigore Gafencu. În toate aceste perimetre, pentru a face loc construcţiilor proiectate de Dorin Ștefan, s-au realizat PUZ-uri mai generoase cu dezvoltatorii imobiliari. Numai în cazul construcţiei plasate între străzile Aviator Alexandru Șerbănescu-Grigore Gafencu s-a reuşit obţinerea unui regim de înălţime de 20 de etaje.

Cu afaceri sensibil mai mici în domeniul arhitecturii, Dan Șerban, Dan Marin şi Tiberiu Florescu – alţi membri ai CTUAT – îşi mai oferă şi ei, din când în când, câte un proiect spre avizare. Interesant este faptul că, urmărind stenogramele sedinţelor CTUAT, de cele mai multe ori, în situaţiile în care proiectele de pe ordinea de zi aparţin colegilor, pretenţiile scad, iar avizele se dau mai repede.

Există o anumită colegialitate
Rugat să ne precizeze dacă există din punctul său de vedere un conflict de interese generat de dubla calitate, proiectant şi membru în CTUAT, arhitectul Sorin Gabrea a respins această ipoteză. “În cazul în care se dezbate un proiect al unui membru al Comisiei, acel personaj nu votează. Se abţine. Au fost cazuri când colegii s-au abţinut de la vot. Aşa am făcut şi eu. Când am avut proiecte, am ieşit din sală în momentul votului. Există, evident, o anumită colegialitate”, e declarat arhitectul Gabrea.

Ocupat cu proiectele de arhitectură, Vlad Cavarnali a preferat să nu discute subiectul conflictului de interese.

Chiar dacă susțin că atunci când au un interes direct se abțin de la vot, arhitecții ce fac parte din CTUAT reușesc să își avizeze fără probleme proiectele, principiul colegialității funcționând din plin.

Angajat de dezvoltator să proiecteze și să abțină avizele pentru ridicarea unui imobil în imediata vecinătate a Halelor Obor, monument istoric protejat, arhitectul Vlad Cavarnali s-a descurcat de minune cu ajutorul colegilor. În ședința Comisiei din 3 martie anul curent, la o lună după ce inițial susțineau că nu pot aviza proiectul derulat de Alpha Studio – firma colegului Cavarnali –, membrii CTUAT au revenit la sentimente mai bune. Drept dovadă stă minuta ședinței în urma căreia s-a permis construirea unei noi clădiri în imediata vecinătate a monumentului Halele Obor. Normele legale nu prea au mai contat, colegii din Comisie fiind dispuși chiar să ofere un etaj în plus.

PUZ Aleea Câmpul Moșilor nr. 5, S.2 / proiectant SC ALPHA STUDIO SRL(revenire)

Prezentatorul precizează că s-a revenit încercându-se să se răspundă tuturor nelămuririlor și obiecțiilor formulate de membrii Comisiei la precedenta înfățișare: s-a susținut că terenul nu poate fi construit pentru că edificiul obturează monumentul istoric Halele Obor – s-a redus volumul ca lungime; s-a cerut crearea unui spațiu public la parter, aspect care s-a rezolvat; parcajul s-a soluționat pe două niveluri, pe tronsonul Obor – Chiristigiilor; „înălțimea noii clădiri este egală cu cea a Halelor, pentru a se intra în dialog cu compoziția urbană a zonei”.

Funcțiunea noii clădiri va fi de clinică medicală și birouri. Dorin Ștefan propune ca noua clădire să aibă un etaj mai mult chiar decât clădirea istorică, cu condiția ca parterul să fie liber. Dan Șerban mai solicită ca „arhitectura clădirii să fie incoloră, neutră, cât mai puțin prezentă ”, la care Dan Marin adaugă ideea ca aceasta să fie omogenă. Tiberiu Florescu este de părere că, „din punct de vedere urbanistic, s-a răspuns solicitărilor, iar proiectul este unul oportun”. Doina Bubulete și Casandra Roșu sunt și ele de acord cu avizarea favorabilă.

Rezoluție (Constantin Enache): „Suntem de acord cu avizarea favorabilă, cu două recomandări: 1. să se amplifice trecerile la nivelul spațiului public de la parter, dacă acesta nu poate fi păstrat public integral, astfel încât să nu se nască aici un fel de curte penibilă de serviciu; 2. să nu existe diferențiere a materialelor în aspectul arhitectural al clădirii”.

Mihai CIORCAN

Cătălin MANOLACHE

Alunecări ţinute la secret pe autostrada Bechtel

Un sat din judeţul Cluj este în pericol să fie înghiţit de alunecările de teren provocate de lucrările la Autostrada Transilvania.

Locuitorii din localitatea Vălişoara, comuna Săvădisla, îşi pot vedea cele circa 80 de case înghiţite de dealul din apropiere, care a început să o ia la vale după ce Bechtel a făcut săpături în zonă pentru autostradă.
Consultantul de proiect acuză constructorul de inconştienţă în executarea lucrărilor. De aproape patru ani autorităţile nu se implică.

Angajaţi de statul român, prin CNADNR, să supervizeze lucrările executate de americanii de la Bechtel la proiectul Autostrada Transilvania, inginerii de la firma Scetauroute au observat alunecarea de teren din zona satului Vlădişoara încă din vara anului 2006. La acel moment, situația a fost adusă la cunoştinţa Bechtel, dar nu s-a făcut nimic.
La câteva luni distanţă, problema alunecării de teren a fost reamintită conducerii Bechtel, dar şi celei a CNADNR, cu ocazia prezentării unui raport de inspecţie. În document, experţii Scetauroute acuzau compania Bechtel de neglijenţă sau chiar de rea-intenţie, deoarece nu au prevăzut drenarea apelor când au făcut săpături la terasamentul ce traversează dealul de la Vălişoara, lăsând apele pluviale să se infiltreze în sol: “Terasamentele tronsonului care domină coama versantului destabilizat au fost realizate fără nici o precauţie şi fără nici o drenare provizorie… Lucrările realizate între km 38+700 – 38+920 (dealul de la Vălişoara – n. r.) au creat o alimentare permanentă a pantei cu ape de şiroaie care se deversează în alunecare, destabilizând-o tot mai mult. Drenarea provizorie inexistentă este şi cauza principală de infiltrare de apă la fiecare intemperie”.

Concluziile consultantului erau de-a deptul alarmante: “Constructorul (Bechtel – n.r.) nu a reacţionat la alunecarea prezentată şi lasă apele de şiroaie să se infiltreze liber de-a lungul numeroaselor suprafeţe de ruptură, ceea ce la fiecare ploaie agravează situaţia. Această alunecare prezintă deja un pericol pentru siguranţa bunurilor şi persoanelor… Acţiunile constructorului (care a injectat apele de şiroaie în pantă) au provocat starea catastrofală actuală”.

Deşi inginerii consultanţi recomandau realizarea imediată de “tranşee de drenare căptuşite şi şanţuri colectoare” care să conducă apele afară din satul Vălişoara, compania Bechtel nu a intervenit.

Bani suplimentari pentru stoparea alunecării

După o jumătate de an în care apele au măcinat şi mai mult stabilitatea dealului, Scetauroute a adus pentru a treia oară în discuţie, în martie 2007, problema alunecărilor de teren de la Vălişoara. Conducerile CNADNR şi Bechtel au fost atenţionate de experţi din nou despre pericolul la care sunt expuşi locuitorii satului: “Această problemă, identificată acum aproape doi ani (prin studiile geotehnice – n.r.), nu are încă o soluţie. Ea ameninţă satul localizat în aval de alunecarea de teren… Compania trebuie să acţioneze, nu să se justifice în permanenţă. Faptul că una dintre alunecările de teren prezintă un real pericol pentru satul din aval (km 38+800) nu reprezintă o supriză pentru Companie, având în vedere corespondenţa purtată şi numeroasele şedinţe ce au avut loc încă de la începutul lucrărilor”.

Americanii de la Bechtel nu au intervenit concret nici după această avertizare, ei propunând întâi realizarea unui studiu, stabilirea unei soluţii şi abia apoi rezolvarea efectivă a problemei. În calitate de consultant, Scetauroute a reacţionat faţă de indolenţa constructorului: “Bechtel nu are nevoie de un raport al unui expert pentru a-şi da seama de gravitatea problemei”.

Pentru a-şi acoperi greşelile, constructorii americani au adoptat o altă strategie. Au susţinut că alunecarea de teren de la Vălişoara se plasează în afara aliniamentului Autostrăzii Transilvania, deci nu sunt obligaţi să o remedieze, iar dacă o fac, trebuie să fie plătiţi suplimentar de către statul român! Cum plata li s-a refuzat, nu au mai făcut nimic cu dealul de la Vălişoara.

Explicaţii contradictorii, secret total

La capitolul justificări, reprezentanţii Bechtel, ai CNADNR şi cei ai Inspectoratului de Stat în Construcţii (ISC) liniştesc la unison, dar în moduri diferite. Deşi, teoretic, ar trebui să deţină aceleaşi informaţii, cele trei părţi se contrazic.
Potrivit CNADNR, alunecările de teren în discuţie se plasează în afara autostrăzii. Mai mult, problema ar fi fost rezolvată deja prin nivelarea dealului şi aducerea de pământ vegetal. “Alunecarea de teren menţionată de dumneavoastră se află în afara amprizei Autostrăzii Transilvania… Lucrările de reabilitare au fost executate de către Compania Bechtel şi au constat în renivelarea dealului la o pantă stabilă, acoperirea cu argilă a crăpăturilor apărute şi protejarea pantei cu pământ vegetal care s-a înierbat”, susţine Compania.

La rândul lor, inspectorii de stat în construcţii ne-au îmbrăcat în alte culori povestea alunecării de teren de la Vălişoara. Spre deosebire de consultant, ISC nu crede că Bechtel are vreo vină pentru alunecările de teren. “În timpul execuţiei lucrărilor de terasamente, infiltraţiile datorate apelor provenite din precipitaţii au determinat reactivarea planurilor de alunecare ale versantului”, au răspuns inspectorii ISC, fără să amintească nici un cuvânt despre faptul că Bechtel a dirijat apele pluviale într-un mod greşit. Cât despre lucrările de reabilitare, ISC afirmă că a vegheat la realizarea unor şanţuri de gardă împotriva eroziunii taluzurilor.

Bechtel a avut însă de prezentat un alt punct de vedere. Dacă CNADNR a apreciat că alunecarea este în afara autostrăzii, pentru compania Bechtel alunecarea de teren este situată chiar pe aliniamentul autostrăzii, departe de comunităţile din zonă. Acest punct de vedere nu a fost mult timp menţinut, reprezentanţii Bechtel susţinând apoi că, de fapt, la Vălişoara de vină sunt inundaţiile provocate de ploi.

La faţa locului realitatea este însă diferită faţă de cele trei puncte de vedere exprimate. Nici argumentele companiei Bechtel şi nici declaraţia celor de la CNADNR nu respectă realitatea din teren. Dealul continuă să plece la vale, iar unele case prezintă crăpături vizibile ale zidurilor. Nimeni nu le-a spus însă locuitorilor din Vălişoara că lucrările de la autostrada ce trece la câţiva zeci de metri de sat constituie sursa principală a alunecărilor de teren. Oamenii au fost mulţumiţi de banii primiţi pe terenul naţionalizat pentru proiectul autostrăzii, unii crezând chiar că Bechtel le-a dat respectivele sume, şi au trecut cu vederea chiar şi inundaţiile din 2007, când apa de la ploi s-a scurs de pe terasamentul autostrăzii spre centrul satului. Culmea ironiei, iniţial autostrada trebuia să ocolească satul, dar din cauza altor alunecări de teren s-a stabilit traseul actual.

Andrei Tamaş, primar al comunei Săvădisla, din care face parte şi satul Vlădişoara, susţine că nimeni nu i-a spus de alunecarea de teren. “Drept să vă spun, la mine nu a venit nimeni să spună ce este, de fapt, acolo. Oficial nu ni s-a comunicat nimic”, ne-a declarat primarul.

Pentru că majoritatea detaliilor despre construcţia Autostrăzii Transilvania beneficiază de un mare grad de confidenţialitate, nici măcar Prefectura Judeţului Cluj, care are rol de coordonator al Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă (IJSU), nu ştie, de doi ani de zile, de alunecările de teren de la Vlădişoara. Motivul este acelaşi: nimeni nu a trimis o informare oficială.

”Această alunecare prezintă deja un pericol pentru siguranţa bunurilor şi persoanelor… Acţiunile constructorului (care a injectat apele de şiroaie în pantă) au provocat starea catastrofală actuală”.

Mihai CIORCAN