Categorie: Economie

POS DRU – Mii de proiecte, efecte peste ani

Cu o rată de absorbţie a fondurilor europene alocate de 23,30% (a doua în topul naţional al ratelor de absorbţie), Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU) este aparent o reuşită. Următorii ani vor demonstra însă dacă puzderia de proiecte derulate cu aceste finanţări au dus la creşterea calităţii resurselor de pe piaţa muncii.

Recalificare. Bursa locurilor de muncă a oferit multor oameni un nou început în viață

Zeci de proiecte de dezvoltare a iniţiativelor antreprenoriale în mediul rural, de pregătire a femeilor-manager în localităţi aruncate pe coclauri uitate de timp, de calificare a sute de bone pentru localităţi cu câteva mii de locuitori ori de incluziune a persoanelor cu dizabilităţi pe piaţa muncii. Cam aşa arată foarte succint peisajul proiectelor care au obţinut finanţare prin POS DRU. Alături de acestea apar însă şi proiecte consistente cum ar fi „Dezvoltarea sistemului naţional de management şi asigurare a calităţii în învăţământul preuniversitar” sau „Registrul Matricol Unic”.

Tot acest tablou pestriţ sugerează că efectele proiectelor susţinute prin POS DRU nu vor fi vizibile imediat, ci s-ar putea arăta abia pe termen mediu şi lung. Atunci vom putea vedea dacă finanţarea cu zeci de milioane de euro a unor proiecte pentru calificarea de sculeri-matriţeri, mecanici reparaţii, găuritori-filetatori sau lăcătuşi mecanici a condus în mod real la creşterea competitivităţii şi productivităţii organizaţiilor.

Aproape 1.600 de proiecte contractate

Alocările totale pentru 2007-2010 sunt de 1,434 miliarde euro (6,55 miliarde lei). Au fost depuse 7.174 proiecte cu o valoare totală de 35,64 miliarde lei. Dintre acestea, au fost respinse 3.970 proiecte, iar alte 1.058 sunt în curs de evaluare. Pentru cele 2.146 de proiecte aprobate, valoarea totală este de 13,94 miliarde lei, din care contribuţia UE reprezintă 13,16 miliarde lei.

Dintre proiectele aprobate au fost contractate până la data de 31 octombrie 2010 un număr de 1.579, cu o valoare totală de 10,87 miliarde lei (din care contribuţia UE este de 8,98 miliarde lei). Totalul plăţilor către beneficiari în cazul acestor proiecte făcute până în prezent este de 1,56 miliarde lei, ceea ce conduce la un grad de utilizare a fondurilor UE alocate prin POS DRU de 23,30%.

Plăţi suspendate de Comisia Europeană

La începutul acestui an, Comisia Europeană a decis suspendarea plăţilor în cadrul Programului Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane. Măsura suspendării a fost luată de către Comisie în urma misiunii de audit din luna decembrie 2009. După această decizie conducerea Ministerului Muncii a procedat la schimbarea din funcţie a fostei conduceri a Autorităţii de Management a POS DRU.

Experţii CE constataseră în 2009 că rata de absorbţie a fondurilor era foarte scăzută, iar procedurile de accesare a banilor erau greoaie. Ca urmare, experţii europeni au formulat un set de recomandări pentru autorităţile române.  Printre problemele identificate de experţii europeni s-a numărat şi „organizarea internă deficitară dintre autoritatea de management şi organismele intermediare” – instituţiile regionale care fac o primă analiză a dosarelor pentru obţinerea de finanţare.

De exemplu, experţii au arătat că volumul de muncă depus de angajaţii AMPOS DRU, autoritatea centrală, era mai mare decât cel al angajaţilor din organismele intermediare, în ciuda faptului că gradul de ocupare în schema de personal în aceste instituţii este mult mai mare decât în cel al autorităţii de management. O altă problemă identificată de oficialii europeni a fost legată de rata mare de respingere a unor proiecte depuse de cei care voiau să acceseze fonduri europene, din cauza faptului că formularul de cerere de finanţare era în unele cazuri ambiguu şi greu de utilizat.

În paralel cu decizia de suspendare luată de CE, un raport întocmit de către Coaliţia ONG-urilor pentru Fonduri Structurale a arătat că la POS DRU se înregistrau cele mai multe probleme în accesarea fondurilor structurale. Studiul inclus pe lista de obiective a proiectului „112 pentru Fonduri Structurale” a arătat că, din cele 100 de probleme şi sesizări primite din partea beneficiarilor de fonduri europene, majoritatea vizau POS DRU, acesta fiind programul în care se regăsesc cele mai multe proiecte implementate de organizaţiile neguvernamentale şi sindicale.

Potrivit documentului, cele mai multe probleme identificate erau duratele lungi între momentul depunerii cererilor de finanţare şi primirea răspunsurilor, dar şi intervalul mărit între momentul aprobării cererilor de finanţare şi cel al semnării contractelor.

Comisia Europeană a decis deblocarea plăţilor către România pentru POS DRU abia în cursul lunii iunie a acestui an.

Proiectul consilierei ministrului Funeriu

Un proiect finanţat prin POS DRU a fost ţinta unui scandal imens atunci când presa a descoperit că beneficiara acestuia era Melania Mandas Vergu, consiliera lui Daniel Funeriu, ministrul Educaţiei. Mai mult, Funeriu o numise pe Vergu în Organismul Intermediar pentru POS DRU.

Proiectul se numeşte „Practică să înveţi, învaţă să practici”. Vergu a susținut că nu a existat nici o incompatibilitate în cazul ei. „Proiectul a fost depus în 2008. În octombrie 2009 am fost anunţată că am fost selectată ca beneficiar al acestor fonduri. Nu are nici o legătură Ministerul Educaţiei, aparţine de Ministerul Muncii. Nu am nici o incompatibilitate”, a afirmat la acel moment Melania Mandas Vergu. Valoarea totală a proiectului se ridică la suma de 16.381.211 lei.

Din această sumă, statul român va contribui cu 1.782.002 de lei, în timp ce Uniunea Europeană va suporta restul cheltuielilor în valoare de 12.896.762 lei. La acestea se adaugă contribuţia beneficiarului, de 772.567 lei, dar şi cheltuielile neelegibile de 929.880 lei. Presa a arătat că din primii bani obţinuţi Vergu îşi renovase garsoniera. După izbucnirea scandalului, Vergu a fost demisă din funcţia de consilier, dar a rămas cu proiectul finanţat prin POS DRU.

Pentru cele 2.146 de proiecte aprobate pentru finanţare prin POS DRU, valoarea totală este de 13,94 miliarde lei, din care contribuţia UE reprezintă 13,16 miliarde lei.

Proiectele cu cele mai mari valori finanțate prin POS DRU până pe 31 septembrie 2010

-Creşterea competitivităţii şi productivităţii organizaţiilor prin calificarea resurselor umane în domeniul „Sculer-matriţer” – 21,11 milioane RON

-Creşterea competitivităţii şi productivităţii organizaţiilor prin calificarea resurselor umane în domeniul „Mecanic reparaţii” – 21,11 milioane RON

-Creşterea competitivităţii şi productivităţii organizaţiilor prin calificarea resurselor umane în domeniul „Găuritor-filetator” – 21,11 milioane RON

-Creşterea competitivităţii şi productivităţii organizaţiilor prin calificarea resurselor umane în domeniul „Tehnician prelucrări mecanice” – 21,11 milioane RON

-Creşterea competitivităţii şi productivităţii organizaţiilor prin calificarea resurselor umane în domeniul „Lăcătuş mecanic întreţinere şi reparaţii” – 21,11 milioane RON

-„Munca pe primul loc” – 21,09 milioane RON

Scumpiri “de criză” la alimente

Mâncarea se scumpește, veniturile populației sunt în scădere

Vânzările de produse alimentare au scăzut în România cu 15% față de anul trecut și cu aproape un sfert comparativ cu 2009. Marjele de profit ale producătorilor și comercianților sunt la limită, mai ales că aceștia din urmă au apelat la tot felul de promoții, în speranța că vor tempera prăbușirea vânzărilor. În perioada următoare este de așteptat și o majorare de preț din partea marilor magazine.

Anul a început cu viscol și geruri năprasnice, a continuat cu ploi abundente urmate de inundații și capriciile vremii au fost „desăvârșite” de caniculă.

Toate acestea au afectat culturile agricole, producția a fost mult mai redusă, iar prețurile, firesc, au explodat.

Peste vremea capricioasă s-au suprapus eliminarea, de la 1 ianuarie, a unor subvenții, majorarea TVA de la 19 la 24%, dar și acțiunile unor speculanți care au profitat de conjunctura internațională.

Recolta de grâu a fost în acest an cu 55-60% mai mică față de anul trecut, iar cea de legume și fructe, în medie, cu 40% mai redusă.

Scumpiri

– pâine            30%
– ulei               15%
– roșii             60%
– mezeluri        4%
– lapte              7%
– conserve      15%

„În aceste condiții, dacă luăm în calcul și că în țările vest-europene motorina pentru agricultură este mai ieftină cu 50% față de cea utilizată de fermierii români, aceștia nu au cum să facă față importurilor. De asemenea, au fost tăiate, de la 1 ianuarie 2010, și unele subvenții, cum ar fi cea de 0,3 lei care se acorda pentru fiecare litru de lapte”, a declarat pentru “Timpul” Tudor Dorobanțu, vicepreședinte al Federației Agrostar.

Prețul laptelui este de așteptat să crească în perioada următoare cu 5 până la 7%, mai ales că în sezonul rece producția internă scade, iar procesatorii sunt nevoiți să recurgă la importuri.

Problemele din România sunt accentuate și de cele existente la nivel mondial în sectorul alimentar, mai ales că vremea a fost nefavorabilă în întreaga Europă. Rusia și Ucraina, cei mai mari exportatori de cereale, au blocat exporturile în acest an, ceea ce a făcut ca prețul grâului la bursele internaționale să crească de la 160 la 250 euro pe tonă.

„Din cauza faptului că inundațiile și ploile din perioada de recoltare au compromis o mare parte din producția de grâu, România a fost nevoită să se aprovizioneze din import. Astfel, prețul grâului se va majora cu aproximativ 30%”, a declarat pentru “Timpul” Dragoș Frumosu, președintele Federației Sindicatelor din Industria Alimentară.

Și uleiul se va scumpi, însă nu din pricină că producția internă de floarea-soarelui ar fi insuficientă. Cum însă pe piețele internaționale prețul semințelor de floarea-soarelui a crescut, cultivatorii români au procedat în consecință, pe principiul „dacă nu ne cumpărați voi (fabricile de ulei autohtone), producția la prețul pe care-l cerem o livrăm la export”.

Frumosu spune că din această cauză prețul uleiului se va majora cu 15%. El a mai amintit și o altă problemă cu care se confruntă atât unitățile de panificație, cât și cele de procesare a uleiului, și anume că nu dispun de silozuri proprii, astfel încât să se poată aproviziona o singură dată pe an, la prețuri mai avantajoase.

Producția de roșii, cu 65% mai mică

În sectorul legumicol vremea a făcut ravagii. Recolta de legume și fructe a fost, în medie, cu 40% mai mică decât în 2009, iar cea mai mare scădere, de 65%, s-a înregistrat la tomate, după cum spune Dorobanțu.

În consecință, prețurile sunt mai mari și cu 60%. Dacă anul trecut un kilogram de roșii putea fi cumpărat cu 1,5 lei, acum prețul a crescut la 2,5 lei pentru cel mai ieftin sortiment.

Creșterile de prețuri ale legumelor vor afecta și industria conservelor, pentru care acestea reprezintă materia primă. Potrivit lui Frumosu, vom asista la o majorare cu aproximativ 15% a prețurilor de vânzare a conservelor.

Și la carne și preparate din carne se anunță scumpiri. În afară de materia primă de bază, carnea, în costurile mezelurilor sunt incluse și sarea, condimentele și membranele pe care producătorii le aveau în stoc, cumpărate cu TVA de 19%.

„Stocurile au început să se termine și procesatorii vor fi nevoiți să cumpere la noile prețuri. Totodată, nu trebuie să uităm că de mai bine de un an de zile prețurile preparatelor din carne nu au mai crescut sau au crescut nesemnificativ, iar presiunea se simte tot mai accentuat”, a explicat Frumosu.

El a opinat că, oricum, se va simți în următoarea perioadă o creștere de prețuri de 2-4%.

Adrian BĂRBULESCU