Categorii
Economie La zi

Eric Pop, de la Jules Verne la Barack Obama

Eric Pop, de la Jules Verne la Barack Obama

Eric Pop este românul stabilit în SUA care în urmă cu câteva săptămâni a primit premiul prezidențial pentru cercetare atribuit de Casa Albă celor mai promițători oameni de știință aflați la începuturile carierei.

Eric Pop

Imaginați-vă beculețul care vă arată că nu mai aveți baterie la mobil sau la laptop clipind o dată pe lună sau chiar o dată la două luni!

De asemenea, gândiți-vă că, în acest moment, sute de milioane de aparate electronice, de la iPod și laptopuri la marile centre de stocare a datelor, cum ar fi cele de la Google sau IBM, folosesc între 5 și 10% din energia electrică a Statelor Unite, iar cercetătorii apreciază că în următorii cinci ani cifrele se vor dubla! Studiile unui tânăr cercetător român aflat în America urmăresc tocmai refolosirea energiei pierdute și micșorarea consumului de energie electrică. Ei bine, într-o zi toate astea vor deveni realitate grație și românului Eric Pop, cercetător la University of Illinois.

Eric Pop a ajuns la University of Illinois (UIUC) în 2007. Momentul de vârf al carierei sale de până acum s-a petrecut în urmă cu câteva săptămâni, când a primit premiul prezidențial pentru cercetare (PECASE) atribuit de Casa Albă celor mai promițători oameni de știință sau ingineri aflați la începutul carierei, aceasta fiind cea mai înaltă distincție oferită de Administrația americană tinerilor cercetători. De asemenea, a primit premiul ONR (Office of Naval Research – oficiul de cercetări al marinei, 2010), premiul NSF CAREER (National Science Foundation – fundația națională pentru știință, 2010), premiul AFOSR (Air Force – forțele aeriene, 2010), premiul DARPA (Defense Advanced Research Projects Agency – agenție de cercetări a Pentagonului, 2008), toate fiind premii pentru tineri cercetători.

Premiul PECASE, atribuit pentru prima oară de administrația Clinton în 1996, este coordonat de Oficiul de Știință și Tehnologie și de Biroul Executiv al Președintelui. Cei care primesc acest premiu au apoi acces la fonduri necesare continuării studiilor pentru cinci ani! De altfel, aproape toate premiile primite de Eric Pop au însemnat și accesul către fondurile pentru cercetare ale Administrației americane. Un exemplu este acela al premiului primit de la ONR (oficiul de cercetări al marinei), care a însemnat accesul, timp de trei ani, la o sumă de 510.000 dolari destinată exclusiv cercetărilor, așa cum și premiul DARPA i-a adus, pentru 18 luni, „intrarea” spre 150.000 dolari.

– Cum este să afli că numele tău figurează pe o listă comunicată de președintele Statelor Unite ale Americii, Barack Obama, o listă care cuprinde numele celor mai promițători 85 de tineri cercetători din SUA?
– Prima reacție a fost una de surpriză… au făcut ăștia din Washington o greșeală?! Dar nu a fost cazul! Normal că m-am bucurat foarte mult, pentru că, pe lângă vizita la Casa Albă și întâlnirea cu Obama, cu șefii de la NASA, NSF etc., premiul vine și cu fonduri de cercetare pe cinci ani. Pentru mine este extraordinar, un „great peace of mind” (n.r. – o mare liniște interioară), pentru că acum mă pot concentra mai mult pe cercetare propriu-zisă și mai puțin pe a căuta fonduri pentru a-mi continua munca.

– Ce trebuie să știe românii despre Eric Pop? Cum ai ajuns în SUA?
– Am ajuns în SUA la vârsta de 17 ani, după 1989, venind la familia mamei (bunica, mătușa) în Los Angeles. Bazele carierei mele științifice au fost puse la Liceul „Emanuil Gojdu” din Oradea și prin olimpiadele de fizică. Am crescut într-o zonă în care se vorbește și română, și maghiară. Limba maghiară am învățat-o de la televizor și din cauza
faptului că aproape jumătate dintre copiii cu care mă jucam o vorbeau.

Oricum, limba mea maghiară este jalnică în ziua de azi, în timp ce în română încă mă descurc bine… Am terminat clasa a XI-a și a XII-a la Santa Monica High School, un liceu lângă Los Angeles. După aceea am fost la colegiul MIT (n.r. – Massachusetts Institute of Technology) în Boston și mi-am luat doctoratul la Stanford, lângă San Francisco. Am lucrat un an și jumătate la Intel, iar când am primit slujba la University of Illinois în Urbana-Champaign (UIUC) m-am mutat acolo.

Interesul meu primar era o carieră în cercetare, iar departamentul de inginerie și electronică la UIUC este în Top 4 în SUA, la același nivel cu MIT, Stanford și Berkeley. Vreau să remarc și faptul că John Bardeen, care a primit două premii Nobel pentru invenția tranzistorului și studiul superconductivității, a fost profesor aici.

– De unde și până unde atașamentul față de această specializare?
– Sincer, inițial am vrut să devin astrofizician și am vrut să studiez stelele. Mi-a plăcut pentru că am citit multe cărți de gen, de la Jules Verne la Arthur Conan Doyle. Așa că am intrat la MIT, la o secție de fizică, dar apoi mi-am schimbat interesul.

– Cum decurge o zi normală, ca să spun așa, din viața ta?
– Una dintre chestiile care îmi plac la slujba mea este că nu există zile „normale”. Cercetarea la nivel universitar nu este o slujbă „nine to five” (n.r. – de la 9.00 la 5.00, programul de lucru obișnuit al unui funcţionar american). Bineînțeles, predau la clasă trei zile pe săptămână, iar în restul timpului sunt șeful unui grup de cercetare care conține circa 20 de studenți. Cu ei am întâlniri, mergem la laborator, discutăm idei, respingem idei, scriem lucrări, mergem la conferințe. Avem colaborări cu cercetători de la vreo 5-6 universități din SUA dar și vreo 4-5 din Italia, Japonia și Germania.

– Te rog să ne spui, practic, în ce constau cercetările pe care le faci.
– Cercetarea mea este în domeniul electronicii, mai specific pe nanotehnologie. Vrem să aflăm limitele fundamentale ale tranzistorilor și circuitelor, folosind în particular elementul carbon în loc de silicon. Suntem interesați și de „reciclarea” energiei care este pierdută, drept căldură, în circuitele de azi. Dacă vom construi tranzistori din carbon și captăm energia pierdută drept căldură, am putea face circuite mult mai eficiente precum cele de azi.

De exemplu, un laptop sau un telefon celular ar putea funcționa timp de câteva luni cu aceeași baterie. Dacă am reuși, ar fi benefic și pentru echipamentele medicale, dar și pentru orice alt domeniu unde circuitele trebuie să fie foarte eficiente, cum ar fi sateliții, electronicele implantabile sau echipamentele îndepărtate fără surse stabile de electricitate și fără baterii greoaie.

– Printre cei care ți-au acordat premii și, implicit, acces către fondurile necesare continuării cercetărilor s-a aflat și DARPA, o agenție a Departamentului Apărării care se ocupă de noile tehnologii ale armatei…
– Da, DARPA crede că cercetările noastre pot ajuta și în plan militar. De exemplu, soldații aflați în misiune sunt deseori obligați să care baterii voluminoase, iar acest lucru ar putea fi ușurat. Dacă vor avea doar o mică baterie ca să încarce toate electronicele necesare întregii misiuni, nu ar avea nevoie să se oprească pentru a alimenta sau a folosi panourile solare. Chimiștii cercetează să facă baterii mai bune, în timp ce eu sunt concentrat să realizez circuite electronice mai eficiente.

– Mai ai pe cineva în România? Mai ajungi prin țară?
– Ultima dată am fost în România în 2005 și sper să mai vin în 2011. Aproape toată familia mea și mulți prieteni sunt acum în SUA, dar îmi face plăcere să primesc mesaje din România, deși cu distanța și diferența de fus orar e un pic mai greu. Mi-ar face mare plăcere să văd mai mulți studenți din România aici, la UIUC, și în departamentul meu. Aș vrea să-i încurajez pe studenții români calificați și interesați să aplice la programele noastre!

– Cum trebuie să fie un student pentru a lucra cu tine?
– Două calități sunt, probabil, de bază: „smart and can get things done”, adică inteligent și să poată face lucrurile bine. În rest, îi putem învăța aproape orice detaliu.

– Unde stai în America? Există o comunitate de români acolo?
– Acum locuiesc în Urbana-Champaign, care reprezintă de fapt două orășele lipite ce totalizează cam jumătate din mărimea orașului Oradea, fiind la vreo 200 km la sud de Chicago. Sunt și români pe aici, suntem de fapt trei profesori români în departamentul meu, de electronică, și îmi face plăcere să vorbesc uneori cu ei în limba română. Altfel, totul este în engleză… cu excepția discuțiilor cu părinții prin telefon.

– Te-ai gândit vreodată să te întorci în România? După ce ai primit acest premiu, te-a contactat cineva din România pentru a te felicita?
– Am fost contactat de Ambasada României din Washington și de câțiva prieteni de liceu din Oradea (mulțumesc Ciubi și Diana!). Sincer, nu m-am gândit să mă întorc, viața și slujba mea sunt acum aici, dar mi-ar face plăcere să fiu legat de viața științifică din România, dacă există această posibilitate.

– Eric, ai devenit „american” în toată puterea cuvântului? Îți plac fotbalul american și baseball-ul sau ai rămas fidel fotbalului? Hotdog sau mititei?
– Nu m-am schimbat prea mult. Prefer fotbalul european și mă bucur foarte mult când prind Campionatul European sau pe cel Mondial la televizor. Normal, sunt încă un mare fan al naționalei României de fotbal. Mititei sau hotdog… aici este un scor mai strâns, poate 3-2 pentru mititei!

– Care sunt hobby-urile tale?
– În acest moment nu am prea multe hobby-uri în afara muncii și a fotbalului (la televizor!), dar mă interesează și muzica, snowboardingul, tenisul, probabil în această ordine. Când am absolvit școala am fost DJ, timp de patru ani, la postul de radio Stanford. Am fost DJ și la multe petreceri de la Stanford, dar și în cluburi din San Francisco, unde am avut ocazia minunată de a mai strânge ceva bani și de a cunoaște oameni care nu au legătură cu ingineria electrică.

– Eric, îți mulțumim și îți dorim să îți continui ascensiunea spre un Premiu Nobel!

Bogdan COSTEA

Categorii
Economie trimitere stanga (cu foto)

POS DRU – Mii de proiecte, efecte peste ani

POS DRU – Mii de proiecte, efecte peste ani

Cu o rată de absorbţie a fondurilor europene alocate de 23,30% (a doua în topul naţional al ratelor de absorbţie), Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU) este aparent o reuşită. Următorii ani vor demonstra însă dacă puzderia de proiecte derulate cu aceste finanţări au dus la creşterea calităţii resurselor de pe piaţa muncii.

Recalificare. Bursa locurilor de muncă a oferit multor oameni un nou început în viață

Zeci de proiecte de dezvoltare a iniţiativelor antreprenoriale în mediul rural, de pregătire a femeilor-manager în localităţi aruncate pe coclauri uitate de timp, de calificare a sute de bone pentru localităţi cu câteva mii de locuitori ori de incluziune a persoanelor cu dizabilităţi pe piaţa muncii. Cam aşa arată foarte succint peisajul proiectelor care au obţinut finanţare prin POS DRU. Alături de acestea apar însă şi proiecte consistente cum ar fi „Dezvoltarea sistemului naţional de management şi asigurare a calităţii în învăţământul preuniversitar” sau „Registrul Matricol Unic”.

Tot acest tablou pestriţ sugerează că efectele proiectelor susţinute prin POS DRU nu vor fi vizibile imediat, ci s-ar putea arăta abia pe termen mediu şi lung. Atunci vom putea vedea dacă finanţarea cu zeci de milioane de euro a unor proiecte pentru calificarea de sculeri-matriţeri, mecanici reparaţii, găuritori-filetatori sau lăcătuşi mecanici a condus în mod real la creşterea competitivităţii şi productivităţii organizaţiilor.

Aproape 1.600 de proiecte contractate

Alocările totale pentru 2007-2010 sunt de 1,434 miliarde euro (6,55 miliarde lei). Au fost depuse 7.174 proiecte cu o valoare totală de 35,64 miliarde lei. Dintre acestea, au fost respinse 3.970 proiecte, iar alte 1.058 sunt în curs de evaluare. Pentru cele 2.146 de proiecte aprobate, valoarea totală este de 13,94 miliarde lei, din care contribuţia UE reprezintă 13,16 miliarde lei.

Dintre proiectele aprobate au fost contractate până la data de 31 octombrie 2010 un număr de 1.579, cu o valoare totală de 10,87 miliarde lei (din care contribuţia UE este de 8,98 miliarde lei). Totalul plăţilor către beneficiari în cazul acestor proiecte făcute până în prezent este de 1,56 miliarde lei, ceea ce conduce la un grad de utilizare a fondurilor UE alocate prin POS DRU de 23,30%.

Plăţi suspendate de Comisia Europeană

La începutul acestui an, Comisia Europeană a decis suspendarea plăţilor în cadrul Programului Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane. Măsura suspendării a fost luată de către Comisie în urma misiunii de audit din luna decembrie 2009. După această decizie conducerea Ministerului Muncii a procedat la schimbarea din funcţie a fostei conduceri a Autorităţii de Management a POS DRU.

Experţii CE constataseră în 2009 că rata de absorbţie a fondurilor era foarte scăzută, iar procedurile de accesare a banilor erau greoaie. Ca urmare, experţii europeni au formulat un set de recomandări pentru autorităţile române.  Printre problemele identificate de experţii europeni s-a numărat şi „organizarea internă deficitară dintre autoritatea de management şi organismele intermediare” – instituţiile regionale care fac o primă analiză a dosarelor pentru obţinerea de finanţare.

De exemplu, experţii au arătat că volumul de muncă depus de angajaţii AMPOS DRU, autoritatea centrală, era mai mare decât cel al angajaţilor din organismele intermediare, în ciuda faptului că gradul de ocupare în schema de personal în aceste instituţii este mult mai mare decât în cel al autorităţii de management. O altă problemă identificată de oficialii europeni a fost legată de rata mare de respingere a unor proiecte depuse de cei care voiau să acceseze fonduri europene, din cauza faptului că formularul de cerere de finanţare era în unele cazuri ambiguu şi greu de utilizat.

În paralel cu decizia de suspendare luată de CE, un raport întocmit de către Coaliţia ONG-urilor pentru Fonduri Structurale a arătat că la POS DRU se înregistrau cele mai multe probleme în accesarea fondurilor structurale. Studiul inclus pe lista de obiective a proiectului „112 pentru Fonduri Structurale” a arătat că, din cele 100 de probleme şi sesizări primite din partea beneficiarilor de fonduri europene, majoritatea vizau POS DRU, acesta fiind programul în care se regăsesc cele mai multe proiecte implementate de organizaţiile neguvernamentale şi sindicale.

Potrivit documentului, cele mai multe probleme identificate erau duratele lungi între momentul depunerii cererilor de finanţare şi primirea răspunsurilor, dar şi intervalul mărit între momentul aprobării cererilor de finanţare şi cel al semnării contractelor.

Comisia Europeană a decis deblocarea plăţilor către România pentru POS DRU abia în cursul lunii iunie a acestui an.

Proiectul consilierei ministrului Funeriu

Un proiect finanţat prin POS DRU a fost ţinta unui scandal imens atunci când presa a descoperit că beneficiara acestuia era Melania Mandas Vergu, consiliera lui Daniel Funeriu, ministrul Educaţiei. Mai mult, Funeriu o numise pe Vergu în Organismul Intermediar pentru POS DRU.

Proiectul se numeşte „Practică să înveţi, învaţă să practici”. Vergu a susținut că nu a existat nici o incompatibilitate în cazul ei. „Proiectul a fost depus în 2008. În octombrie 2009 am fost anunţată că am fost selectată ca beneficiar al acestor fonduri. Nu are nici o legătură Ministerul Educaţiei, aparţine de Ministerul Muncii. Nu am nici o incompatibilitate”, a afirmat la acel moment Melania Mandas Vergu. Valoarea totală a proiectului se ridică la suma de 16.381.211 lei.

Din această sumă, statul român va contribui cu 1.782.002 de lei, în timp ce Uniunea Europeană va suporta restul cheltuielilor în valoare de 12.896.762 lei. La acestea se adaugă contribuţia beneficiarului, de 772.567 lei, dar şi cheltuielile neelegibile de 929.880 lei. Presa a arătat că din primii bani obţinuţi Vergu îşi renovase garsoniera. După izbucnirea scandalului, Vergu a fost demisă din funcţia de consilier, dar a rămas cu proiectul finanţat prin POS DRU.

Pentru cele 2.146 de proiecte aprobate pentru finanţare prin POS DRU, valoarea totală este de 13,94 miliarde lei, din care contribuţia UE reprezintă 13,16 miliarde lei.

Proiectele cu cele mai mari valori finanțate prin POS DRU până pe 31 septembrie 2010

-Creşterea competitivităţii şi productivităţii organizaţiilor prin calificarea resurselor umane în domeniul „Sculer-matriţer” – 21,11 milioane RON

-Creşterea competitivităţii şi productivităţii organizaţiilor prin calificarea resurselor umane în domeniul „Mecanic reparaţii” – 21,11 milioane RON

-Creşterea competitivităţii şi productivităţii organizaţiilor prin calificarea resurselor umane în domeniul „Găuritor-filetator” – 21,11 milioane RON

-Creşterea competitivităţii şi productivităţii organizaţiilor prin calificarea resurselor umane în domeniul „Tehnician prelucrări mecanice” – 21,11 milioane RON

-Creşterea competitivităţii şi productivităţii organizaţiilor prin calificarea resurselor umane în domeniul „Lăcătuş mecanic întreţinere şi reparaţii” – 21,11 milioane RON

-„Munca pe primul loc” – 21,09 milioane RON

Categorii
Economie trimitere dreapta

Polul Nord al Cadourilor, la Băneasa Shopping City

Polul Nord al Cadourilor, la Băneasa Shopping City

În decembrie, la Băneasa Shopping City se țin lanț petrecerile în care cadourile, dar și ofertele speciale dedicate bijuteriilor, ceasurilor, accesoriilor, decorațiunilor interioare și produselor de IT&C, se succed cu repeziciune.

Pentru cei nehotărâți sau pentru cei ce vor să se asigure că vor face cea mai inspirată alegere, voucherul reprezintă cea mai elegantă variantă de cadou.

Oferit în exclusivitate de Băneasa Shopping City, gift voucherul îi dă oportunitatea persoanei dragi să își poată alege singură cadoul perfect din magazinele selecționate. Gift voucherul poate fi achiziționat de la biroul de informații din Băneasa Shopping City.

Cadourile cumpărate pot fi împachetate gratuit atât în Băneasa Shopping City cât și in Feeria.

În aceste zile centrul comercial oferă multe surprize: la fiecare 15 minute, cei care își fac cumpărăturile pot câștiga un brad de Crăciun și pot participa la Tombola Iernii.

Până pe 9 ianuarie 2011 vizitatorii care cumpără în valoare mai mare de 300 de lei vor putea câștiga mii de premii instant. Cei mai norocoși participanți vor pleca acasă cu marele premiu, un autombil Mitsubishi Lancer.

Se pot câștiga laptop-uri Lenovo, excursii la Viena, iar GarantiBank lansează o ofertă specială pentru clienții săi care utilizează orice tip de card de credit Bonus Card: 3 rate suplimentare fără dobândă și comisioane și un bonus mai mare decât până acum, de 5% din valoarea cumpărăturilor efectuate în peste 70 de magazine partenere din centrul  comercial Băneasa Shopping City, inclusiv Feeria.

Cum Moș Nicolae a trecut și Moș Crăciun se apropie, cei de la Băneasa Shopping City organizează tot felul de activități și pentru cei mici: spiridușii Moșului îi vor învăța cum să decoreze turtă dulce, vor afla informații prețioase despre cum să se poarte pentru a atrage cât mai multe daruri din partea Moșului și vor participa la spectacolele de teatru oferite de Libelula și de grupul Contrapunct.

Mai mult, pe 17 decembrie are loc X-mas Night Shopping Party, mall-ul fiind deschis până după miezul nopții.

Categorii
Economie trimitere dreapta

Fabrica de avioane din grajdul de la Sânpetru

Fabrica de avioane din grajdul de la Sânpetru

Într-o harababură de nedescris, printre roabe, cazane de țuică, uși de garaj și cristelnițe, toate într-un grajd al fostei CAP din comuna brașoveană Sânpetru, trei oameni pasionați de aviație construiesc aparate de zbor de mici dimensiuni.

Cu strunguri și alte utilaje cumpărate la licitațiile organizate atunci când se mai lichida câte o fabrică de pe platforma industrială a Brașovului, dar, mai ales, cu pasiunea și experiența acumulată în cei peste 20 de ani în care fiecare dintre ei a lucrat la IAR, trei brașoveni construiesc avioane ultraușoare într-un grajd dezafectat al fostei CAP din comuna Sânpetru.

Gheorghe Pozna, Petru Ioan Bădărău și Aurel Aldea erau colegi la IAR Brașov, iar în 1991 și-au dat seama că societatea de stat este în declin, așa că și-au depus demisiile și au pornit-o pe cont propriu. Inițial, au închiriat un spațiu de producție în Sânpetru, unde intenționau să construiască o escadrilă pentru agricultură.

Cu agricultura nu prea a mers, în condițiile declinului accentuat al acestui sector de la începutul anilor ’90, iar doi ani mai târziu celor trei asociați ai firmei AVIA li s-a pus în vedere să părăsească sediul pe care-l închiriaseră.
Nu doreau în ruptul capului să renunțe la aviație, așa că au căutat un alt spațiu de producție. Culmea, salvarea a venit tocmai din partea agriculturii, mai exact, ca urmare a dezastrului sectorului zootehnic. Așa a reușit firma să cumpere un grajd dezafectat al fostei cooperative agricole de producție, în care-și desfășoară activitatea și în momentul de față.

Execuție de la A la Z

Acum, la Sânpetru se construiesc avioane. Cea mai complexă comandă pe care o au în lucru patronii, care sunt și muncitorii firmei, este construcția de la A la Z a unui aparat de zbor ultraușor de tip Stol CH 701, cu două locuri. După ce rulează pe pistă aproximativ 50 de metri, avionul decolează și se poate ridica la 2.500-3.000 de metri altitudine și poate atinge o viteză de 160 km/oră. Cum consumul motorului este de numai zece litri pe oră, iar rezervorul are 45 de litri, autonomia de zbor este considerabilă.

Cel care ne-a lansat comanda nu a crezut că putem s-o ducem până la capăt. Ne-a promis că, dacă avionul se va ridica de la sol, ne va aduce mult mai multe comenzi”, spune Aurel Aldea. Pentru un alt avion, de același tip, firma îi instalează motorizarea și îi construiește aripile, deoarece proprietarul, un cetățean din Câmpina, avea deja fuzelajul, pe care l-a cumpărat de pe Internet.

În plus, grajdul este utilizat ca bază de reparații de către posesorii de motodeltaplane și motoparapante din zonă. Ba chiar aici a fost făcută și revizia unui elicopter de mici dimensiuni, cu o capacitate de numai două persoane.

Instrumentarul de lucru a fost cumpărat de-a lungul anilor, la licitațiile organizate de fostele întreprinderi de pe platforma industrială a Brașovului. „Am cumpărat tot ce ne trebuia, scule, dispozitive, utilaje, din ce mai scoteau la licitație cei de la IAR, iar strungul l-am achiziționat, tot la licitație, de la Tractorul”, spune Aldea.

La AVIA Sânpetru se fabrică până și elice de avion. Tehnologia pentru cele de lemn au deprins-o de la vechii tâmplari de la IAR, dar în ultima vreme au învățat să construiască și elice din fibră de carbon, o pală având doar 700 de grame. De fapt, toate piesele care intră în componența unui avion construit aici sunt extrem de ușoare. O aripă de avion are numai 20 kg, iar coada aparatului de zbor poate fi ridicată cu numai două degete.

De la cazane de țuică la cristelnițe

Grajdul este o imensă harababură de piese, scule, utilaje, bucăți de țeavă și de tablă, cuie, șuruburi, dar și aparate de zbor neterminate, pentru care nu mai sunt bani momentan, dar cei trei speră să reia construcția în vremuri mai bune. Nu tot ce se găsește aici are legătură cu aviația, pentru că, dacă s-ar fi limitat la acest domeniu, patronii ar fi murit de foame: „Pentru execuția unui avion noi luăm cam 3.500 euro, iar pe piață acesta se vinde cu 25.000-30.000 euro. De aceea, am fost nevoiți ca, în afară de aviație, să ne îndreptăm și spre alte domenii din care mai câștigăm niște bani”.

În grajdul de la Sânpetru se fac de toate: confecții metalice, uși pentru garaje, reparații auto, antene parabolice, containere pentru NATO, cazane de țuică, roabe, căruțe. Ba chiar într-un colț putea fi observată o cristelniță din cupru. „Ne-a rugat să-l ajutăm preotul unei parohii sărace din Covasna, care nu are decât trei sau patru familii de ortodocși”, explică Aldea.

Tot la AVIA s-au făcut și structuri metalice pentru corturi de 200-300 de persoane, destinate fabricilor de bere din județele învecinate, care le utilizează la diverse festivaluri. Și pentru ca obiectul de activitate să fie îndeajuns de diversificat, în curtea atelierului se află o presă utilizată de sașii din localitate pentru a face suc de mere.

Dar singura pasiune rămâne aviația. Atunci când au cumpărat grajdul, cei trei asociați aveau la dispoziție în imediata apropiere un teren care putea fi utilizat ca pistă de decolare-aterizare. În ultimii ani însă, aici a răsărit un mare cartier rezidențial, vilele ridicându-se una după alta, astfel că avioanele sunt demontate, puse în remorcă, transportate la aerodromul din localitate și apoi montate la loc.

„Am vrut să cumpărăm teren pentru a ne face propriul aerodrom, dar ni s-au cerut 30 de euro pe metrul pătrat, sumă mult prea mare pentru posibilitățile noastre”, își aduce aminte Aurel Aldea. Micul profit al firmei se reinvestește aproape în totalitate. „Ducem și noi acasă 500-600-700 lei pe lună, iar de restul cumpărăm scule, tablă și ce ne mai trebuie. Când ne săturăm de muncă, singura satisfacție este să faci o oră de zbor. Nimic nu se compară cu Țara Bârsei văzută de sus”, mărturisește el.

Relicvă

În grajdul de la Sânpetru se găsesc tot felul de relicve. Una dintre acestea este un avion cu motor de Trabant cu care un lucrător de la Tractorul Brașov, Ioan Văcaru, voia să fugă din țară în anii ’80. Planul nu a mai fost pus în aplicare, dar ce a mai rămas din aparatul de zbor este păstrat cu sfințenie.

STOL CH 701

greutate         350 kg
decolare         50 m
altitudine        3.000 m
viteză         160 km/oră
consum        10 litri/oră
locuri            2

Adrian BĂRBULESCU

Categorii
Economie trimitere stanga (cu foto)

Scumpiri “de criză” la alimente

Scumpiri “de criză” la alimente

Mâncarea se scumpește, veniturile populației sunt în scădere

Vânzările de produse alimentare au scăzut în România cu 15% față de anul trecut și cu aproape un sfert comparativ cu 2009. Marjele de profit ale producătorilor și comercianților sunt la limită, mai ales că aceștia din urmă au apelat la tot felul de promoții, în speranța că vor tempera prăbușirea vânzărilor. În perioada următoare este de așteptat și o majorare de preț din partea marilor magazine.

Anul a început cu viscol și geruri năprasnice, a continuat cu ploi abundente urmate de inundații și capriciile vremii au fost „desăvârșite” de caniculă.

Toate acestea au afectat culturile agricole, producția a fost mult mai redusă, iar prețurile, firesc, au explodat.

Peste vremea capricioasă s-au suprapus eliminarea, de la 1 ianuarie, a unor subvenții, majorarea TVA de la 19 la 24%, dar și acțiunile unor speculanți care au profitat de conjunctura internațională.

Recolta de grâu a fost în acest an cu 55-60% mai mică față de anul trecut, iar cea de legume și fructe, în medie, cu 40% mai redusă.

Scumpiri

– pâine            30%
– ulei               15%
– roșii             60%
– mezeluri        4%
– lapte              7%
– conserve      15%

„În aceste condiții, dacă luăm în calcul și că în țările vest-europene motorina pentru agricultură este mai ieftină cu 50% față de cea utilizată de fermierii români, aceștia nu au cum să facă față importurilor. De asemenea, au fost tăiate, de la 1 ianuarie 2010, și unele subvenții, cum ar fi cea de 0,3 lei care se acorda pentru fiecare litru de lapte”, a declarat pentru “Timpul” Tudor Dorobanțu, vicepreședinte al Federației Agrostar.

Prețul laptelui este de așteptat să crească în perioada următoare cu 5 până la 7%, mai ales că în sezonul rece producția internă scade, iar procesatorii sunt nevoiți să recurgă la importuri.

Problemele din România sunt accentuate și de cele existente la nivel mondial în sectorul alimentar, mai ales că vremea a fost nefavorabilă în întreaga Europă. Rusia și Ucraina, cei mai mari exportatori de cereale, au blocat exporturile în acest an, ceea ce a făcut ca prețul grâului la bursele internaționale să crească de la 160 la 250 euro pe tonă.

„Din cauza faptului că inundațiile și ploile din perioada de recoltare au compromis o mare parte din producția de grâu, România a fost nevoită să se aprovizioneze din import. Astfel, prețul grâului se va majora cu aproximativ 30%”, a declarat pentru “Timpul” Dragoș Frumosu, președintele Federației Sindicatelor din Industria Alimentară.

Și uleiul se va scumpi, însă nu din pricină că producția internă de floarea-soarelui ar fi insuficientă. Cum însă pe piețele internaționale prețul semințelor de floarea-soarelui a crescut, cultivatorii români au procedat în consecință, pe principiul „dacă nu ne cumpărați voi (fabricile de ulei autohtone), producția la prețul pe care-l cerem o livrăm la export”.

Frumosu spune că din această cauză prețul uleiului se va majora cu 15%. El a mai amintit și o altă problemă cu care se confruntă atât unitățile de panificație, cât și cele de procesare a uleiului, și anume că nu dispun de silozuri proprii, astfel încât să se poată aproviziona o singură dată pe an, la prețuri mai avantajoase.

Producția de roșii, cu 65% mai mică

În sectorul legumicol vremea a făcut ravagii. Recolta de legume și fructe a fost, în medie, cu 40% mai mică decât în 2009, iar cea mai mare scădere, de 65%, s-a înregistrat la tomate, după cum spune Dorobanțu.

În consecință, prețurile sunt mai mari și cu 60%. Dacă anul trecut un kilogram de roșii putea fi cumpărat cu 1,5 lei, acum prețul a crescut la 2,5 lei pentru cel mai ieftin sortiment.

Creșterile de prețuri ale legumelor vor afecta și industria conservelor, pentru care acestea reprezintă materia primă. Potrivit lui Frumosu, vom asista la o majorare cu aproximativ 15% a prețurilor de vânzare a conservelor.

Și la carne și preparate din carne se anunță scumpiri. În afară de materia primă de bază, carnea, în costurile mezelurilor sunt incluse și sarea, condimentele și membranele pe care producătorii le aveau în stoc, cumpărate cu TVA de 19%.

„Stocurile au început să se termine și procesatorii vor fi nevoiți să cumpere la noile prețuri. Totodată, nu trebuie să uităm că de mai bine de un an de zile prețurile preparatelor din carne nu au mai crescut sau au crescut nesemnificativ, iar presiunea se simte tot mai accentuat”, a explicat Frumosu.

El a opinat că, oricum, se va simți în următoarea perioadă o creștere de prețuri de 2-4%.

Adrian BĂRBULESCU